Modul 1 protecția plantelor- generalitati
•Download as PPT, PDF•
0 likes•735 views
generalitati
Modul 1 protecția plantelor- generalitati
- 2. Noțiuni generale despre bolile plantelor  Boala- reprezintă orice tulburare ce apare în structura și funcțiile unui organism, sub influența unui agent patogen sau de altă natură, urmată de modificări biochimice, fiziologice, citologice, anatomice sau morfologice. a. După cauză bolilele pot fi: - neinfecțioase- datorate acțiunii nefavorabile a factorilor de mediu sau tehnologiei de cultură necorespunzătoare - infecțioase- provocate de agenți patogeni
- 3. Bolile infecțioase pot fi clasificate după mai multe criterii: A. După natura agentului patogen: - viroze- boli produse de virusuri - Bacterioze- boli produse de bacterii - Micoze- boli produse de ciuperci - Antofitoze- produse de antofite semiparazite și holoparazite B. După evoluția și durata procesului patologic: - Boli acute- cu ritm de dezvoltare rapid - Boli cronice- cu ritm de dezvoltare lent C. După caracterul infecției: - Boli localizate- majoritatea bolilor - Boli generalizate- viroze, micoplasmoze, traheobacterioze, traheomicoze. D. După aria de răspândire: - Boli epidemice- se răspândesc cu viteză mare, provoacă adevărate invazii însă apar periodic - Boli endemice- sunt cantonate într-o anumită regiune, se manifestă an de an cu intensitate variabilă.
- 4. Modificări anatomo-morfolgice induse de agen ii fitopatogeni ț în procesul de patogeneză  Simptomele prin care se manifestă bolile plantelor pot fi grupate astfel: a. PĂTAREA-este cel mai frecvent simptom, fiind întâlnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze.  Petele care apar pot fi albicioase, galbene, roșiatice, negre, cu forme și mărimi diferite.  Apar pe frunze dar se întâlnesc și pe fructe sau ramuri.  Petele galbene sunt provocate de ciuperci care produc mană- mana viței de vie, virusuri sau micoplasme.  La multe boli virotice, petele de decolorare alternează cu porțiuni de limb de culoare verde, ce dă aspect de mozaic. Mozaicul frunzelor de măr
- 5.  Pe frunzele de grâu atacate apar dungi gălbui, paralel cu nervurile.  La cartof apar pete de culoare brună.  Petele pot avea și culoare neagră- pe frunzele de trandafir Rugina galbenă la grâu Alternarioza cartofului Pătarea neagră a trandafirului
- 6. b. Necroza sau arsura  Este un stadiu avansat al pătării i apare ș ca modificare a țesuturilor. Arsura comună a fasolei Arsura ramurilor de măr
- 7. c. CIURUIREA FRUNZELOR-se datorește apariției unui strat de sciziune între zona sănătoasă și cea necrozată. Este un simptom întâlnit frecvent la frunzele pomilor. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși d. HIPERTROFIILE- apar datorită acțiunii unor enzime care determină înmulțirea exagerată a celulelor . Cancerul pomilor fructiferi
- 8. E. ATROFIILE- sunt modificări contrare hipertrofiilor și se manifestă prin incompleta dezvoltare a unor organe. Uneori hipertrofiile apar asociate cu atrofiile, ca în cazul hurlupilor la prun, unde mezocarpul este hipertrofiat iar endocarpul și sămânța sunt atrofiate. Boala frunzelor de ferigă la Hurlupii la prun castraveți
- 9. f. PUTREGAIURILE- apar datorită distrugerii lamelei pectice din pereții celulari sub acțiunea unor ciuperci sau bacterii. Putregaiurile pot fi: - umede- se dezvoltă pe porțiunile cărnoase în condiții de umidittae ridicată – putregaiul umed al cartofului - Uscate- se manifestă pe organele mai puțin suculente în condiții de umiditate scăzută- putregaiul uscat al cartofului sau putregaiul uscta la porumbului. Putregaiul uscat al cartofului Putregaiul umed al cartofului
- 10. g. NANISMUL SAU PITICIREA- este determinat de numărul redus de dezvoltare al plantelor în compara ie cu ț ritmul de dezvoltare al plantelor sănătoase. În culturile de floarea soarelui infectate cu mană, apar plante pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte, frunze increțite și apropiate. Plantele atacate dau productii scăzute sau ramân sterile. Mălura pitică a grâului Mana florii soarelui
- 11. h. DISTRUGEREA ORGANELOR- agenții patogeni distrug parțial organele atacate. Tăciunele zburător al grâului Tăciunele comun al porumbului
- 12. i. DEFORMAREA ORGANELOR- este o modificare produsă de virusuri, bacterii și ciuperci. Răsucirea frunzelor de cartof Rapănul la păr
- 13. j. OFILIREA SAU VE TEJIREA – este Ș o modificare foarte gravă determinată de insuficiența apei, survenită la un moment dat în plantă. Ofilirea poate fi fiziologică sau parazitară. Oflirea parazitară poate fi parțială sau totală. Monilioza prunoidelor
- 14. k. Căderea frunzelor, florilor și fructelor- datorită atacului de paraziți. Monilioza fructigena Bășicarea frunzelor de piersic
- 15. l. PRODUCEREA DE EXUDAT ȘI GOME - Exudatul este un lichid eliminat sub formă de picături incolore de către plantele infectate de bacterii. - Goma sau cleiul este o substanță mucilaginoasă care apare în vasele conducătoare ale plantelor ca urmare a infecției cu ciuperci. Putregaiul negru la varză-exudat m. DISTRUGEREA ORGANELOR PLANTEI ȘI ÎNLOCUIREA LOR CU ORGANE PROPRII PARAZITULUI- scleroții Atac de scleroți
- 16. n. ASIMETRIA ORGANELOR ATACATE- apare la plantele virozate, frunzele au jumătățile inegale- Plum vox virus Plum vox virus
- 17. Bibliografie 1. Baicu T., Tatiana Eugenia Seşan - Fitopatologie agricolă. Ed. CERES, Bucureşti, 1996. 2. Docea E., Severin V. - Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor agricole. Ed. CERES, Bucureşti, 1991. 3. Hatman M., Bobeş I., Lazăr AL, Gheorghieş C, Glodeanu C, Severin V., Tuşa C, Popescu I., Vonica I. - Fitopatologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.