際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Mihai viteazul 3

Download as PPTX, PDF
Ami Amv
Ami Amv

Mihai Viteazul

1 of 17
Downloaded 140 times
Mihai Viteazul 1593 1601
Mihai Viteazul s- a nascut in 1558 in T但rgul de Floci sau Drgoesti si a decedat la 9 august 1601, Turda. A fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Trii Rom但nesti si, pentru o scurt perioad 樽n 1600, conductor de facto al tuturor celor trei tri care formeaz Rom但nia de astzi: Tara Rom但neasc, Transilvania si Moldova
Ascensiunea politica a domnitorului Mihai Viteazul incepe in anul 1588, in momentul in care devine stolnic al curtii lui Mihnea Turnitul. Mai tarziu, in anul 1583, devine ban al Craiovei si, in anul 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului si al otomanilor, voievod al Munteniei. In primii ani ai domniei, adera la Liga Sfanta crestina, constituita din initiativa Pepei Clement al VIII-lea cu scopul de a opri expansiunea otomanilor in vestul Europei. Ulterior, adera si Transilvania, iar in anul 1594, Aron Vod, domnul Moldovei semneaz un tratat cu 樽mpratul habsburgic, oferind astfel un motiv 樽n plus lui Mihai Viteazul s decid, cu acordul boierilor, intrarea 樽n alian釘a antiotoman.
Aderarea Munteniei la "Liga Sf樽nt" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane. Pe acest fundal, Mihai pornete o ofensiv general 樽mpotriva naltei Por釘i, atac樽nd cet釘ile turceti de pe ambele pr釘i ale Dunrii (Giurgiu, H樽rova, Silistra .a.). Urmeaz o serie de victorii 樽mpotriva ttarilor i turcilor, culminat cu incendierea Rusciukului. Dup modelul victorios al lui Mihai, Aron Vod pornete o campanie similar.
Unul dintre cele mai importante momente din activitatea domnitorului a fost Batalia de la Calugareni, din 23 august 1595. In cadrul acesteia, oastea munteano-transilvaneana, condusa de Mihai Viteazul, a incercat sa opreasca oastea otomana invadatoare condusa de Sinan Pasa, al carui obiectiv era transformarea Tarii Romanesti in Pasalac. Operaiunea lui Mihai nu a reuit, ea fiind urmat de ocuparea Bucuretiului de ctre turci i de retragerea tactic a lui Mihai 樽n muni. Ulterior, 樽ntrit cu o armat mai mare, Mihai avea s-i 樽ndeprteze pe otomani, 樽nving但ndu-i decisiv 樽n btlia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595. Batalia de la Calugareni
Izgonirea turcilor la Calugareni, Theodor Aman
Prin iruri, cu fulgeru-n m但n. n lturi s-azv但rle mul釘imea pg但n. Cci vod o-mparte, crare fc但nd, i-n urm-i se-ndeas, cu vuiet curg但nd, Otirea rom但n. Cu tropote roibii de spaim pe mal Rup fr但iele-n zbucium i salt; Turcimea-nvrjbit se rupe deolalt i cade-n mocirl, un val dup val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchin prin balt. Slbaticul vod e-n zale i-n fier i zalele-i zuruie crunte, Gigantic poart-o cupol pe frunte, i vorba-i e tunet, rsufletul ger, Iar barba din st但nga-i ajunge la cer, i vod-i un munte.
Bataliile de la Giurgiu, respectiv Targoviste
ntreaga cretintate balcanic l-a privit ca pe un eliberator, iar dup moartea sa, 樽n h樽rtiile gsite sub pern, s-a aflat o scrisoare 樽n care aceti cretini 樽l numeau Steaua lor rsritean.
Pierderile suferite 樽n urma campaniilor antiotomane, precum i dezastrele provocate de ostaii sultanului, au adus Muntenia la o stare critic din punct de vedere financiar. Cu visteria golit, Mihai se vede silit s 樽nceapa negocierile cu otomanii. Finalizate printr-o pace (1597-1598) prin care, 樽n schimbul acceptrii suzeranit釘ii otomane i a pl釘ii tributului, nalta Poart recunotea domnia voievodului pe 樽ntreaga durat a vie釘ii sale. Negocierile de pace cu nalta Poart
La sfarsitul secolului al XVI-lea, atat Moldova, cat si Transilvania, conduse de domnitori devotati polonezilor, marcau diminuarea unitatii militara a tarilor romane. Mihai Viteazul, pus 樽n fa釘a destrmrii coali釘iei antiotomane, trimite o solie la Praga pentru a cere 樽ncuviin釘area 樽mpratului Rudolf al II-lea. Primind un rspuns favorabil, la sf樽ritul aceluiai an, intr 樽n Transilvania prin pasul Buzu, i dup victoria asupra lui Andrei Bathory (elimbr, 18/28 octombrie 1599) 樽i face intrarea triumftoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortre釘ei de la episcopul Napragy. n mai 1600, Mihai Viteazul 樽l alung de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movil, 樽nving樽ndu-l la Bacu, i realizeaz astfel, prima unire a trei principate rom但ne. Titulatura folosit de voievod (樽ntr-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Munteniei, Ardealului i a toat 釘ara Moldovei". Unirea Tarilor Romane
Intrarea in Alba Iulia
Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de msuri: * adopt aceeai stem pentru toate teritoriile * construiete o biseric ortodox la Alba Iulia * acord anumite 樽nlesniri preo釘ilor i iobagilor rom但ni * numete ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Consolidarea Unirii
n urma strlucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul 樽n Muntenia, Bulgaria, Transilvania i Moldova, personalitatea sa a ajuns s inspire respect i 樽ngrijorare 樽n min釘ile vecinilor. Habsburgii 樽i vedeau amenin釘ate planurile de men釘inere a Transilvaniei 樽n sfera de influen釘, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renun釘rii la Muntenia.. Existau 樽ns i conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau msurile impuse de noul Domn. Mihai pierde Ardealul. n scurt timp Moldova va reintra 樽n posesia Movilistilor Simion Movila. Destramarea Unirii
mpreun cu generalul Basta, Mihai pornete campania de recucerire a teritoriilor rom但neti. Recupereaza Transilvania si Munteania, condi釘ii ce 樽ntrezreau perspectivele unei noi uniri. Regele Rudolf al II-lea se impotriveste, iar la ordinul sau din 10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Moartea lui Mihai Viteazul
Capul su este furat de unul dintre cpitanii domnitorului, adus 樽n Muntenia i 樽nmorm樽ntat de Radu Buzescu la Mnstirea Dealu, l樽ng T樽rgovite. Pe lespedea sa de piatr de la Mnstirea Dealu st scris: "Aici zace cinstitul i rposatul capul cretinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului i Moldovei."
Ana-Maria Vochita Theodora Ionescu Iacob Agnes Diana Benchea Proiect realizat de: Statuia lui Mihai Viteazul din Iasi

More Related Content

Mihai viteazul 3

  • 2. Mihai Viteazul s- a nascut in 1558 in T但rgul de Floci sau Drgoesti si a decedat la 9 august 1601, Turda. A fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Trii Rom但nesti si, pentru o scurt perioad 樽n 1600, conductor de facto al tuturor celor trei tri care formeaz Rom但nia de astzi: Tara Rom但neasc, Transilvania si Moldova
  • 3. Ascensiunea politica a domnitorului Mihai Viteazul incepe in anul 1588, in momentul in care devine stolnic al curtii lui Mihnea Turnitul. Mai tarziu, in anul 1583, devine ban al Craiovei si, in anul 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului si al otomanilor, voievod al Munteniei. In primii ani ai domniei, adera la Liga Sfanta crestina, constituita din initiativa Pepei Clement al VIII-lea cu scopul de a opri expansiunea otomanilor in vestul Europei. Ulterior, adera si Transilvania, iar in anul 1594, Aron Vod, domnul Moldovei semneaz un tratat cu 樽mpratul habsburgic, oferind astfel un motiv 樽n plus lui Mihai Viteazul s decid, cu acordul boierilor, intrarea 樽n alian釘a antiotoman.
  • 4. Aderarea Munteniei la "Liga Sf樽nt" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane. Pe acest fundal, Mihai pornete o ofensiv general 樽mpotriva naltei Por釘i, atac樽nd cet釘ile turceti de pe ambele pr釘i ale Dunrii (Giurgiu, H樽rova, Silistra .a.). Urmeaz o serie de victorii 樽mpotriva ttarilor i turcilor, culminat cu incendierea Rusciukului. Dup modelul victorios al lui Mihai, Aron Vod pornete o campanie similar.
  • 5. Unul dintre cele mai importante momente din activitatea domnitorului a fost Batalia de la Calugareni, din 23 august 1595. In cadrul acesteia, oastea munteano-transilvaneana, condusa de Mihai Viteazul, a incercat sa opreasca oastea otomana invadatoare condusa de Sinan Pasa, al carui obiectiv era transformarea Tarii Romanesti in Pasalac. Operaiunea lui Mihai nu a reuit, ea fiind urmat de ocuparea Bucuretiului de ctre turci i de retragerea tactic a lui Mihai 樽n muni. Ulterior, 樽ntrit cu o armat mai mare, Mihai avea s-i 樽ndeprteze pe otomani, 樽nving但ndu-i decisiv 樽n btlia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595. Batalia de la Calugareni
  • 6. Izgonirea turcilor la Calugareni, Theodor Aman
  • 7. Prin iruri, cu fulgeru-n m但n. n lturi s-azv但rle mul釘imea pg但n. Cci vod o-mparte, crare fc但nd, i-n urm-i se-ndeas, cu vuiet curg但nd, Otirea rom但n. Cu tropote roibii de spaim pe mal Rup fr但iele-n zbucium i salt; Turcimea-nvrjbit se rupe deolalt i cade-n mocirl, un val dup val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchin prin balt. Slbaticul vod e-n zale i-n fier i zalele-i zuruie crunte, Gigantic poart-o cupol pe frunte, i vorba-i e tunet, rsufletul ger, Iar barba din st但nga-i ajunge la cer, i vod-i un munte.
  • 8. Bataliile de la Giurgiu, respectiv Targoviste
  • 9. ntreaga cretintate balcanic l-a privit ca pe un eliberator, iar dup moartea sa, 樽n h樽rtiile gsite sub pern, s-a aflat o scrisoare 樽n care aceti cretini 樽l numeau Steaua lor rsritean.
  • 10. Pierderile suferite 樽n urma campaniilor antiotomane, precum i dezastrele provocate de ostaii sultanului, au adus Muntenia la o stare critic din punct de vedere financiar. Cu visteria golit, Mihai se vede silit s 樽nceapa negocierile cu otomanii. Finalizate printr-o pace (1597-1598) prin care, 樽n schimbul acceptrii suzeranit釘ii otomane i a pl釘ii tributului, nalta Poart recunotea domnia voievodului pe 樽ntreaga durat a vie釘ii sale. Negocierile de pace cu nalta Poart
  • 11. La sfarsitul secolului al XVI-lea, atat Moldova, cat si Transilvania, conduse de domnitori devotati polonezilor, marcau diminuarea unitatii militara a tarilor romane. Mihai Viteazul, pus 樽n fa釘a destrmrii coali釘iei antiotomane, trimite o solie la Praga pentru a cere 樽ncuviin釘area 樽mpratului Rudolf al II-lea. Primind un rspuns favorabil, la sf樽ritul aceluiai an, intr 樽n Transilvania prin pasul Buzu, i dup victoria asupra lui Andrei Bathory (elimbr, 18/28 octombrie 1599) 樽i face intrarea triumftoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortre釘ei de la episcopul Napragy. n mai 1600, Mihai Viteazul 樽l alung de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movil, 樽nving樽ndu-l la Bacu, i realizeaz astfel, prima unire a trei principate rom但ne. Titulatura folosit de voievod (樽ntr-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Munteniei, Ardealului i a toat 釘ara Moldovei". Unirea Tarilor Romane
  • 13. Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de msuri: * adopt aceeai stem pentru toate teritoriile * construiete o biseric ortodox la Alba Iulia * acord anumite 樽nlesniri preo釘ilor i iobagilor rom但ni * numete ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Consolidarea Unirii
  • 14. n urma strlucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul 樽n Muntenia, Bulgaria, Transilvania i Moldova, personalitatea sa a ajuns s inspire respect i 樽ngrijorare 樽n min釘ile vecinilor. Habsburgii 樽i vedeau amenin釘ate planurile de men釘inere a Transilvaniei 樽n sfera de influen釘, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renun釘rii la Muntenia.. Existau 樽ns i conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau msurile impuse de noul Domn. Mihai pierde Ardealul. n scurt timp Moldova va reintra 樽n posesia Movilistilor Simion Movila. Destramarea Unirii
  • 15. mpreun cu generalul Basta, Mihai pornete campania de recucerire a teritoriilor rom但neti. Recupereaza Transilvania si Munteania, condi釘ii ce 樽ntrezreau perspectivele unei noi uniri. Regele Rudolf al II-lea se impotriveste, iar la ordinul sau din 10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Moartea lui Mihai Viteazul
  • 16. Capul su este furat de unul dintre cpitanii domnitorului, adus 樽n Muntenia i 樽nmorm樽ntat de Radu Buzescu la Mnstirea Dealu, l樽ng T樽rgovite. Pe lespedea sa de piatr de la Mnstirea Dealu st scris: "Aici zace cinstitul i rposatul capul cretinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului i Moldovei."
  • 17. Ana-Maria Vochita Theodora Ionescu Iacob Agnes Diana Benchea Proiect realizat de: Statuia lui Mihai Viteazul din Iasi
AboutCopyright
息 2025 際際滷