2. Zona abisala reprezinta o zon
situat 樽n mri i 樽n oceane, care se
樽ntinde de la 2.000 m p但n la cele mai
mari ad但ncimi.
Este un mediu lipsit de lumin, cu presiune i
salinitate ridicate, cu temperaturi sczute 樽n raport
cu ad但ncimea, cu numeroase adaptri ale
organismelor. Apa se caracterizeaz printr-un calm
aproape absolut. n mediul abisal plantele lipsesc,
iar fauna prezint adaptri specifice: unele animale
i-au pierdut vederea, altele au ochi mari,
telescopici au organe fosforescente.
3. Zona abisal ocup peste 3/4 din
suprafata Oceanului Planetar.
Aceasta se gaseste in mod
predominant in Oceanul Pacific,
Oceanul Atlantic i Oceanul Indian.
4. RELIEFUL FUNDURILOR ABISALE
Relieful este reprezentat de c但mpiile abisale, glacisurile
abisale i fosele sau gropile abisale. Aceste forme se
樽nt但lnesc 樽ntre 4000-6000m ad但ncime, doar fosele
cobor但nd la valori mai mari.
Din 樽ntreaga suprafa釘 a Pm但ntului aproximativ 30%
este reprezentat de aceast categorie hipsometric.
C但mpiile abisale reprezint cele mai netede suprafe釘e
de pe Terra, acoperite de sedimente fine i ultrafine. Se
pot dferen釘ia mai multe categorii: tipice (樽n Oc. Atlantic i
Indian), de fos sau arhipelagice (樽n apropierea arcelor
insulare, numeroase 樽n Pacific).
Glacisurile abisale racordeaz c但mpiile abisale de alte
forme de relief (dorsale sau mun釘i izola釘i, dealuri
eubmarine etc.). Fosele reprezint cele mai mari
ad但ncimi de pe Terra. Pot fi periferice, de tip rever, oblice
sau mixte.
5. n afara marilor unit釘i morfologice descrise mai sus, 樽n cadrul Oceanului
Planetar, se 樽nt但lnesc coline, mun釘i abisali izola釘i, praguri abisale,
depresiuni sau an釘uri abisale. O categorie aparte o formeaz mun釘ii de tip
guyot. Aspectul lor plat dovedete o evolu釘ie 樽n regim subaerian i o
modelare intens, care a dus la forma plat din partea superioar.
6. o Pentru ca in mediul abisal lumina nu patrunde,plantele lipsesc cu
desavarsire.
o n aceast zon solul este format din depuneri de m但luri fine cu
globigerine, argile roii etc.
7. Masele de ap joase,abisale din zona
Atlanticului de Nord,sunt legate de
apele reci din spa釘iul Ecuatorului.
Temperaturile variaza, 樽n jur de 3-4C.
Salinitatea are valorea de aproximativ
34,9 psu,dar se poate schimba in functie
de adancime.
Presiunile sunt imense,astfel incat ar
putea zdrobi orice scafandru aflat
inafara bitiscafului.
8. Exist anumite specii de animale marine, care Acestea traiesc 樽ntr-un 樽ntuneric total, o
gasesc hrana in adancimi,si astfel,nu se apropie presiune extrem de ridicata i o gam de
de suprafa釘, cu excep釘ia unor specii. Flora temperatur de la -1 p但n la 5 属 C.
fiind inexistenta in cele mai mari adancimi, da Deoarece nu exist nici o sursa de
un aspect pe cat de fascinant,pe atat de lumina, sursa de energie primar o
monstruos.Animalele descrise de ctre oamenii constituie o ploaie de materii organice 樽n
de tiin釘 sunt 樽nc necunoscute 樽n apele de mic ad但ncime, inclusiv petii
comportamentul lor i sunt presupuse a fi mor釘i sau alte animale marine ucise si
descoperite doar o mica parte dintre ele,pana aduse de curenti.
acum.
Surprinzator, animalele care triesc 樽n
zona abisal sunt membri ai aceluiai
grup ca cele gasite in straturile
superioare. Astfel, gasim pesti, curstacee,
cefalopode, caracati釘e, calmari, moluste,
echinoderme i viermi.Diferen釘a este c
aceste specii au dezvoltat forme
abisale,ciudate pentru noi, adaptate la
mediul lor.
9. Animalele abisale prezint
modificri ale organelor vizuale
(care s樽nt atrofiate sau,
dimpotriv, exagerat de mari) i
ale organelor tactile (antene,
tentacule, care sunt puternic
dezvoltate); au adesea organe
luminoase; sunt carnivore sau se
Ele sunt adaptate hrnesc cu nmol bogat 樽n
la presiunile mari substane organice 樽n
din adancuri, avand descompunere.
corpul strabatut de
pori sau canicuri, ce
echilibreaza
presiunea interna a
corpului cu cea din
exterior.
10. Cei mai mul釘i peti de
ad但ncime sunt mici i au
corpurile moi i oase
mici,datorit lipsei de calciu,
necesar pentru formarea
oaselor, i vitamina D,
necesare pentru oasele tari.
Ei tind sa aiba gura si
dintii mari i stomacuri
lungi si elastice. Acestia
trebuie s mn但nce peti i
alte alimente, chiar dac
aceastia sunt mai mari dec但t
ei 樽nai,deoarece masa
urmatoare poate veni peste
muuult timp.
12. o Omul poate interveni in mediul abisal doar prin
intermediul submarinelor,datorita presiunii foarte mari.
o Acestia sunt doar cercetatori si oceaniografi,pentru a
descoperi forme noi de viata sau lucruri
nemaidescoperite pana acum.
13. Groapa Marianelor
Este cel mai ad但nc punct de pe suprafaa Pm但ntului,aflat 樽n Oceanul Pacific i
av但nd 11.034 m ad但ncime.
Groapa Marianelor se afl la nord de ecuator 樽n apropiere de Insulele Mariane ce
aparin de Melanezia. Groapa se afl situat la circa 2.000 km est de Insulele Filipine
i la sud de insula Guam. La nord groapa se continu 樽n groapa Bonin, care continu,
la r但ndul ei, mai departe 樽n nord 樽n groapa Japoniei.
Groapa Marianelor a fost vizitat o singur dat de ctre doi oameni 樽ntr-un
submarin cu pereii foarte groi pentru a rezista presiunii imense.
