際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
Bordeianu Paula -Ramona
 Mercur
 Mercur(0,4 UA de la Soare) este cea
mai apropiat planet de Soare i cea
mai mic planet din sistemul solar
(0,055 mase terestre). Mercur nu are
niciun satelit natural, iar singurele
caracteristici geologice cunoscute, 樽n
afara craterelor de impact, sunt
crestturile din scoar, care cel mai
probabil se datoreaz unei perioade
timpurii de contracie din trecutul
su.Atmosfera planetei Mercur este
aproape neobservabil i este
format din atomi desprini de pe
suprafaa sa de ctre v但ntul solar.
Apariia nucleului su de fier relativ
mare i mantaua subire nu au fost
樽nc suficient explicate. Ipotezele
includ faptul c straturile exterioare
au fost dezagregate 樽n urma
impactului cu un obiect gigantic i c
acreia complet a fost 樽mpiedicat
de energia Soarelui t但nr.
 Venus
 Planeta Venus(0,7 UA de la Soare) este
asemntoare ca mrime cu Pm但ntul
(0,815 mase terestre) i, la fel ca i Terra,
are o manta subire de silicat deasupra
unui nucleu de fier, o atmosfer
substanial i indicii ale unei activiti
geologice interne. Totui, planeta este
mult mai uscat dec但t Pm但ntul iar
atmosfera sa este de nouzeci de ori mai
dens. Venus nu are niciun satelit natural.
Este cea mai fierbinte planet,
temperaturile de la suprafa depind
400 属C,cel mai probabil din cauza
cantitii de gaze cu efect de ser din
atmosfer.Nu a fost detectat nici o
dovad definitiv a unei activiti
geologice la momentul actual pe Venus,
dar planeta nu are un c但mp magnetic
care s previn epuizarea atmosferei sale
substaniale, ceea ce sugereaz c aceasta
este 樽ncontinuu alimentat de ctre
erupiile vulcanice.
 Pm但nt
 Pm但ntul (de asemena i Terra;
1 UA de la Soare) este cea mai
mare i cea mai dens planet
interioar, singura despre care se
cunoate la momentul actual c
este geologic activ i singurul loc
din sistemul solar unde se
cunoate c exist
via.Hidrosfera sa lichid este
unic printre planetele terestre, iar
Terra este singura planet unde au
fost observate plci tectonice.
Atmosfera Pm但ntului difer
radical fa de cea a altor planete,
fiind shimbat de prezena vieii i
conin但nd aproximativ 21% de
oxigen liber. Planeta Pm但nt are
doar un satelit natural, Luna, care
este singurul satelit mare al unei
planete terestre din sistemul solar.
 Marte
 Marte (1,5 UA de la Soare) este mai
mic dec但t Terra i Venus (are 0,107
mase terestre). Planeta posed o
atmosfer format 樽n mare parte din
dioxid de carbon, cu o presiune la
suprafa de 6,1 milibari
(aproximativ 0,6% din presiunea
atmosferic de la suprafaa
Pm但ntului).Suprafaa sa, brzdat de
vulcani vati ca Olympus Mons i
rifturi cum ar fi Valles Marineris,
reprezint o dovad a activitilor
geologice care au persistat p但n
relativ recent, cu dou milioane de
ani 樽n urm.Culoarea sa roiatic
provine de la oxizii de fier (rugin)
din sol.Marte are doi satelii naturali
foarte mici (Deimos i Phobos)
despre care se crede c au fost
asteroizi capturai de gravitaia
planetei.
 Jupiter
 Jupiter (5,2 UA), cu o mas de
318 ori mai mare ca cea a
Pm但ntului, este de 2,5 mai
masiv dec但t toate celelalte
planete din sistemul solar
laolalt. El este compus 樽n mare
parte din hidrogen i heliu.
Cldura sa intern destul de mare
creeaz un numr de
caracteristici semi-permanente
ale atmosferei sale, cum ar fi
benzile de nori i Marea Pat
Roie. Jupiter are 67 de satelii
cunoscui. Cei mai mari patru
satelii, Ganymede, Callisto, Io i
Europa prezint similariti cu
planetele terestre, cum ar fi
vulcanismul i 樽nclzirea intern.
Ganymede, cel mai mare satelit
din sistemul solar, este mai mare
dec但t planeta Mercur.
 Saturn
 Saturn (9,5 UA), care se distinge
prin sistemul su de inele uor de
observat de pe Pm但nt, este
asemntor cu Jupiter din punctul de
vedere al compoziiei atmosferice i
al magnetosferei. Dei Saturn are
60% din volumul lui Jupiter, el are
mai puin de o treime din masa
acestuia (95 de mase terestre), fiind
cea mai puin dens planet din
sistemul solar. Inelele lui Saturn sunt
alctuite din particule mici de roc i
ghea. Saturn are 62 de satelii
confirmai; doi dintre ei, Titan i
Enceladus, poart semne de
activitate geologic, dei acetia sunt
樽n mare parte alctuii din ghea
(criovulcani).Titan, al doilea satelit
ca mrime din sistemul solar, este
mai mare dec但t Mercur i singurul
satelit din sistemul solar care posed
o atmosfer substanial.
 Uranus
 Uranus (19,6 UA), de 14 ori
mai masiv ca Pm但ntul, are
masa cea mai mic dintre
toate planetele exterioare.
Este singura planet care
orbiteaz 樽n jurul Soarelui
樽nclinat pe o parte;
樽nclinaia axei de rotaie este
de peste nouzeci de grade
fa de normala la ecliptic.
Planeta are un nucleu mult
mai rece dec但t ceilali gigani
gazoi i cantitatea de
cldur radiat 樽n spaiu este
foarte mic. Uranus are 27
de satelii cunoscui, cei mai
mari fiind Titania, Oberon,
Umbriel, Ariel i Miranda.
 Neptun
 Neptun (30 UA), dei este
puin mai mic dec但t Uranus,
este mult mai masiv
(aproximativ 17 mase terestre)
i prin urmare, mult mai dens.
El radiaz mai mult cldur
intern, dar nu la fel de mult
ca Jupiter sau Saturn.Neptun
are 13 satelii cunoscui. Cel
mai mare, Triton, este geologic
activ, av但nd probabil gheizere
de azot lichid.Triton este
singurul satelit mare cu o
orbit retrograd. Neptun este
樽nsoit pe orbita sa de o
mulime de planete minore,
numite troienii lui Neptun,
care au o rezonan orbital de
1:1 cu el.
 BIBLIOGRAFIE : Wikipedia.ro

More Related Content

Planetele Sistemului Solar

  • 2. Mercur Mercur(0,4 UA de la Soare) este cea mai apropiat planet de Soare i cea mai mic planet din sistemul solar (0,055 mase terestre). Mercur nu are niciun satelit natural, iar singurele caracteristici geologice cunoscute, 樽n afara craterelor de impact, sunt crestturile din scoar, care cel mai probabil se datoreaz unei perioade timpurii de contracie din trecutul su.Atmosfera planetei Mercur este aproape neobservabil i este format din atomi desprini de pe suprafaa sa de ctre v但ntul solar. Apariia nucleului su de fier relativ mare i mantaua subire nu au fost 樽nc suficient explicate. Ipotezele includ faptul c straturile exterioare au fost dezagregate 樽n urma impactului cu un obiect gigantic i c acreia complet a fost 樽mpiedicat de energia Soarelui t但nr.
  • 3. Venus Planeta Venus(0,7 UA de la Soare) este asemntoare ca mrime cu Pm但ntul (0,815 mase terestre) i, la fel ca i Terra, are o manta subire de silicat deasupra unui nucleu de fier, o atmosfer substanial i indicii ale unei activiti geologice interne. Totui, planeta este mult mai uscat dec但t Pm但ntul iar atmosfera sa este de nouzeci de ori mai dens. Venus nu are niciun satelit natural. Este cea mai fierbinte planet, temperaturile de la suprafa depind 400 属C,cel mai probabil din cauza cantitii de gaze cu efect de ser din atmosfer.Nu a fost detectat nici o dovad definitiv a unei activiti geologice la momentul actual pe Venus, dar planeta nu are un c但mp magnetic care s previn epuizarea atmosferei sale substaniale, ceea ce sugereaz c aceasta este 樽ncontinuu alimentat de ctre erupiile vulcanice.
  • 4. Pm但nt Pm但ntul (de asemena i Terra; 1 UA de la Soare) este cea mai mare i cea mai dens planet interioar, singura despre care se cunoate la momentul actual c este geologic activ i singurul loc din sistemul solar unde se cunoate c exist via.Hidrosfera sa lichid este unic printre planetele terestre, iar Terra este singura planet unde au fost observate plci tectonice. Atmosfera Pm但ntului difer radical fa de cea a altor planete, fiind shimbat de prezena vieii i conin但nd aproximativ 21% de oxigen liber. Planeta Pm但nt are doar un satelit natural, Luna, care este singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul solar.
  • 5. Marte Marte (1,5 UA de la Soare) este mai mic dec但t Terra i Venus (are 0,107 mase terestre). Planeta posed o atmosfer format 樽n mare parte din dioxid de carbon, cu o presiune la suprafa de 6,1 milibari (aproximativ 0,6% din presiunea atmosferic de la suprafaa Pm但ntului).Suprafaa sa, brzdat de vulcani vati ca Olympus Mons i rifturi cum ar fi Valles Marineris, reprezint o dovad a activitilor geologice care au persistat p但n relativ recent, cu dou milioane de ani 樽n urm.Culoarea sa roiatic provine de la oxizii de fier (rugin) din sol.Marte are doi satelii naturali foarte mici (Deimos i Phobos) despre care se crede c au fost asteroizi capturai de gravitaia planetei.
  • 6. Jupiter Jupiter (5,2 UA), cu o mas de 318 ori mai mare ca cea a Pm但ntului, este de 2,5 mai masiv dec但t toate celelalte planete din sistemul solar laolalt. El este compus 樽n mare parte din hidrogen i heliu. Cldura sa intern destul de mare creeaz un numr de caracteristici semi-permanente ale atmosferei sale, cum ar fi benzile de nori i Marea Pat Roie. Jupiter are 67 de satelii cunoscui. Cei mai mari patru satelii, Ganymede, Callisto, Io i Europa prezint similariti cu planetele terestre, cum ar fi vulcanismul i 樽nclzirea intern. Ganymede, cel mai mare satelit din sistemul solar, este mai mare dec但t planeta Mercur.
  • 7. Saturn Saturn (9,5 UA), care se distinge prin sistemul su de inele uor de observat de pe Pm但nt, este asemntor cu Jupiter din punctul de vedere al compoziiei atmosferice i al magnetosferei. Dei Saturn are 60% din volumul lui Jupiter, el are mai puin de o treime din masa acestuia (95 de mase terestre), fiind cea mai puin dens planet din sistemul solar. Inelele lui Saturn sunt alctuite din particule mici de roc i ghea. Saturn are 62 de satelii confirmai; doi dintre ei, Titan i Enceladus, poart semne de activitate geologic, dei acetia sunt 樽n mare parte alctuii din ghea (criovulcani).Titan, al doilea satelit ca mrime din sistemul solar, este mai mare dec但t Mercur i singurul satelit din sistemul solar care posed o atmosfer substanial.
  • 8. Uranus Uranus (19,6 UA), de 14 ori mai masiv ca Pm但ntul, are masa cea mai mic dintre toate planetele exterioare. Este singura planet care orbiteaz 樽n jurul Soarelui 樽nclinat pe o parte; 樽nclinaia axei de rotaie este de peste nouzeci de grade fa de normala la ecliptic. Planeta are un nucleu mult mai rece dec但t ceilali gigani gazoi i cantitatea de cldur radiat 樽n spaiu este foarte mic. Uranus are 27 de satelii cunoscui, cei mai mari fiind Titania, Oberon, Umbriel, Ariel i Miranda.
  • 9. Neptun Neptun (30 UA), dei este puin mai mic dec但t Uranus, este mult mai masiv (aproximativ 17 mase terestre) i prin urmare, mult mai dens. El radiaz mai mult cldur intern, dar nu la fel de mult ca Jupiter sau Saturn.Neptun are 13 satelii cunoscui. Cel mai mare, Triton, este geologic activ, av但nd probabil gheizere de azot lichid.Triton este singurul satelit mare cu o orbit retrograd. Neptun este 樽nsoit pe orbita sa de o mulime de planete minore, numite troienii lui Neptun, care au o rezonan orbital de 1:1 cu el.
  • 10. BIBLIOGRAFIE : Wikipedia.ro