2. Conţinutul lucrării şi subiectele
abordate
1.Definiţie
2.Surse de zgomot
3.Efectele zgomotului asupra
sănătăţii umane
4.Măsurarea zgomotelor
5.Studiu de caz- UPM
6.Concluzii
3. 1.Definiţie
Sunetul= vibrație a particulelor unui mediu elastic care
poate fi înregistrată de ureche.(Dex ’98)
Zgomotul= sunet sau amestec de sunete puternice,
nearmonioase, care impresionează în mod neplăcut
auzul. (Dex ’98)
Poluarea fonică = creşterea intensităţii zgomotului
mai ales în marile aglomerări urbane.
4. Proprietăţile fizice ale
sunetului
Frecvenţa = numărul de cicluri de vibraţii produse
într-o secundă; la om, suprafaţa de audibilitate este
între 16 şi 20000 Hz (cicluri /s).
Intensitatea = nivelul de presiune sonoră; se măsoară
în Bell(mai frecvent în subunităţile dB); intensitatea
maximă tolerabilă este de aproximativ 100 dB.
Timbrul = calitatea care diferenţiază sunetele de
aceeaşi frecvenţă şi intensitate(de exemplu două
instrumente muzicale diferite).
6. Valori admisibile ale nivelului de zgomot în mediul
urban conform STAS 10009-88
Spaţiul considerat Nivelul de zgomot (dB)
Parcuri, zone de recreere şi odihnă,
zone de tratament
45
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante
în aer liber
65
Incintă industrială 65
Zone feroviale 70
Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe,
spaţii de joacă pentru copii
75
Parcări auto 90
Stadioane, cinematografe în aer
liber
90
7. Nivelul relativ al sunetului
dB Sunet
0 Prag inferior auzului
10 Foşnetul frunzelor
12 Şoaptă
20-50 Conversaţie discretă
50-65 Conversaţie cu voce tare
65-70 Trafic pe o stradă circulată
65-90 Tren
75-80 Fabrică
90 Trafic intens
90-100 Tunet
110-140 Avion cu reacţie la decolare
130 Pragul senzaţiei dureroase
140-190 Decolarea unei rachete spaţiale
8. 3.Efectele zgomotului asupra
sănătăţii umane
Consecinţe psihice: stress, iritabilitate, scăderea
funcţiilor cognitive, astenie, depresie, oboseală;
Consecinţe sociale: tulburări de integrare, incapacitate de
a comunica, inadaptabilitate, irascibilitate;
Consecinţe profesionale: scăderea randamentului în
muncă, risc mărit de accidente.
Alte efecte ale zgomotului: pierderea auzului, tulburări
ale somnului, hipertensiune, tulburări ale glandelor
endocrine, accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei,
tulburări de echilibru, diminuarea acuităţii vizuale,
scăderea secreţiei gastrice, uşoară hipoglicemie...
9. Durata de expunere maximă la zgomot
Intensitatea sunetului Număr maxim de ore /zi
115 < 1 /4
110 1 /2
105 1
100 2
97 3
95 4
92 6
90 8
12. Harta de zgomot este o reprezentare grafică a distribuirii
nivelului sunetului într-o regiune anume, pentru o perioadă
de timp bine definită.
Realizarea hărților de zgomot este una din metodele moderne de
evaluare a poluării fonice urbane.
Acestea folosesc la elaborarea de planuri de acțiune de protecție
a locuitorilor împotriva expunerii și reducere a nivelurilor de
zgomot.
Sunt create pe bază de date de intrare care sunt apoi procesate cu
ajutorul PC cu software specializat. Aplicațiile software țin cont
de obstacolele din zona respectivă, forma și caracteristicile
acustice ale terenului, condiții meteo și altele.
13. Directivele europene prevăd ca, până la finele anului 2012, toate oraşele din
Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună
de o hartă de zgomot.
În conformitate cu HG321/2005, în România s-au realizat hărțile de zgomot
pentru următoarele orașe cu peste 250.000 locuitori: Bucureşti, Ploieşti,
Cluj, Galaţi, Craiova, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Braşov.
18. 6.Concluzii
În jurul Universităţii nu sunt depăşite limitele maxime
admise de poluare fonică, prin urmare nu trebuiesc
luate măsuri de protecţie anti-zgomot.
Valoarea minimă a nivelului de zgomot măsurat a fost
de 37,9 dB în Cetatea Medievală, iar maxim 92,6 dB pe
coridorul corpului A al UPM. Trebuie menţionat faptul
că această valoare maximă a fost înregistrată de
sonometru în timpul unei pauze.
În inersecţiile 1 şi 2 valorile maxime obţinute au fost de
78,7 respectiv 86,4 dB la trecerea unui autobus şi a
unei ambulanţe.
