�ݺ�ߣ

DATE BIOGRAFICE
Născut: la 14/27 decembrie, 1921, în comuna Prăjeşti,
judeţul Bacău (cu TITUS - frate gegeaammăănn););
Părinţi: - GHEORGHE GHE. ŢARĂLUNGĂ
-- ELENA GHE.ELENA GHE. ŢARĂLUNGĂ
GHEORGHE GHE. ŢARĂLUNGĂ ELENA GHE.ELENA GHE. ŢARĂLUNGĂ
PAUL GH.PAUL GH. ŢŢARARĂĂLUNGLUNGĂĂ

La petrecerea de laLa petrecerea de la
botez tubotez tuşşicaica,, NataliNataliţţaa
VasilacheVasilache, naşă de botez,, naşă de botez,
a afirmat :a afirmat :
,,Acesta va ajunge
om mare!’’
Paul şi Titus-fraţi gemeni

STUDIISTUDII
- Şcoala primară - 5 clase la Prăjeşti, în perioada 1929-1934,
având ca învăţători pe Mariana şi Ionel Marcoci;
-Şcoala Normală “Ştefan cel Mare” - Bacău, 8 clase, în
perioada 1934-1942;
- Şcoala militară de ofiţeri - în perioada 1942 -1944, în
orăşelul Breaza (2 luni), apoi în Germania; în anul 1945, la 25 mai -
revenit la C.I.I. Făgăraş, în urma unui examen devine ofiţer;
- Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie de la
Universitatea “Al.I.Cuza”din Iaşi, în perioada 1956-1962;
-Examenul de licenţă susţinut în 1964.

ACTIVITATEAACTIVITATEA DIDACTICĂDIDACTICĂ
REZULTATE OBŢINUTE
GRADE DIDACTICEGRADE DIDACTICE
-Definitivat - 1 aug.1959;
-Gradul II - ian. 1966- Iaşi - cu lucrarea “Contribuţii la formarea
la elevi a concepţiei materialist-dialectice despre lume, prin
predarea geografiei”;
-Gradul I - ian.1976 – Iaşi - cu lucrarea “Muzeul şi Grădina
Botanică Prăjeşti”- Studiu geografic;
Licenţa – 1963 – Iaşi - cu lucrarea “Rezultatele obţinute de
Gospodaria Agricolă Comunală “1 MAI” din comuna Prajeşti în
decursul celor doi ani de existenţă”.

DISTINCDISTINCŢIIŢII
1962-1964 - Lector fruntaş la cursurile agrotehnice

1967 - Profesor fruntaş în învăţământ (cu diplomă şi insignă);

ORDINUL MUNCII CLASA a III-aORDINUL MUNCII CLASA a III-a
24.VI.196824.VI.1968

1975-1975- (23-27 iulie)(23-27 iulie) -- DiplomDiplomăă de onoare ade onoare a SOCIETSOCIETĂŢĂŢIIII
ŞŞTIINTIINŢŢIFICEIFICE DE GEOGRAFIEDE GEOGRAFIE (cu medalie) pentru(cu medalie) pentru
activitatea din cadrulactivitatea din cadrul filialei Bacfilialei Bacăău, a S.S.G;u, a S.S.G;

Paul ŢarălungăPaul Ţarălungă a primit titlul dea primit titlul de
Cavaler al Ordinului EchităţiiCavaler al Ordinului Echităţii
din parteadin partea Asociaţiei CavaleriiAsociaţiei Cavalerii
Echităţii şi DemocraţieiEchităţii şi Democraţiei
(ACED(ACED), în anul 2005.), în anul 2005.
Constantin Topală, preşedintele
Ordinului Echităţii precizează: “ s-a
conferit acest titlu pentru fondarea,
organizarea şi conducerea efectivă a
Complexului Muzeal "Paul Ţarălungă"
şi a Grădinii Botanice, la care se
adaugă construirea amenajărilor
sportive, toate acestea fiind
concepute ca bază didactică şi de
cercetare pusă la dispoziţia elevilor şi
cadrelor didactice din Prăjeşti,
precum şi pentru ridicarea
monumetului pentru cinstirea
memoriei celor peste 150 de eroi din
satele Prăjeşti şi Bogdăneşti.”

"Dincolo de aceste realizari, absolut excep"Dincolo de aceste realizari, absolut excepţţionale, dacăionale, dacă
ţinem cont de puţinele mijloace de care a dispus, titlul acestaţinem cont de puţinele mijloace de care a dispus, titlul acesta
vine să onoreze un apostolat unic pe meleagurile moldovene.vine să onoreze un apostolat unic pe meleagurile moldovene.
Nu cunoaştem pe nimeni care să-şi fi cheltuit nu doar întreagaNu cunoaştem pe nimeni care să-şi fi cheltuit nu doar întreaga
energie fizică şi spirituală pentru dezvoltarea comunităţii ci şienergie fizică şi spirituală pentru dezvoltarea comunităţii ci şi
toate resursele materiale de care a dispus. Aşa se face că, la 84toate resursele materiale de care a dispus. Aşa se face că, la 84
de ani ai săi, domnul Paul, cum i se spune printre săteni, nu arede ani ai săi, domnul Paul, cum i se spune printre săteni, nu are
decât o căsuţă cu două camere, câteva sute de metridecât o căsuţă cu două camere, câteva sute de metri²² dede
pamânt şi o bicicletă", a mai precizat Constantin Topalăpamânt şi o bicicletă", a mai precizat Constantin Topală(2005)(2005)..

Paul Ţarălungă aPaul Ţarălungă a
mărturisitmărturisit::
““NNu este prima distincţieu este prima distincţie
pe care ape care amm primit-o în ceiprimit-o în cei
mai bine de 60 de ani demai bine de 60 de ani de
carieră didactică. Cred căcarieră didactică. Cred că
am primit până acum maiam primit până acum mai
bine de 20 de ordine şibine de 20 de ordine şi
medalii. Nu pentru asta ammedalii. Nu pentru asta am
muncit o viaţă întreagă.muncit o viaţă întreagă.
Am vrut doar să fac unAm vrut doar să fac un
colţ de rai din pământcolţ de rai din pământulul pepe
care m-am născucare m-am născut.”t.”

Complexul Muzeal Prăjeşti
-date sumare-
În anul 1945, 1 septembrie,
a debutat acest proiect
odată cu numirea lui PAUL
ŢARĂLUNGĂ ca învăţător la
Şcoala Prăjeşti.
Materialele adunate au fost
prelucrate şi păstrate în
locuinţa personală timp de
20 ani.

„Am cărat cu raniţa în spinare, din vârful muntelui sau din
celălalt capăt de ţară tot ce vedeţi în vitrinele muzeului. An de an
plecam cu Societatea Română de Biologie la studii în teren şi tot
ce găseam aduceam acasă. Când nu am mai avut loc în casă a
trebuit să fac un muzeu”, povesteşte prof. Ţarălungă.

La 7 iunie, 1970 este
inaugurat oficial
Complexul Muzeal în local
propriu (fosta Primărie)
local pe care l-a adaptat la
condiţiile muzeistice.

De dragul muzeului, dascălul din Prăjeşti a învăţat cum se
împăiază animalele. Acum, una dintre sălile muzeului adăposteşte
câteva zeci de mamifere şi păsări autohtone rare. Cele mai deosebite
exponate, spune profesorul, sunt fosilele de mamut.

,,Muzeul este comparabil cu un abecedar al vieţii ale căror slove
sunt exponatele sale prin care ştiinţa îşi are cuvântul său mereu viu
şi convingător’’, scria în presă Iulian Antonescu.

Complexul muzeal Prăjeşti adăposteşte circa 3000 de piese grupate
după specificul fiecăreia în 7 secţii: geologie, paleontologie, arheologie,
numismatică, etnografie, botanica, zoologie.

Muzeul constituie un început de centru de cercetare din zonă
cu funcţiile :
a) didactic - instructiv-educativ;
b) cultural –informarea vizitatorilor cu cunoştinţe despre
natura şi evoluţia societăţii româneşti;
c) ştiiţific- un modest centru de început de cercetare;
d) păstrarea şi conservarea precum şi descoperirea,
catalogarea şi valorificarea materialelor cu valoare patrimonială.

Din salariul de dascăl şi căratul cu spinarea, Paul Țarălungă a
amenajat un parc şi un muzeu. Faima singurei grădini botanice
rurale şi a muzeului în care poţi vedea oase şi dinţi de mamut a
depăşit hotarele comunei Prăjeşti.
La mai puţin de 50 de metri de muzeu, profesorul a amenajat o
Grădină Botanică. Pe două hectare, Paul Ţarălungă a adunat zeci
de specii exotice şi autohtone pe care le-a îngrijit singur, cu sapa
în mână. „Am vanilie sălbatică, gingobiloba, migdali, magnolii.
Aici e un nuc negru. Uleiul care se extrage din el se foloseşte la
motoare de avioane şi rachete”.

Gradina Botanică din Prăjeşti
-date sumare-
Suprafaţa totală - 2 hectare
Numărul speciilor- 400

În Grădina Botanică sunt atât plante exotice cât şi plante
indigene pentru existenţa cărora s-a colaborat cu Grădina
Botanică din Iaşi prin profesorul Emilian Ţopa şi alţi colaboratori .

FuncFuncţţionalitateaionalitatea şşi scopul Gri scopul Grăădinii Botanicedinii Botanice
Didactic - instructiv şi educativ;
Ştiinţific - laborator natural de cercetare şi observare
fenologică şi nu numai;
Recreativ şi cultural - posibilitatea cunoaşterii minunatei
vieţi vegetale;
Ecologic – o fabrică de oxigen (O2) şi ozon (O3).

Scurt istoric
- 1965, toamna - încep lucrările de măsurare a planului, a
pregătirii terenului de 0,5 hectare din faţa şcolii;
- 1971, 7 mai, s-a inaugurat oficial în prezenţa forurilor comunale şi
judeţene, precum şi a presei şi televiziunii. Cu acest prilej se fac
propuneri de extindere pe înca 1,5 hectare, peste drum de şcoală.

PROIECTE PENTRUPROIECTE PENTRU
GRĂDINA BOTANICĂGRĂDINA BOTANICĂ
1. Se vor simula:
 o mică creastă alpină din
stâncă în vârful pantei;
 o mică peşteră în mal;
 un mic pârâiaş;
 o mică cascadă;
2. Se va construi o mică seră de
100 m² .
3. Se va mări numărul speciilor
de plante.
“Mai am doar o dorinţă,
ca după moartea mea
să se păstreze tot ce-i
aici şi multe generaţii
să se bucure de munca
mea”, spune Paul
Ţarălungă.

ALTE ACTIVITĂŢIALTE ACTIVITĂŢI
PublicaPublicaţţiiii (singur sau(singur sau îîn colaborare)n colaborare)
 Îndrumătorul cultural nr. 5, din 1968, pag.46, (text şi fotografia sa)
publică articolul “Oriunde se poate crea , se poate inova”- autor, prof.
Paul Ţarălungă, Şcoala Prajeşti, jud. Bacău;
 Arheologia Moldovei VI ,1969, din cadrul Academiei
R.S.R.,filiala Iaşi ;
 Studii şi cercetări geografice , Bacău, 1973, S SG. Filiala Bacău;
Analele ştiinţifice- geologie-geografie, Univ.Al. I.Cuza din Iaşi, 1978;
Carpica, 1965, 1992, Bacău.

ActivitActivităţăţi sportivei sportive
ÎÎn tot timpul activitn tot timpul activităţăţii caii ca îînvnvăţăăţătortor şşii
apoi ca profesorapoi ca profesor, î, în orele libere an orele libere a
organizatorganizat activitateaactivitatea sportivsportivăă la Prla Prăăjejeşştiti..
AjutatAjutat îîntotdeauna de tinerintotdeauna de tineriii din satdin sat şşii
de elevide elevi, profesorul Paul Ţarălungă, profesorul Paul Ţarălungă aa
amenajatamenajat o frumoaso frumoasăă bazbazăă sportivsportivăă (cinci(cinci
terenuri de sport)terenuri de sport)..
Activităţi culturaleActivităţi culturale
Ca tenorCa tenor a ca câântat permanentntat permanent îîn cn corulorul
şşcolii, condus decolii, condus de îînv.Theodor Turnv.Theodor Turăăuu..
A organizat echipe de dansuriA organizat echipe de dansuri
nanaţţionale cu bionale cu băătrtrââniinii şi tinerii din satşi tinerii din sat
şişi echipe de datini de Anul Nouechipe de datini de Anul Nou::
Capra, JianuCapra, Jianull, buhaiul,, buhaiul, etc., precumetc., precum şşii
balurile la sbalurile la săărbrbăătoriletorile de Crde Crăăciunciun şşi dei de
Anul Nou.Anul Nou.

Apreciat de personalitApreciat de personalităţăţileile şştiintiinţţei de la Bacei de la Bacăăuu şşi nu numai, ai nu numai, a
organizat, condusorganizat, condus şşi confereni conferenţţiat dupiat dupăă un program bine stabilitun program bine stabilit,,
înîn cercurile agrotehnice de la Prcercurile agrotehnice de la Prăăjejeşştiti şşi Secuieni precumi Secuieni precum şşii îînn
cadrul ,,Universitcadrul ,,Universităţăţilor Populare’’ din Prilor Populare’’ din Prăăjejeşşti.ti.
Timp de 2 ani, la rugTimp de 2 ani, la rugăămintea prof. Iulian Antonescu,mintea prof. Iulian Antonescu,
directorul Muzeului de Istorie din Bacdirectorul Muzeului de Istorie din Bacăău, a conferenu, a conferenţţiat pe temeiat pe teme
şştiintifice la Ctiintifice la Căţăăţăleleşştiti..

ActivitActivităţăţi gospodi gospodăărereşştiti
ProfesorulProfesorul PaulPaul ŢŢararăălunglungăă esteeste oo
persoanpersoanăă ccăăreiareia îîi place ordineai place ordinea,,
rigoarea,rigoarea, punctualitateapunctualitatea,, perseverenperseverenţţaa..
PriceputPriceput îîn toate,n toate, aa ffăăcut cacut ca îînn
gospodaria sgospodaria saa ssăă îîmpmpăărrăăteascteascăă ordineaordinea
şşi frumusei frumuseţţea.ea.
ÎÎncncăă de la poartde la poartăă se vede trudase vede truda
omului care a pus sufletomului care a pus suflet îîn tot lucruln tot lucrul şşii
nu a lnu a lăăsat nimic ssat nimic săă-i-i distrugdistrugăă onoareaonoarea
de dascde dascăăll şşi de fiu dei de fiu de ţăţărani.rani.

Acesta este profesorul PaulAcesta este profesorul Paul ŢŢararăălunglungăă,, pe care scriitorul Sorin Predape care scriitorul Sorin Preda
îîl caracteriza astfel:l caracteriza astfel:
””AdunatAdunatăă îîn cn cââteva fotografiiteva fotografii şşi un parc fi un parc făărrăă egal,egal, biografia lui e labiografia lui e la
vedere.vedere. Nu are nimic de ascuns.Nu are nimic de ascuns. ContinuContinuăă ssăă trtrăăiasciascăă îîn micul luin micul lui
paradis rural,paradis rural, îînconjurat de florinconjurat de flori şşi miresme,i miresme, caca îîntr-un ierbar ocrotit dentr-un ierbar ocrotit de
bolta nesfbolta nesfâârrşşitităă a cerului: doar ela cerului: doar el şşi lucrarea lui Dumnezeu.”i lucrarea lui Dumnezeu.”

““NU AM STAT DELOCNU AM STAT DELOC
ŞŞI NU M-AM MULI NU M-AM MULŢŢUMITUMIT
CU PUCU PUŢŢININ !!””
Puţini sunt aceia carePuţini sunt aceia care
s-au autodepăşit,s-au autodepăşit,
punând în profesiepunând în profesie
pasiune extremă,pasiune extremă,
dăruire, sacrificiu şidăruire, sacrificiu şi
multă dragoste.multă dragoste.
Printre aceştia sePrintre aceştia se
numără şi profesornumără şi profesorulul
Paul ŢarălungăPaul Ţarălungă dindin
Prăjeşti-BacăuPrăjeşti-Bacău..

AsociaAsociaţţiaia ÎÎnvnvăţăăţătorilor din Judetorilor din Judeţţulul
BacBacăăuu, în data, în data de 13 decembrie 2008,de 13 decembrie 2008,
la sala Ateneula sala Ateneu dindin BacBacăăuu a organizata organizat
activitateaactivitatea
““ÎÎnvnvăţăăţătorii btorii băăccăăuani - valoriuani - valori
perene“perene“..
În cadrulÎn cadrul activitactivităţii a fostăţii a fost
omagiat înv/prof. Paul Ţarălungă,omagiat înv/prof. Paul Ţarălungă,
ccăăruia i sruia i s-a-a acordaacordatt titlul detitlul de
MEMBRU DE ONOAREMEMBRU DE ONOARE
alal AAsociasociaţţieiiei Învăţătorilor şiÎnvăţătorilor şi
DIPLOMA DE EXCELENŢĂ.DIPLOMA DE EXCELENŢĂ.

SurseSurse::
Silvia DascălSilvia Dascăl – “Paul Ţarălungă - Dăruit pentru Paradis”, Bacău, 2008– “Paul Ţarălungă - Dăruit pentru Paradis”, Bacău, 2008
http://2005.informatia.rohttp://2005.informatia.ro
Muzica: Gheorghe Zamfir-Muzica: Gheorghe Zamfir- ““Doina de la ViDoina de la Vişina”şina”
Realizat de: înv.Realizat de: înv. AA.. FonocaFonoca
Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1
NegoieştiNegoieşti
Com. Ştefan cel Mare-BacăuCom. Ştefan cel Mare-Bacău
La mulţi ani,
La mulţi ani,
DOMNULE PROFESOR!
DOMNULE PROFESOR!

�ݺ�ߣ

Portretdedascal paultaralunga

More Related Content

Portretdedascal paultaralunga