3. ? Introducere
De?eurile constituie o problem? de strict?
actualitate datorit? cre?terii continue a volumului
acestora, fapt ce ridic? probleme deosebite
pentru depozitarea lor, dar ?i faptul c? ele
constituie un poten?ial pericol pentru mediu ?i
s?n?tatea oamenilor.
4. ?Modul de gestiune a de?eurilor urbane este
perceput de cea mai mare parte a locuitorilor
ora?elor drept unul din elementele de baz?
care condi?ioneaz? calitatea vie?ii, aceast?
activitate fiind cotat? ca importan?? imediat
dup? alimentarea cu ap? ?i energie.
5. ? Localizare ?i topografie
? Jude?ul Cluj se afl? ?n nord-vestul Rom?niei, av?nd o
suprafa?? de 6674 km?. Cluj-Napoca este intersectat de
paralela de 46? 46¡¯ lat N. ?i de meridianul de 23? 36¡¯ long.
E. A?ezarea este str?juit? de dealuri a c?ror ?n?l?ime nu
dep??e?te 700 m. Zona deluroas? cuprinde p?r?i din
Podi?ul Some?an, C?mpia Transilvaniei ?i Dealul
Feleacului.
? Rampa de la Pata R?t este amplasat? la o distan?? de 15
km de municipiul Cluj-Napoca, spre est.
? Prinapropierea depozitului trece drumul na?ional DN 1C
(E60).
7. ? Suprafa?a depozitului are o topografie neregulat?,
cu ?n?l?imi ale depunerilor de de?euri ce variaz?
?ntre 10 ?i 20 metri. Versan?ii haldei au pante de
peste 45o ?i formeaz? taluzuri ce coboar? p?n? ?n
firul v?ii, a c?rei ap? antreneaz? de?eurile nestabile
sau cele duse de v?nt.
9. ? Hidrologie ?i geologie
Depozitul de de?euri este situat la 5,4 km distan?? de r?ul
Some?ul Mic.
?ntre depozit ?i drumul comunal, pe latura de est, foarte
aproape de
ramp?(la aproximativ 2-10 metri), curge p?r?ul Z?podie, afluent al
Some?ului Mic.
Structura geologic? este alc?tuit? din argile, argile pr?foase ?i
argile nisipoase. ?n baza complexului argilos apar marne, iar ?n
cuprinsul pachetului argilos din coperi?ul marnelor s-au identificat ?i
unele intercala?ii de pietri?uri ?i nisip. Se constat?, din punct de
vedere hidrogeologic, o slab? prezen?? ?i circula?ie a apei subterane
doar ?n dou? foraje din cele dou?sprezece efectuate ?n zon?.
Depozitul nu are stabilitate geofizic?, fapt care a generat
desprinderea ?i alunecarea unor por?iuni din materialul depozitat
10. ? Depozitul nu are stabilitate geofizic?, fapt care a generat
desprinderea ?i alunecarea unor por?iuni din materialul
depozitat.
? ?n cazul unor viituri puternice, toat? cantitatea de ap? de pe
versantul din amonte este condus? prin intermediul a dou?
torente pe sub depozitul existent, ceea ce ar putea conduce la
alunecarea rampei actuale peste p?r?ul Z?podie ?i drumul
comunal, produc?nd inunda?ii ?n zon? ?i ?n continuare
antrenarea de?eurilor spre zona industrial? ?i magistrala
feroviar?.
12. ? Clima si arii protejate
Clima Clujului este pl?cut?, de tip continental
moderat?. Este influen?at? de vecin?tatea Muntilor
Apuseni, iar toamna ?i iarna ?i de influen?ele atlantice de
la vest.
Temperatura medie anual? din aer este cca. 8,2 ¡ãC,
iar media precipita?iilor anuale atinge 663 mm.
14. ? Istoricul amplasamentului
Depozitul de de?euri de la Pata R?ta are o suprafa??
de 8,94 ha, care func?ioneaz? din anul 1975, pe domeniul
privat al municipiului, prin Hot?r?rea Consiliului Local
nr.97/05.10.1993. Depozitul av?nd caracter mixt, nu este
autorizat de organele de mediu, sanitare ?i de
gospod?rirea apelor.
15. ? Dezvolt?ri viitoare
Rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la
Pata R?t a fost ?nchis? ?n anul 2010, iar l?ng? aceasta a
fost deschis? o platform? temporar? de depozitare a
de?eurilor.
Consiliul Jude?ean Cluj a ini?iat un proiect cu
finan?are european?, de aproape 77 de milioane de euro,
pentru construirea unui centrul de Management Integrat al
De?eurilor care va deservi ?ntreg jude?ul, fiind sta?ia final?
?n care de?eurile colectate din ?ntreg jude?ul, provenind din
sta?iile de transfer, vor fi sortate, tratate mecano-biologic,
reziduurile urm?nd s? ajung? ?n celula de depozitare
17. Problema este c? firma care se ocup? de construc?ia
rampei ecologice de la Pata R?t care urma s? fie data
?n folosin?? ?n luna septembrie a anului viitor, Confort
SA, ?i-a anu?at la Cluj intrarea ?n insolven??. Mai mult,
compania nu are o reputa?ie prea bun?, dup? ce, la
?nceputul lunii octombrie, Consiliul Jude?ean Arad a
anu?at c? renun?? la serviciile aceleia?i firme, care
trebuia s? construiasc? acolo un Sistem de
Management Integrat al De?eurilor Solide.
18. Totodat? rampa de gunoi temporar? a fost ?nchis? in
luna noiembrie 2012. ?eful Comisariatului Regional al
G?rzii de Mediu Cluj, Bogdan Costea, a declarat c?
societatea care administreaz? platforma, Salprest Ramp?,
a fost amendat? cu 30.000 de lei de Comisariatul General
al G?rzii Na?ionale de Mediu pentru c? func?ioneaz? f?r?
autoriza?ie de mediu. Rampa a fost redeschis? ?ntre timp
dar problemele legislative sunt ?nc? ?n discutie.
19. ? Generalit??i
Eliminarea de?eurilor se realizeaz? actualmente prin
metoda clasic? a colect?rii de?eurilor de la punctele
gospod?re?ti, transport ?i depozitare la rampa de gunoi
Pata R?t.
Volumul actual al de?eurilor depozitate este de cca.
7,5 mil. tone, depozitarea f?c?ndu-se dezordonat, de?euri
industriale, menajere ?i sanitare (p?n? ?n anul 1994), ?n
amestec: revalorificabile cu nevalorificabile, industriale cu
menajere, inflamabile cu neinflamabile, organice cu inerte
cu dimensiuni medii ?i mari ?mpreun? cu diverse pulberi.
21. Cantitatea de de?euri menajere colectat? ?i
depozitat? ?n ramp? este influen?at? de sezonul
calendaristic, iarna observ?ndu-se o sc?dere a
cantit??ii de de?euri 600-650 m3/zi (aproximativ
18.000-20.000 m3/lun?), fa?? de cantit??ile mai mari
din lunile de var? 900-1000 m3/zi (25.000-30.000
m3/lun?). Cantitatea medie de de?euri depus? ?n
rampa de de?euri este de aproximativ 260.000-
275.000 m3/an.
22. Aplic?nd o rat? anual? de cre?tere a volumului de de?euri
2%, proiec?ia produc?iei de de?euri menajere (m?) va avea
urm?toarea dinamic?:
An 2000 2005 2010 2015
Volum de?euri m? 340.000 374.000 411.400 453.000
Din care:
- menajer 210.000 231.000 254.000 280.000
- stradal 30.000 33.000 36.300 40.000
- agen?i economici 100.000 110.000 121.000 126.600
23. ? Emisii ?n atmosfer?
Circula?ia aerului este sub influen?a celei
predominant vestice.
Multe dintre de?euri sunt combustibile (h?rtii,
cartoane, plastic, piei, lemn, textile etc.), iar prin
fermentarea celor organice ?i ?n lipsa unui sistem de
aerisire biogazul rezultat ?ntre?ine o ardere permanent?
care polueaz? aerul din zon? cu fum dens, persistent, ur?t
mirositor ?i ?nec?cios punctual observ?ndu-se zone unde
de?eurile ard cu flac?r? sau mocnit.
24. ? Este afectat? direct calitatea vie?ii locuitorilor din zon?
precum ?i activitatea Aeroportului Interna?ional al
municipiului - traficul aerian (ateriz?ri-decol?ri) fiind
deseori afectat din cauza lipsei de vizibilitate.
? ?n ceea ce prive?te de?eurile industriale, acestea provin
de la agen?ii economici din Cluj-Napoca care nu au
depozite proprii pentru de?eurile rezultate ?n urma
proceselor de produc?ie. De?eurile depozitate ?n ramp?
de agen?ii economici din municipiu sunt ?n general :
h?rtie, fier vechi, p?m?nt (?antiere), sticl? ?i por?elan (Iris,
Porcelain Manufactures), plastic, piele (Clujana), moloz
(demol?ri, ?antiere), toxice (Terapia, Farmec).
26. ? Alimentarea cu ap?
Rampa nu a fost prev?zut? cu un sistem de
colectare ?i tratare a scurgerilor. Nu a fost ini?ial acoperit?
cu material protector, dar prezint? o oarecare izolare
natural? cu argil?. P?r?ul Z?podie care curge foarte
aproape de ramp? preia ?n fapt majoritatea scurgerilor.
27. ? Producerea si eliminarea de?eurilor
Rampa actual? fiind temporar?, se prezint? schema
general? de management a de?eurilor ?n centrul de
management integrat al de?eurilor cluj, care are termen
de finalizare semestrul 4, 2013:
29. ? Calitatea solului
Pe latura vestic?, depozitul se ?nvecineaz? cu
terenuri cultivate care se afl? ?n proprietate privat?. ?ntre
aceste terenuri ?i depozit nu exist? o delimitare clar?,
respectiv ?mprejmuiri.
Datorit? prezen?ei rampei, solul este afectat pe un
areal extins pe o suprafa?? de aproximativ 8-16 hectare.
?n arealul de poluare s-a modificat starea fizic? a
solurilor, prin sc?derea frac?iunii de argil?, pe ad?ncimea
de 0-5cm, de la 54,45% la 48,85%. ?n urma acestor
modific?ri s-a produs o sc?dere a stabilit??ii agregatelor de
sol, sl?birea rezisten?ei solului la ac?iunea apei ?i ?n
consecin?? cre?terea eroziunii solului. Aceasta din urm?
determin? diminuarea productivit??ii solului, a
ecosistemelor naturale ?i sc?derea calit??ii vie?ii.
32. ? Concluzii ?i recomand?ri
Realizarea unor m?suri urgente privind aducerea complexului
de depozitare a reziduurilor de la Pata-R?t la situa?ia de a nu mai
polua grav atmosfera, solul, apa freatic? ?i p?r?ul Z?podie, se impune
cu acuitate.
De?eurile depuse neuniform trebuie nivelate, sistematizate. Se
impune realizarea unei re?ele de drenaj ?i evacuarea lixivian?ilor
proveni?i din depozitul vechi, ?in?nd cont de faptul c? baza acestui
depozit nu este impermeabilizat?. Apele de suprafa?? vor fi preluate
de un ?an? de gard? ?i dirijate la sta?ia de epurare. Se vor prezenta
solu?ii de protejare ?mpotriva polu?rii cursului apelor p?r?ului Z?podie.
Pentru colectarea biogazului din depozitul existent sunt
necesare foraje de mare ad?ncime, p?n? la 22 m.
33. Dup? nivelarea depozitului existent se va face acoperirea final? a
acestuia.
Se impune monitorizarea post-?nchidere a depozitului de
de?euri Pata R?t.
Prin activit??ile de urm?rire ?i control se garanteaz? c? at?t
depozitul nou de de?euri c?t ?i ?nchiderea depozitului existent sunt
realizate conform proiectului, iar sistemele de protec?ie a mediului
func?ioneaz? integral.
Sistemele ?i metodele aplicate pentru monitorizarea, controlul,
prelevarea ?i analiza probelor sunt cele standardizate la nivel na?ional
?i european.
