Nu timpul trece, ci noi ne trecem... Raisa Plăieșu
1. NU TIMPUL TRECE, CI NOI NE TRECEM…
Despre apariția cărții ”Așa cum l-am cunoscut”, scrisă de protoiereul mitrofor,
scriitorul Ioan Ciuntu
”Când deschid fereastra icoanei sfinte la care mă rog, simt mireasma aerului pe care-l
caută sufletul meu”, așa scriam într-un aforism în cartea mea recent apărută „Candela din
ochi”. Și iată, că neașteptat am deschis fereastra unei cărți, care am simțit mireasma unui aer
care mi-a împrospătat sufletul cu nostalgie și bucurie, mi-a înrourat privirea cu dor și
eternitate. Zic, parcă ar fi fereastra unei icoane sfinte care citesc pe ea: ”Așa cum l-am
cunoscut”, dedicată poetului Gr. Vieru și scrisă de protoiereul mitrofor, Ioan Ciuntu și cu o
prefață de scriitorul Spiridon Vangheli. Însuflețit de iubirea și patima neasemuită de poetul
Grigore Vieru, autorul care a scris această carte face o reînviere a chipului poetului prin cuvânt
și imagine care ni-l readuce printre noi. Citesc filă cu filă și privești imaginile colore din viața
poetului și-ți pare că uite parcă vorbește cu tine, însuși poetul, parcă îți povestește ceea ce n-a
dovedit să-ți spună când era încă în viață. ”Părintele Ioan Ciuntu, precum scrie prefațatorul și
scriitorul S. Vangheli, are un fin spirit de observație, cunoaște subtilitățile limbii și își dă prea
bine seama că a pune mâna pe condei nu înseamnă a căuta slavă, ci a purta responsabilitate în
2. fața neamului pe care îl reprezintă… E o carte plină de răscolitoare emoții și semnificații… A
scrie o carte despre Grigore Vieru nu e o treabă ușoară, e ca și cum ai da naștere la a doua
Baladă a lui Ciprian Porumbescu. Ea este o Duminică Mare a sufletului…”
Scriitorul Ioan Ciuntu, știe cum din penița cuvântului scris de el, să încolțească amintiri
frumoase și de neuitat ale poetului Grigore Vieru. Pelicula cuvântului său derulează respirația
sufletului poetului trăită cu adevărat pe pământ. Cât și cum l-a cunoscut, autorul a trăit alături
de poet mulți ani și mereu tăcea și-i asculta vorbele înțelepte, versurile superbe… ca mai apoi
peste ani să aștearnă rânduri întregi din viața poetului în cartea ”Așa cum l-am cunoscut”. ”…
Gr. Vieru a fost un sfeșnic care a ars, rând pe rând, toate cele 74 de lumânări ale vieții sale, scrie
protoiereul mitrofor Ioan Ciuntu, alții au în sfeșnicul lor mai multe lumânări, dar una e atunci
când ele mocnesc ori pălălăiesc și alta e când ard liniștit, aducând în suflet lumină și pace.
Dăruit cu har, poetul nu l-a folosit niciodată pentru sine, ci l-a pus în slujba tuturor, prin
”Abecedar” și ”Albinuță”, prin versurile sale, cântece, aforisme. El a fost acel care în anii ”80 ”90 ai secolului trecut a deșteptat conștiința de neam a românilor basarabeni, îndemnându-i la
Unirea cu Țara și apropiind cele două maluri ale Prutului. A fost și a rămas un model de
venerare a celei mai scumpe ființe de pe pământ – mama. Ne-a învățat să iubim nu doar
părinții și Patria, ci până la un firicel de iarbă…”
Cartea ”Așa cum l-am cunoscut” este o monografie foarte reușită, care a apărut și în
versiune audio/video cu un design excepțional, unde ar fi bine s-o citească de la mic și până la
mare. E o carte reușită pentru cadrele didactice din instituțiile de învățământ: atât primar, cât și
liceal și universitar. Dar și mai bine ar fi ca să se completeze cu această carte și bibliotecile din
R. Moldova. Cred că protoiereului mitrofor, scriitorului Ioan Ciuntu i-a reușit să realizeze cu
succes acest proiect de carte și va fi ca un model pentru generațiile viitoare ca să-l cunoască
mai îndeaproape cu adevărat pe poetul național Grigore Vieru, așa precum menționează și
autorul: ”…În el poetul și-a zidit propria ființă, care a fremătat la toate bucuriile
și durerile
noastre. Istoria românilor cunoaște puține cazuri când duhul unui poet s-a contopit atât de mult
cu duhul celor pentru care a scris, iar sufletul lui a luminat cu atâta putere pentru toți,
indiferent de vârstă, caracter sau statut social. Grigore Vieru a urmat întocmai îndemnul
Mântuitorului: n-a pus lumina sub oboroc, ci în sfeșnic și ea luminează românilor de pe toate
continentele lumii.”
Raisa PLĂIEȘU