Reflec釘ii asupra romanului "i tu eti singur?" de Aurelian SilvestruBibliotecaCreanga
油
Romanul "i tu eti singur?" de Aurelian Silvestru este promovat 樽n cadrul Campaniei "Copiii Moldovei citesc o carte" - 2015. Profesorii i elevii de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cimilia au reflectat asupra acestui roman i i-au expus g但ndurile 樽ntr-o serie de eseuri.
Proiect la limba i literatura rom但n despre dimensiunea religioas a existenei. Reprezentani de seam 樽n promovarea limbii naionale i a credinei cretine sunt: mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei i Antim Ivireanul.
Lecturi profesionale. Ecaterina Dmitric. Prezentare susinut 樽n cadrul edinei informativ metodologic cu genericul Bibliotecile i Ziua Naional a Lecturii (14 februarie 2023), 31 ianuarie 2023 cu participarea reprezentanilor centrelor biblioteconomice naionale, departamentale i teritoriale, responsabili din cadrul Administraiei Publice Locale din Republica Moldova
Sistemul online de colectare a datelor statistice privind activitatea biblliotecior din Moldova a fost creat 樽n baza platformei novateca.md, dup modelul sistemului intern de raportare online al programului Novateca (ORT). Sistemul a fost ajustat Formularului 6C aprobat n anul 2015 de Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova
Reflec釘ii asupra romanului "i tu eti singur?" de Aurelian SilvestruBibliotecaCreanga
油
Romanul "i tu eti singur?" de Aurelian Silvestru este promovat 樽n cadrul Campaniei "Copiii Moldovei citesc o carte" - 2015. Profesorii i elevii de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cimilia au reflectat asupra acestui roman i i-au expus g但ndurile 樽ntr-o serie de eseuri.
Proiect la limba i literatura rom但n despre dimensiunea religioas a existenei. Reprezentani de seam 樽n promovarea limbii naionale i a credinei cretine sunt: mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei i Antim Ivireanul.
Lecturi profesionale. Ecaterina Dmitric. Prezentare susinut 樽n cadrul edinei informativ metodologic cu genericul Bibliotecile i Ziua Naional a Lecturii (14 februarie 2023), 31 ianuarie 2023 cu participarea reprezentanilor centrelor biblioteconomice naionale, departamentale i teritoriale, responsabili din cadrul Administraiei Publice Locale din Republica Moldova
Sistemul online de colectare a datelor statistice privind activitatea biblliotecior din Moldova a fost creat 樽n baza platformei novateca.md, dup modelul sistemului intern de raportare online al programului Novateca (ORT). Sistemul a fost ajustat Formularului 6C aprobat n anul 2015 de Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova
Conferinta anual: Descoper, Conecteaz, Arhiveaz la Biblioteca Municipal B.P. Hasdeu de la 21.10.2015.
Climara ideilor: Arhiveaz!
Sesiunea va include prezentri despre proiecte ce susin valorificarea i promovarea coninutului local, naional, at但t prin utilizarea tehnologiilor, c但t i prin alte modaliti.
Prezantarea Aportul oamenilor de cultur evrei la valorificarea patrimoniului spiritual al Chiinului a fost prezentat de Stela Moraru, ef serviciu, Filiala I. Mangher.
Dac dorii s cltorii fr s plecai de acas, v oferim o cltorie virtual 樽n c但teva ri ale lumii, unde v putei familiariza cu istoria, civilizaia i obiceiurile diverselor popoare, pentru a fi martorii minunilor naturii i pentru a admira monumentele strvechi.
"De fapt al cincilea an de poetici a 樽nceput din mai 2009, pentru c atunci am aniversat 樽mplinirea a 4 ani de la lansarea evenimentului. O dat cu ediia 117 a poeticilor am 樽nchiat un al doilea concept al evenimentului.
Din 2005 p但n 樽n iunie 2009 poeticile cotidianului s-au 樽nt但mplat sub genericul literaturi 樽n
micar...e, un concept care a reinut tendinele i accentele puse de scriitori 樽n chiar momentul 樽n care lucrurile nu erau decise 樽nc pentru creaia lor. Am avut c但te un sezon de 樽nt但lniri ianuarie- iunie i c但te unul octombrie-decembrie 樽n fiecare an. La Praga, 樽n septembrie 2009, am lansat sezonul 10 (sau X) al evenimentului cu un concept nou: republica poetica. n acest caz am avut invitai 2 sau mai muli autori la fiecare ediie i fiecare dintre invitai a putut s citeasc nu numai din textele proprii ci i din textele care i-au influenat. n 2010, ne gsii 樽n Other Side cu o sear Eminescu non stop pe 14 ianuarie dar i cu un concept original: Poetici relaionale." de la Hyperion (1,2,3-2010 la pag 28-29)
http://www.facebook.com/event.php?eid=331657000016&index=1
2. MARIN SORESCU
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeti,
judeul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureti) a fost
un scriitor rom但n, membru titular (din 1992) al
Academiei Rom但ne.
Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist i
traductor. Operele lui au fost traduse 樽n mai mult de
20 de ri, totaliz但nd peste 60 de cri aprute 樽n
strintate. S-a fcut remarcat i prin preocuparea
pentru pictur, deschiz但nd numeroase expoziii 樽n
ar i 樽n strintate. Fr a se 樽nscrie 樽ntr-un partid
politic dup Revoluia rom但n din 1989, a ocupat
funcia de Ministru al Culturii 樽n cadrul cabinetului
Nicolae Vcroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).
3. DISTINCTII
Premiul Academiei Rom但ne (1968, 1977)
Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970
Premiul Academiei Rom但ne pentru dramaturgie, 1970
"Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florena,
1978
Premiul Internaional de Poezie "Fernando Riello", Madrid,
Spania, 1983
Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena 樽n
1991 pentru 樽ntreaga activitate
Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom但nia, (de ase ori,
pentru poezie, teatru i critic literar)
4. IONA
Iona este o parabol dramatic cu
un singur personaj scris de
dramaturgul i poetul rom但n Marin
Sorescu i a fost publicat pentru
prima dat 樽n Luceafrul 樽n 1968.
Drama a fost numit de ctre
autorul 樽nsui drept tragedie 樽n
patru tablouri i face parte, alturi
de alte dou piese ale aceluiai
autor, Paracliserul i Matca, dintr-o
trilogie dramatic intitulat Setea
muntelui de sare, publicat 樽ntr-un
volum 樽n 1974.
5. REPREZENTATIILE PIESEI LA ALTE TEATRE
10 octombrie 1991, Bucureti - Teatrul Naional
din Bucureti
Regia: Ioan Ieremia Regia tehnica: Eduard
Manea Scenografie: Ioan Ieremia Ilustraie
muzical: Gheorghe Adamschi Distribuia: Iona:
Radu Icu 12 aprilie 2011, Deva - coproducie a
Teatrului de Art din Deva i a Teatrului Naional
Marin Sorescu din Craiova
Regia: Ilie Gheorghe Regia tehnica:
Scenografie: Ilustraie muzical: Distribuia:
Iona: Ilie Gheorghe
6. TABLOURI
TABLOUL 1 : Scena e
impartita in doua. Jumatate
din ea reprezinta o gura
imensa de peste . Cealalta
jumatate - apa,niste cercuri
facute cu certa. Iona sta in
gura pestelui nepasator, cu
navodul aruncat peste
cercurile de creta . E intors
cu spatele spre intunecimea
din fundul gurii pestelui urias.
Langa el,un mic acvariu,in
care dau veseli din coada
cativa pestisori.
TABLOUL 2 : Interiorul
pestelui I. Bureti, oscioare,
alge, mizerie acvatica.
Impresia ca te afli
pe fundul marii si, 樽n acelasi
timp, c但teva elemente care si
creeze impresia de
p但ntece urias. Eventual,
colturile mai 樽ntunecoase ale
scenei se pot misca ritmic,
nchide Si deschide:
pestele mistuie. La 樽nceput,
scena e 樽n semiobscuritate. n
mijloc Iona 樽n picioare, cu
m但inile dibuind, nauc.
7. TABLOURI
TABLOUL 3 :Interiorul
pestelui II. Decor
asemanator, 樽n mare, celui
din tabloul anterior. Poate
c但teva
elemente 樽n plus, spre a
marca evolutia. Iar 樽ntr-o
parte a scenei important!
o mica
moara de v但nt. Poate sa
se 樽nv但rteasca. Atras de
ea ca de un v但rtej, Iona se
va feri tot
timpul sa nu nimereasca
樽ntre dintii ei de lemn.
TABLOUL 4 :O gura de
grota, spartura ultimului
peste spintecat de Iona. In
fata, ceva nisipos, murdar
de alge, scoici. Ceva ca o
plaja. In dreapta o movila
de pietroaie, case, lemne.
La
inceput, scena e pustie.
Liniste. La gura grotei
rsare barba lui Iona.
Lunga si ascutita
vezi barba schivnicilor de
pe fresce. Barba falfaie
afara. Iona inca nu se
vede.
8. ACTIUNEA
La o prima lectura, actiunea ar putea fi rezumata astfel: Un
pescar sarac, Iona, pe care norocul mereu il ocoleste, sta in gura
unui peste urias si isi arunca navodul intr-o mare ostila, care
refuza sa-i dea macar un peste (sau, poate, si-a pierdut
capacitatea genetica originara).
Omul vorbeste cu dublul sau launtric, intreaga actiune fiind
un solilocviu cu profunde implicatii filosofice. La un moment dat,
gura pestelui se deschide si Iona este proiectat in adancurile
stomacului sau, ai carui pereti antrenati in vesnica mistuire
alcatuiesc un spatiu inchis, angoasant, un labirint din care omul
va incerca sa se elibereze. Spintecand burta primului peste, Iona
constata ca a nimerit intr-o alta burta (cea a pestelui al doilea
care intre timp il inghitise pe primul). Tentativa de eliberare se
repeta, in final, omul ajungand pe o plaja pustie inconjurata de un
orizont format din burti de peste.
9. TEMA
Alcatuita ca un dialog intre Iona si dublul sau, drama
releva teama de tacere a personajului, nevoia de
comunicare intr-o lume a singuratatii. In aceste conditii,
dorul de a vedea pe cineva mergand pe drum se
converteste in acuta constiinta a singuratatii omului in
Univers si cuvintele: E tare greu sa fii singur devin un
strigat cu profunde implicatii metafizice. Ultima plecare a
lui Iona (Plec din nou) face din Om un Ulysse tragic
incercand mereu sa se intoarca in Ithaca (ideal de
neatins). De altfel, motivul idealului este sugerat prin
prezenta in decor a unei mori de vant simbol care il
transforma pe Iona intr-un Don Quijote sublim, un
pescuitor de nori, care ignora conditia sa de fiinta fragila,
traitoare pe un ou clocit (increatul care si-a pierdut
puritatea).
10. TEATRU DE IDEI
Drama Iona de Marin Sorescu este o parabola care ascunde idei
profunde, interogatii metafizice si simboluri. Apartenenta ei la teatrul de
idei ar putea fi motivata prin:
1. Este inspirata dintr-un mit (mitul biblic al omului inghitit de peste);
2. Spatiul celei mai mari parti a actiunii este unul inchis, apasator,
amenintator: in burta pestelui (antrenata in vesnica mistuire), Iona este
omul prizonier al primejdiilor si al fatalitatii.
3. Eroul reprezinta, prin urmare, un simbol: el ii simbolizeaza pe toti
oamenii aflati in puterea destinului. De aici se naste sentimentul de
singuratate, de instrainare existentiala, nevoia de a vorbi cu dublul sau,
dorinta de a vedea pe cineva trecand pe drum.
4. Iona strabate un traseu initiatic arhetipal, comun: drumul de la
viata la moarte; aflat intr-o situatie-limita atunci cand este inghitit de
primul peste, va ajunge, in final, prizonier fara iesire.