Marea Adriatica- Bucur Adrian
- 1. Bucur AdrianBucur Adrian Grupa 105Grupa 105 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE GEOGRAFIA TURISMULUI
- 2. Subdiviziune a Mrii Mediterane, Marea Adriatic este o suprafa釘 de ap ce separ Peninsula Italic de Peninsula Balcanic, 樽ntinz但ndu-se de la C但mpia Padului, 樽n partea de nord, p但n la str但mtoarea Otranto, 樽n sud, prin care comunic cu Marea Ionic. 鄭rile care au deschidere la Marea Adriatic sunt Italia, in partea de vest si Croa釘ia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Her釘e- govina i Slovenia, in est. Numele mrii provine de la oraul Adria, fost colonie etrusc din secolul al VI-lea 樽. Hr. De-a lungul istoriei, 鄭rmurile Mrii Adriatice au fost controlate de mai multe imperii si state, printre care: Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, Imperiul Napoleonian, Regatul Italiei, etc.
- 3. Marea Adriatic are o suprafa釘 de aproximativ 140.000 de km Ptra釘i, iar pe 樽ntinderea sa se afl peste 1300 de insule, cele mai multe situate 樽n zona de est, spre coasta croat. Ad但ncimea medie este de circa 250m , iar cea maxim ajunge p但n la 1233m. n partea de nord, rar este depit ad但ncimea de 100m. Salinitatea Mrii Adriatice este mai sczut dec但t cea a Medi- teranei, deoarece colecteaz o treime din apa dulce care se vars 樽n Marea Mediteran, ac釘ion但nd ca un bazin de diluare. Principalele r但uri care se vars 樽n Marea Adriatic sunt: Pad, Soca, Krka, Neretva, Drin, Bojana si Vjose. Marea Adriatic reprezint o surs important de venit pentru statele care o mrginesc, 樽n special prin industria pescuitului si a turismului. Croa釘ia este 釘ara care a avut cel mai mult de c但stigat de pe urma turismului de coast, ea 樽nregistr但nd o cretere economic impresionant 樽n acest sector. Cel mai mare numr de turiti se 樽nregistreaz in Italia, 樽n special 樽n regiunile Veneto i Emilia-Romagna.
- 4. Printre cele mai mari orae porturi la Marea Adriatic se numr Vene釘ia, Trieste, Ravenna, Brindisi, Pescara, Ancona, Bari-樽n Italia, Rijeka, Zadar, Dubrovnik, Split-樽n Croa釘ia si Durres 樽n Albania. Transportul maritim reprezint, de asemenea, o ramur economic de baz a regiunii, prin cele 19 porturi trec但nd milioane de tone de mrfuri pe an. Trieste se afl pe primul loc 樽n topul celor mai mari porturi din punctul de vedere al mrfu- Rilor, 樽n timp ce Split are cea mai ridicat afluien- 釘 anual de pasageri.
- 5. Marea Adriatic are o biodiversitate bogat, 釘rile de coast instituind mai multe zone marine protejate. *n Italia, regiunile protejate sunt- Miramare, Torre del Cerrano, Insulele Tremiti i Torre Guaceto. *n Croa釘ia, regiunile protejate sunt- Brijuni, Lim Canal, Kornati, Telascica, Lastovo, Golful Mali Ston i Mljet. *n Slovenia, zonele maritime naturale protejate, precum i de coast sunt- Parcul Secovlje Salina, Parcul Strunjan, Rezerva釘ia Natural Skocjan Inlet, Debeli Rtic, Capul Madona i lacurile Fiesa. *n Albania s-a stabilit prima sa zon maritim protejat 樽n anul 2010 i anume Parcul Na釘ional Maritim Karaburun-Sazan.
- 6. Marea Adriatic *Marea Adriatic se intinde ca o pan intre dou dintre peninsulele Europei sudice: cea Apenin i cea Balcanic. Nu departe de contopirea Adriaticii cu Marea Ionic, acestea se apropie foarte mult una de cealalt i formeaz Str但mtoarea Otranto, numit i Poarta Adriaticii. n locul cel mai str但mt, cele dou peninsule sunt despr釘ite de doar 75 de km de mare. n stramtoare se afl or- elul italian Otranto i Promontoriul St. Maria Di Leuca, cel mai sudic punct al Italiei.
- 7. n vremea Imperiului Roman, apele Adriaticii au fost o cale de transport important, care conducea la Constantinopol. Astazi, Adriatica este o mare 樽n pericol din cauza r但urilor care se vars in ea: Padul, 樽n nordul Italiei, Neredva 樽n Croa釘ia i Drin 樽n Albania. Apele lor murdare poart deeuri menajere i 樽ngrminte. Aceste substan釘e provoac dezvoltarea 樽n exces a algelor marine. Consecin釘ele acestui fenomen se fac resim釘ite mai ales 樽n Italia. V但ntul i valurile fac ca plajele i sta釘iunile de lang Rimini, c但ndva adorate de turiti, s fie acum acoperite de o patur groas de alge toxice. Autorit釘ile localit釘ilor maritime aloc sume importante 樽n lupta cu aceast plag persistent.
- 8. n partea balcanic a Adriaticii problemele sunt de o cu totul alt natur. n prim plan Se afl tergerea urmelor lsate de rzboiul civil. Consecin釘ele conflictelor armate au fost resim釘ite dureros de vechiul si frumosul ora Dubrovnik. Sectorul turistic din Dalma釘ia, care fusese aproape total distrus dup rzboi, se dezvolt acum foarte rapid. Din pcate, 樽nc nu se poate spune acelai lucru despre coastele Albaniei.
- 10. Se pare c Marea Adriatic ascunde un secret incredibil. A fost descoperit o groap imens care inghite zilnic peste 30.000 de tone de ap. Pentru a studia fenomenul, cercettorii au deversat, 樽n repetate r但nduri, cantit釘i mari de vopsea, 樽n apropierea acestei gropi, atept但nd sa vad dac vopseaua se va rid ca sau nu la suprafa釘. Vopseaua nu se dizolv 樽n ap, aadar, era de ateptat ca aceasta sa 樽i fac apari釘ia ma devreme sau mai tarziu. Dar, surpriz! Apa colorat nu a ieit deloc la suprafa釘, lucru ce 樽i face pe cercettori s afirme c Marea Adriatic ascunde o groap enorm ce nu poate fi, 樽nc, msurat.