2. Verbele la modurile nepersonale nu pot forma predicatul si nu-si schimba forma in functie de persoana . Modurile nepersonale(nepredicative) sunt:infinitiv, gerunziu, participiu si supin .
3. Modul infinitiv Modul infinitiv exprima numele actiunii, al starii, stabileste numarul conjugarii verbului si are doua forme: -forma scurta, care apare cu prepozitia a(a citi este usor); -forma lunga, obtinuta cu sufixul -re:(invatare, citire).Aceasta forma lunga apare cu valoare verbala, doar in formele inverse ale conditionalului optativ prezent(rar), iar atunci cand apare singura are valoare substantivala( Divulgarea secretelor dovedeste neseriozitate ).
4. Verbele la modul infinitiv pot indeplini urmatoarele functii sintactice : subiect ( A desena este o placere.) nume predicativ (Placerea mea este de a desena . ) atribut (Placerea de a desena o are Ioana.) complement direct (Vrem a desena un ursulet.) complement indirect (Se gandeste a desena un ursulet.) complement circumstantial de timp (Inainte de a desena isi ascute creioanele.) complement circumstantial de mod (Picteaza fara a desena mai intai.) complement circumstantial de scop (Pentru a desena are nevoie de creioane.)
5. Modul participiu Modul participiu exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Verbele la participiu se termina in - t sau in - s :citit, spus.Acest mod se foloseste: ca element de baza- verb de conjugat -in alcatuirea unor timpuri compuse; ca element care determina substantivul-valoare adjectivala sau verbul-valoare adverbiala;
6. a tunci cand verbul la participiu are valoare adjectivala , determina un substantiv si arata o insusire a acestuia.In aceste situatii, participiul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si poate indeplini urmatoarele functii sintactice : atribut adjectival (El poarta un costum deschis la culoare .); nume predicativ (Culoarea costumului sau era d eschisa . );
7. Atunci cand verbul la participiu are valoare adverbiala, determina un verb un verb si arata o insusire a actiunii.In acesta situatie participiul indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de mod (El isi exprima d eschis parerile.) Verbele la modul participiu pot deveni substantive prin articularea formei de participiu.In acesta situatie, verbul poate indeplini toate functiile sintactice ale substantivului.
8. Modul gerunziu Modul gerunziu exprima actiuni in desfasurare.Se formeaza cu sufixele -and (coborand) si -ind (citind). De la gerunziu s-au format unele adjective care se acorda in gen, numar si caz cu substantivele insotite:ordine crescanda, rana sangeranda
9. Verbele la modul gerunziu pot indeplini urmatoarele functii sintactice: subiect (Din camerea cealalta, se auzea strigand . ); atribut verbal (Parul lunecand pe umeri era blond.); complement direct (George auzea strigand in curte.); complement circumstantial de mod (Manca inghitand repede.); complemnet circumstantial de timp ( Privind tabloul a fost impresionat.); complemnet circumstantial de cauza ( Mergand prea repede a cazut.);
10. Modul supin Modul supin denumeste actiuni, ce urmeaza a fi realizate.Acest mod este alcatuit din prepozitiile: de, dupa, la, pentru plus participiul verbului de conjugat (de invatat, pentru cusut). Functiile sintactice ale supinului sunt: subiect ( De invatat este usor.); nume predicativ( Poezia este de invatat .); atribut (Poezia de invatat este frumoasa.); complement direct (Avem de invatat o poezie) complement indirect (S-a saturat de invatat .); complement circumstantial de loc (Am dat o raita pe la scaldat .); complement circumstantial de scop( A plecat la invatat .);
