![Îmbrăcămintea in armata romana
A fost acordată o mare aten ie armurii i echipamentului roman, în schimbț ș
îmbrăcămintea a fost practic ignorată[69]
. Ideea că solda iiț romani au purtat doar tunică iș
ghete (adăugate la echipament) este gre ităș [70]
.
Tunica
În lumea romană i greacă haina principală a unui civil roman era o tunică până laș
genunchi, purtată fără pantaloni, deoarece ace tia erau considera i obiect deș ț
îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau
mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole[69]
. Cea mai mare parte a
eviden elor sculpturale sunt cuprinse între domnia luiț Tiberius i cea a luiș Hadrian.
Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă i a rămas îmbrăcămintea obi nuită aș ș
solda ilor romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta ajungea de obicei până laț
genunchi i era strânsă cu o centură. O copie a unuiș papirus din Egipt men ioneazăț
furnizarea de îmbrăcăminte i o păturică pentru armata dinș Capadoccia de către esătoriiț
din Philadelphia (astăzi Ala ehirș ). În acest document apare i o tunică cuș lungimea de
trei co i i jumătate (1,55 deț ș metri), largă de 1,4 metri. Cântărea aproximativ 1,6
kilograme i costa 24 de drahme. Acest model este comparabil cu unul dintre cele maiÈ™
mari tunici descoperite la Nahal Hever, în Israel[69]
. Costul acestei tunici poate fi
comparat cu deduc ia din încasarea lui C. Messius de laț Masada, datată din 72 d.H.
Soldatului Q. Iulius Proclus i se deduceau 205,5 de drahme pe an pentru îmbrăcăminte[69]
.
Modelul tunicii era în esen ă simplu: două bucă i pătrate identice de material, de obiceiț ț
din lână sau in. Unele tunici aveau mânecile destul de scurte, de i unele sculpturi în careș
apar cavaleri ti sugerează că acestea aveau mânecile lungi. Cel pu in unele dintre tunicileș ț
infanteri tilor puteau fi purtate cu umărul i bra ele dezgolite.ș ș ț
Efectele crizei începute la sfâr itulș secolului al II-lea d.H. pot fi văzute în costul crescut
ilustrat de pre ul emis în 301 d.H., în timpul domniei luiț Diocle ianț [69]
. Aici este
men ionat faptul că există trei clase de tunici militare, costând 1000, 1250 i 1500 deț ș
denarii.
Clavi
Clavi, sau faugustus clavus, erau benzi decorative situate în mijlocul tunicii[71]
. Cu timpul
clavus i-a pierdut distinc iaÈ™ È› [72]
. Apoi, clavus a devenit mai elabvorată. Pentru cavaleri
era o bandă îngustă care se întindea peste fiecare umăr, până la tivul de pe tunică sau de
pe dalmatica descinsă. Folosirea unei clavi purpurie este atestată în Historia Augusta iș
pe picturile de la Dura-Europos. Clavi erau esute în fabrici în timpul manufacturii. Laț
Mons Claudianus, majoritatea clavi de pe fragmentele textile aveau o lă ime cuprinsăț
între 1 i 4 centimetri. Clavi erau uneori decorate i unele exemple erau largi de apteș ș ș
centimetri[69]
.
Clavus erau împăr ite în:ț](https://image.slidesharecdn.com/mbrcmintea-130726004920-phpapp01/85/iMbracamintea-1-320.jpg)
î²Ñ²ú°ùă³¦Äƒ³¾¾±²Ô³Ù±ð²¹
- 1. Îmbrăcămintea in armata romana A fost acordată o mare aten ie armurii i echipamentului roman, în schimbț ș îmbrăcămintea a fost practic ignorată[69] . Ideea că solda iiț romani au purtat doar tunică iș ghete (adăugate la echipament) este gre ităș [70] . Tunica În lumea romană i greacă haina principală a unui civil roman era o tunică până laș genunchi, purtată fără pantaloni, deoarece ace tia erau considera i obiect deș ț îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole[69] . Cea mai mare parte a eviden elor sculpturale sunt cuprinse între domnia luiț Tiberius i cea a luiș Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă i a rămas îmbrăcămintea obi nuită aș ș solda ilor romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta ajungea de obicei până laț genunchi i era strânsă cu o centură. O copie a unuiș papirus din Egipt men ioneazăț furnizarea de îmbrăcăminte i o păturică pentru armata dinș Capadoccia de către esătoriiț din Philadelphia (astăzi Ala ehirș ). În acest document apare i o tunică cuș lungimea de trei co i i jumătate (1,55 deț ș metri), largă de 1,4 metri. Cântărea aproximativ 1,6 kilograme i costa 24 de drahme. Acest model este comparabil cu unul dintre cele maiș mari tunici descoperite la Nahal Hever, în Israel[69] . Costul acestei tunici poate fi comparat cu deduc ia din încasarea lui C. Messius de laț Masada, datată din 72 d.H. Soldatului Q. Iulius Proclus i se deduceau 205,5 de drahme pe an pentru îmbrăcăminte[69] . Modelul tunicii era în esen ă simplu: două bucă i pătrate identice de material, de obiceiț ț din lână sau in. Unele tunici aveau mânecile destul de scurte, de i unele sculpturi în careș apar cavaleri ti sugerează că acestea aveau mânecile lungi. Cel pu in unele dintre tunicileș ț infanteri tilor puteau fi purtate cu umărul i bra ele dezgolite.ș ș ț Efectele crizei începute la sfâr itulș secolului al II-lea d.H. pot fi văzute în costul crescut ilustrat de pre ul emis în 301 d.H., în timpul domniei luiț Diocle ianț [69] . Aici este men ionat faptul că există trei clase de tunici militare, costând 1000, 1250 i 1500 deț ș denarii. Clavi Clavi, sau faugustus clavus, erau benzi decorative situate în mijlocul tunicii[71] . Cu timpul clavus i-a pierdut distinc iaș ț [72] . Apoi, clavus a devenit mai elabvorată. Pentru cavaleri era o bandă îngustă care se întindea peste fiecare umăr, până la tivul de pe tunică sau de pe dalmatica descinsă. Folosirea unei clavi purpurie este atestată în Historia Augusta iș pe picturile de la Dura-Europos. Clavi erau esute în fabrici în timpul manufacturii. Laț Mons Claudianus, majoritatea clavi de pe fragmentele textile aveau o lă ime cuprinsăț între 1 i 4 centimetri. Clavi erau uneori decorate i unele exemple erau largi de apteș ș ș centimetri[69] . Clavus erau împăr ite în:ț
- 2. -latus clavus, pentru senatori -angustus clavus, pentru ordinul ecvestru