�ݺ�ߣ

Partidul Naţional “Pentru �ʲ��ٰ��”

 Apărarea romînismului, românităţii şi a valorilor naţionale tradiţionale;
 Garantarea proprietăţii private şi inalienarea proprietăţii publice.
 Susţinerea civilizaţiei creştine şi a egalităţii de şanse;
 Păstrarea integrităţii teritoriului naţional, a suveranităţii şi independenţei naţionale a României;
 Respectarea şi dezvoltarea drepturilor tuturor cetăţenilor şi combaterea oricărei forme de extremism;
 Desfăşurarea unor acţiuni ferme şi concertate ale organelor abilitate pentru combaterea corupţiei la nivel naţional şi
local;
 Aplicarea unor măsuri pentru relansarea şi dezvoltarea economică a ţării concomitent cu ameliorarea evoluţiei societăţii
româneşti în scopul creşterii bunăstării poporului român.
 Egalitatea accesului cetăţenilor români la bunurile fundamentale;
 Readucerea încrederii în instituţiile statului de drept;
 Recâştigarea suveranităţii economice;
 Stimularea reflecţiei pentru un proiect de viitor românesc;
 Proiectarea personalităţilor româneşti în agenda publică;
 Păstrarea identităţii şi promovarea culturii româneşti;
 Implicarea statului în dezvoltarea generală a României;
 Protecţia consistentă a intereselor naţionale;
 Cultivarea şi dezvoltarea antreprenoriatului românesc;
 Utilizarea expertizei specialiştilor
 Protejarea resurselor naturale

 Creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor României.
 Aşezarea României în rândul statelor puternice ale Europei şi ale lumii.
 Reunificarea naţiunii române în jurul valorilor de libertate, demnitate,
democraţie, dreptate, muncă, patriotism, cinste şi solidaritate umană.
 Renegocierea statutului României în Uniunea Europeană, şi în celelalte
tratate internaţionale încheiate, pentru tratament egal şi
nediscriminatoriu cu celelalte state componente.
 Depolitizarea instituţiilor statului şi a administraţiilor publice locale.
 Instaurarea democraţiei participative în România.
 Combaterea oricăror forme de discriminare.
 Dialog permanent cu membrii de partid, cu societatea în ansamblu.
 Realizarea solidarităţii tuturor oamenilor care trăiesc din muncă cinstită.
 Afirmarea şi promovarea personalităţilor de valoare şi a tuturor valorilor
create.
 Susţinerea consensului politic pentru edificarea obiectivelor strategice
vitale necesare ţării.
 Cooperarea cu structuri politice de centru şi centru-stânga din Uniunea
Europeană şi din lume.

 Preluarea puterii va fi considerată încheiată doar după auditarea cheltuielilor publice, făcute de
guvernele anterioare, cu scopul de a se stabili exact legalitatea sau nelegalitatea acestora şi
tragerea la răspundere a vinovaţilor.
 Vor fi verificate toate contractele de privatizare încheiate anterior, iar în situaţia în care acestea
au fost oneroase se va acţiona pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi recuperarea
pagubelor.
 Pentru a permite dezvoltarea şi consolidarea capitalului românesc şi pentru formarea unei clase de
mijloc va fi aplicat un sistem de impozitare flexibil, care să păstreze în unele situaţii cota unică,
iar în alte cazuri justificate să fie aplicat în mod progresiv.
 Distribuirea echilibrată a fondurilor de investiţii.
 Răscumpărarea resurselor naturale date în concesiune societăţilor sau persoanelor transnaţionale
şi începerea exploatării acestora de către poporul român.
 Interzicerea pe viitor, în urma unui referendum naţional, a înstrăinării şi exploatării resurselor
naturale naţionale.
 Parte din rezultatele exploatării resurselor naturale vor fi distribuite cetăţenilor României sub
formă de dividende şi cu cealaltă parte se va crea un “Fond naţional pentru dezvoltarea
tehnologiilor alternative”.
 Reindustrializarea ţării prin creşterea alocărilor bugetare pentru cercetarea ştiinţifică
fundamentală şi aplicativă. Crearea “Fondului Naţional de Cercetare tehnico-ştiinţifică”
 Echilibrarea mondializării, lupta împotriva delocalizării, orientarea întreprinderilor înspre un
comportament mai etic.
 Reinstaurarea protecţiei vamale, unicul mijloc eficace de a lupta împotriva delocalizării,
instaurarea taxelor vamale proporţionale cu diferenţele de condiţie socială şi ambientală ale
ţărilor care schimbă mărfuri.
 Fiscalizarea contribuţiilor sociale în aşa manieră încât să înceteze faptul că au devenit o frână
pentru sporirea locurilor de muncă şi creşterea salariilor. Contribuţiile sociale trebuuie să fie
proporţionale cu cifra de afaceri, nu cu masa salarială.

 Obligarea întreprinderilor care se delocalizează la rambursarea subvenţiilor sau a
ajutoarelor de stat primate în timp de 10 ani înainte de data delocalizării.
 Suprimarea subvenţiilor pentru întreprinderile care nu favorizează crearea locurilor
de muncă.
 Lege pentru limitarea ecartului salarial, cu scopul restabilirii sentimentului justiţiei
sociale, încrederii şi motivării salariaţilor. Un ecart de 1:20 este un maxim de atins.
Un ecart de 1:10 ar fi optim pentru limitarea inflaţiei alimentate de excesul de
bogăţie al bogaţilor.
 Crearea unei etichete oficiale “întreprindere etică” sau “întreprindere pentru
cetăţeni”, pe care întreprinderile o pot aplica pe produsele respective.
 Legea etichetării produselor cu informaţii sociale, menţionîndu-se profitul, locurile
de muncă create sau reduse în ultimii 5 ani de la data etichetării, ecartul dintre
salariile joase şi mari din întreprindere, forţa de muncă utilizată cu salarii sub
salariul mediu pe economie şi fără protecţie socială.
 Reforma fiscal generală pentru favorizarea activităţilor de interes general.
 Naţionalizarea sau punerea sub tutelă de către stat a marilor întreprinderi din
sectoarele farmacie, agro-alimentară şi energie (sectoare prea importante pentru a
fi lăsate în mâna companiilor private al căror interes particular se opune interesului
general).
 Punerea sub tutelă de stat a marilor întreprinderi de distribuire a mărfurilor, pentru
a adduce preţurile produselor de bază la un nivel raţional şi pentru returnarea către
cetăţeni a adausurilor umflate artificial de către acestea.
 Întărirea calităţii produselor româneşti concomitent cu amplificarea programului de
promovare “made in Romania”

 Pornindu-se de la constatarea că economia
românească aparţine capitalului românesc de
abia în proporţie de cca 10%, restul fiind deţinut
în proporţie covârşitoare de capitalul străin din
UE, urmat de capitalul de stat, partidul va
acţiona pentru schimbarea raporturilor în
favoarea capitalului privat românesc şi
readucerea rolului acestuia de marginal la
central.
 Va fi facilitată intrarea firmelor şi capitalului
românesc în domeniile finanţe, bănci, resurse
naturale şi energie, care acum aparţin cu
majoritate firmelor străine.

 Modificarea legislaţiei muncii în maniera în care
efectele generate să conducă la creştere salarială,
securitate fizică şi socială.
 Va fi acordată o atenţie deosebită reducerii
şomajului, iar pentru atingerea obiectivului printre
alte măsuri va fi restrânsă capacitatea firmelor de a
face concedieri. Vor fi interzise concedierile
efectuate doar pentru creşterea profitului firmei.
 Implicarea statului în crearea de locuri de muncă
suficiente şi sigure, urmărindu-se obiectivul ca pe
durata vieţii active o persoană să nu schimbe mai
mult de un loc de muncă. Se va urmări obiectivul ca
statul să creeze un număr de locuri de muncă cel
puţin egal cu acela generat de sectorul privat.

 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transporturi şi
telecomunicaţii.
 Finalizarea prioritară, mai ales cu întreprinderi naţionale, a proiectelor
de infrastructură începute şi oprite din dezvoltare.
 Repararea segmentelor de drum deteriorate din fondul de garantare a
lucrărilor depus de executanţi, iar în cazul în care au ieşit din garanţie,
soluţionarea cu celeritate a situaţiei în justiţie.
 Mărirea duratei de garantare a lucrărilor de drumuri şi infrastructură la
minimum 20 de ani.
 Stabilirea unui cadru legislativ protecţionist atât în domeniul
transporturilor cât şi în cel al telecomunicaţiilor.
 Administrarea companiilor naţionale din domeniul transporturilor de
către reprezentanţi ai statului român cu control riguros şi corect din
partea ministerelor responsabile.
 Reluarea şi finalizarea lucrărilor la marile magistrale de irigaţii, începute
în perioada pre-decembristă.
 Repartiţia echitabilă a fondurilor naţionale şi internaţionale alocate
dezvoltării transporturilor şi infrastructurii, pe regiuni istorice.

 Se va acţiona pentru refacerea activităţii de
comerţ exterior - sursă directă a unei
economii echilibrate - cel puţin până la
egalizarea exportului cu importul.
 Va fi sprijinită înfiinţarea unui institut public-
privat pentru studierea conjuncturilor
economice şi comerciale pe plan mondial.
 Se va milita pentru reînfiinţarea şcolilor de
comerţ, instituţii care şi-au dovedit pe deplin
utilitatea în perioada interbelică.
 Va fi sprijinit comerţul cu produse de calitate
“made in Romania”.

 Alocarea de fonduri necesare dezvoltării aşezărilor rurale prin
crearea “Fondului Naţional pentru agricultură şi dezvoltare
rurală”.
 Vor fi stimulate toate iniţiativele agricole profitabile în urma
cărora prin conectare cu iniţiative antreprenoriale prelucrătoare
vor fi reduse importurile de bunuri industriale, agricole şi
alimentare.
 Va fi continuată subvenţionarea pentru activităţile agricole de
utilitate social ale micilor fermieri.
 Se va acţiona pentru realizarea şi implementarea unui circuit
commercial pentru produsele micului fermier.
 Vor fi sprijiniţi tinerii care vor să-şi dedice cariera ocupaţiei
agricole. O prioritate va consta în tehnologizarea progresivă a
bazei materiale care aparţine micului fermier.
 Se va facilita accesul micului fermierui la utilaje de mici
dimensiuni pentru semi-industrializarea şi industrializarea
produselor agricole, pentru o valorificare superioară pe piaţă.

 Refacerea şi dezvoltarea sistemului naţional
de apărare prin alocarea anuală a 3 la sută
din PIB şi conceperea şi aplicarea unei noi
Strategii Naţionale de securitate.
Reconstrucţia industriei naţionale de
apărare.
 Reconsiderarea pregătirii militare în alte
forme decât stagiul militar obligatoriu.
 Dezvoltarea proportională a structurilor
militare in toate regiunile istorice ale
Romaniei.

 Impozitarea activităţilor cu caracter
comercial ale tuturor organizaţiilor şi
instituţiilor ,
 Se va acţiona pentru reducerea până la
eliminare a economiei “subterane”.
 Un sistem de impozitare flexibil, modern, va
fi implementat pentru o mai justă
redistribuire a bogăţiei naţionale. Principiul
fiscalităţii va urmări ideea încărcării fiscale
echitabile.

 Declararea unei părţi a datoriei de stat ca fiind “datorie
odioasă”, aceasta antrenând nerambursarea. În dreptul
internaţional “datoria odioasă” desemnează împrumuturile
efectuate pentru finanţarea unor acţiuni împotriva interesului
general şi de care financiarii au avut cunoştinţă. Această datorie
a fost folosită pentru a îmbogăţi interese private, a deteriorate
viaţa cetăţenilor şi le-a redus libertăţile.
 Punerea sub tutelă a băncilor. Suprimarea premiilor şi primelor
pentru conducătorii şi funcţionarii băncilor, mergându-se până la
confiscarea profitului în cazul în care acesta a fost obţinut prin
mijloace oneroase de la clienţi.
 Interzicerea situaţiei ca o bancă să fie concomitant bancă pentru
depuneri şi bancă de investiţii, pentru ca în situaţia în care
eşuează în investiţii să nu poată bloca şi folosi capitalul
depunătorilor.
 Interzicerea instrumentelor financiare nesănătoase şi
generatoare de catastrofe financiare pe care băncile le-au putut
dezvolta nestingherit în ultimii 20 de ani.


 Asanarea bugetului de securitate social printr-o politică de prevenire a bolilor
(eliminarea factorilor poluatori şi a agenţilor chimici din industria alimentară,
promovarea agriculturii ecologice şi circuitelor de distribuire “bio”. Lupta contra
cheltuielilor medicale inutile sau chiar dăunătoare (prescrierea unor medicamente
inutile, periculoase sau în exces, în favoarea firmelor farmaceutice, intervenţii
chirurgicale abusive etc.)
 Ameliorarea vieţii de stat şi eliminarea corupţiei generalizate. Reducerea
cheltuielilor ceremonioase şi protocolare, stăvilirea luxului apartamentelor de
serviciu, a parcurilor cu maşini care se înlocuiesc doar la câţiva ani, reducerea
cheltuielilor administrative la ministere şi prefecture. Instaurarea controlului de
stat asupra utilităţii reale a lucrărilor publice decise de organismele subordinate
ministerelor, de administraţia locală, de varii instituţii autonome al căror scop real
este de a obţine “comisioane”, în fapt foloase necuvenite, şi finanţarea camuflată a
partidelor politice, acţiuni care duc la creşterea preţului de cost şi la încărcarea
financiară suplimentară a cetăţeanului. Suprimarea a tot felul de structure
administrative şi comisii al căror rol nu este altul decât a oferi prietenilor
politicienilor funcţii călduţe.
 Reducerea numărului de funcţionari acolo unde este în exces, echilibrarea funcţiilor,
sporirea productivităţii muncii administrative.
 Suprimarea subvenţiilor şi ajutoarelor pentru multinaţionalele şi firmele care se
delocalizează, care alterează sau distrug mediul înconjurător, care exploatează
salariaţii sau unde este un ecart mare între salariile mari şi cele joase.
 Utilizarea excedentelor bugetare pentru reducerea îndatorării statului.

 Restabilirea controlului preţurilor în alimentaţie pentru a le adecva cu
salariile. Impunerea scăderii preţurilor în sectoarele care produc sărăcirea
oamenilor obişnuiţie. Pentru reataurarea puterii de cumpărare cea mai bună
soluţie este scăderea preţurilor, nu creşterea salariilor ceea c ear duce la
delocalizare şi inflaţie.
 Indexarea preţurilor produselor de bază în cuantumul salariilor.
 Interzicerea speculării bursiere pentru pe immobile, materii prime şi produse
agricole.
 Interzicerea biocarburanţilor, fapt care generează creşterea preţurilor
produselor agricole.
 Declararea ca “prioritate naţională” a reducerii numărului de şomeri.
 Regândirea asigurării salariului minim şi a asigurării de boală şi bătrâneţe prin
taxarea tranzacţiilor financiare. Cuantumul trebuie să fie similar aceluia din
ţările superdezvoltate.
 Încurajarea creşterii salariilor prin instaurarea ecartului de 1:20 între salarii.
Astfel, de fiecare dată când se măresc salariile înalţilor funcţionari, patronii
vor fi obligaţi să majoreze şi salariile simplilor angajaţi.
 Interzicerea folosirii stagiarilor neremuneraţi corespunzător. Principiul va fi o
remunerare corespunzătoare funcţiei ocupate ca şi cînd ar lucre un specialist
confirmat.

 Favorizarea accesului la formarea permanentă. Crearea universităţilor de formare
permanent deschise tuturor şi pentru orice vârstă, cu scopul de a permite însuşirea
cunoştinţelor şi competenţelor pe întreaga durată a vieţii. Simplificarea
formalităţilor administrative pentru crearea unei firme până la atingerea situaţiei
de a înfiinţa o întreprindere într-o singură zi şi cu un singur formular (ca în SUA).
 Dispensarea totală a întreprinderii nou ănfiinţate de impozit şi contribuţii sociale în
primul an de la înfiinţare şi cu 50% în al doilea an.
 Flexibilizarea posibilităţilor de concediere ale întreprinderilor, dar numai în caz de
dificultate, iar nu pentru delocalizare sau sporirea profitului. În contrapartidă va
creşte protecţia social în caz de concediere (mărirea perioadei de acordare a
şomajului şi creşterea sumei date şomerilor).
 Limitarea părţii de profit a unei firme care poate fi distribuit acţionarilor, în scopul
creşterii investiţiei şi cercetării tehnice în firme.
 Orientarea cu preponderenţă a subvenţiilor de stat spre întreprinderile mici şi
mijlocii, decât spre marile întreprinderi.
 Ajutorare micilor firme şi a cetăţenilor pentru sporirea activităţii de inovare şi
cercetare, participarea statului pentru o parte din taxa necesară brevetării şi
protejării produsului inventat.
 Incurajarea dezvoltării circuitelor economice alternative şi a economiei de
proximitate.Nevoile consumatorilor şi capacitatea de muncă a producătorilor
potenţiali nu sunt suficient sătisfăcute, de aceea un atare circuit este mai mult
decât necesar.


 Formarea în urgenţă naţională a unei “Comisii Naţionale Constituante” compusă din
specialişti necontestaţi începând de la nivelul judeţelor pentru întocmirea şi
supunerea spre aprobare prin referendum popular a unei noi Constituţii a României.
 Imediat ce noua Constituţie va intra în vigoare, se va proceda la verificarea şi
reformularea tuturor legilor care se aplică în România în conformitate cu Legea
Fundamentală.
 Renunţarea totală la imunitatea parlamentară, trecerea la mandatul imperative...
 Constituirea unor asociaţii ale elitelor profesionale , la nivel naţional , pentru
identificarea unor soluţii de bună guvernare. Crearea “Consiliului naţional al
specialiştilor”.
 Reformularea Legii partidelor politice astfel încât să fie înlăturate toate obstacolele
artificiale create pentru înfiinţarea de noi partide politice. Eficientizarea sistemelor
de educaţie, cultură, sănătate şi asigurări sociale.
 Stabilirea mandatului aleşilor publici la 2 ani. Alegerile trebuie desfăşurate mai
frecvent, deoarece lumea este mai dinamică acum decât în trecut. De asemenea, o
durată mai lungă de 2 ani poate să le creeze aleşilor un sentiment de impunitate şi
iresponsabilitate în faţa alegătorilor.
 Programul electoral al politicienilor trebuie să treacă drept un contract cu
alegătorii. În situaţia încălcării programului electoral, aleşii trebuie demişi şi
organizate noi alegeri. Alegerile şi democraţia vor avea sens de abia atunci când
electoratul va şti pentru ce votează şi nu va mai oferi cecuri în alb politicienilor.

 Posibilitatea cetăţenilor de a revoca guvernul printr-o moţiune de cenzură
cetăţenească. Aceasta va duce la căderea guvernului şi la noi alegeri.
 Deturnarea puterii politice de elitele economice face necesară separarea
Întreprinderii de Stat şi interzicerea “lobby”-ului şi angajării pe funcţii de stat a
oricărei persoane ce a ocupat o funcţie importantă într-o întreprindere sau a
acelora care sunt membri ai unor reţele şi organizaţii oculte (cluburi de reflexive
etc.).
 Permiterea cetăţenilor de a decide asupra unei părţi din bugetul de stat, prin
indicarea pe declaraţia de impozit a repartiţiei pe care ei o doresc la ministere.
Anual Parlamentul va vota un buget de 80%, restul de 20% va fi repartizat de
cetăţeni.
 Instaurarea democraţiei participative prin facilitarea informaţiei de jos în sus şi prin
forme de referendumuri locale sau naţionale prin care cetăţenii să-şi poată exercita
puterea.
 Separarea puterii mediatice de puterea politică sau economică. Aplicarea
principiilor “politicii cibernetice”.
 Comunicarea guvernamentală va trebui să-I trateze pe cetăţeni ca pe adulţi plini de
seriozitate şi capabili de înţelegere. Guvernarea va trebui să spună exact ce va
face, de ce şi cum, cât şi rezultatele scontate.
 Viabilitatea sistemului politic va fi considerată după numărul locurilor ocupate de
tineri în structurile politice şi societale.
 Considerând importanţa intelectualilor din învăţământ, şcoli şi universităţi, se va
acţiona pentru integrarea lor în viaţa politică şi administrativă a ţării, în scopul
utlizării unei expertize temeinice şi valoroase.

 Confiscarea averilor ilicite şi/sau neimpozitate şi trecerea la bugetul de stat a sumelor obţinute.
 Renunţarea definitivă la numirea după influenţă sau sprijin politic şi alegerea prin vot popular a
preşedinţilor de judecătorii şi tribunale şi a procurorilor şefi de pe lângă aceste instanţe precum şi
a şefului poliţiei, concomitent cu alegerile locale pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene.
 Renunţarea la numirea după criterii politice şi alegerea prin vot a preşedintelui CCR concomitent
cu alegerile parlamentare.
 Introducerea răspunderii materiale, disciplinare şi penale pentru procurori şi judecători.
 Suprimarea oricăror legi sau puncte de lege care ating drepturile omului şi cetăţeanului.
 Aplicarea integral a drepturilor omului aşa cum au fost stabilite de Declaraţia din 1789 şi ONU,
deci şi dreptul la o locuinţă, hrană, educaţie şi îngrijiri medicale.
 Instaurarea de noi drepturi: venir minim necondiţionat, la un mediu ecologic, de a dispune de
corp, de a refuza prelevarea obligatorie a organelor, de a refuza biometria şi supravegherea video.
 Suprimarea pedepsei cu închisoarea pentru infracţiuni rutiere fără circustanţe agravante,
decriminalizarea cetăţeanului obişnuit.
 Represiunea severă a violenţelor poliţieneşti.
 Suprimarea justificării politicilor doar prin principii cantitative.
 Restaurarea caracterului excepţional al arestării preventive.
 Instaurarea condiţiilor decente în închisori.
 Accelerarea justiţiei. Fixarea unei durate de maxim 6 luni pentru finalizarea unui dosar.
 Asigurarea cheltuielilor de justiţie pentru persoanele cu venituri modeste, astfel încât persoanele
să fie realmente egal în faţa legii.
 Interzicerea expresă a comercializării de către întreprinderi a bazelor de date şi generice ale

 Se va acţiona pentru protejarea mediului natural românesc şi a biodiversităţii speciilor vegetale şi animale.
 Creşterea masivă a investiţiilor publice şi încurajarea investiţiei private pentru cercetare şi dezvoltarea de noi
resurse de energie alternativă.
 Legea etichetării produselor care să cuprindă şi informaţii despre poluarea şi distrugerile provocate mediului.
 Promovarea reîmpăduririi masive.
 Interzicerea creării şi comercializării organismelor modificate genetic.
 Interzicerea brevetelor asupra speciilor vii şi genomului uma.
 Interzicerea clonării şi hibridării (gene animale din specii diferite şi gene vegetale cu animale).
 Interzicerea experimentelor pe animale.
 Interzicerea “lagărelor de concentrare” pentru animale.
 Încurajarea agriculturii “bio” şi a reţelelor de distribuire, prin subvenţii şi ajutoare de stat.
 Instaurarea unei taxe pe poluarea agricolă.
 Reformă fiscalî pentru impozitare proporţională cu distrugerile ecologice.
 Taxă pe poluarea electromagnetic la firmele responsabile.
 Reducerea noxelor auditive şi despăgubiri financiare din partea firmelor care produc noxe auditive.
 Taxă pe maşinile poluante. Eliminarea carburantului de tip motorină, care este scump şi extreme de poluator.
 Interzicerea biocarburanţilor care micşorează producţia plantelor agricole destinate alimentaţiei umane.
 Dezvoltarea căilor ferate şi reducerea transportului auto greu.
 Protecţia peisajelor şi locurilor naturale.
 Restaurarea peisajelor, reâmpăduriri, programe de dezurbanizare.
 Programe de dezvoltare energetic alternativă.
 Taxe pentru poluarea întreprinderilor.

 Va fi acordată atenţie educării tinerilor în spiritul onoarei, patriotismului şi responsabilităţii, în
credinţa că destinul nostru va putea fi împlinit la nivel superior doar în România.
 “Munca” şi “datoria” vor fi considerate valori de bază în cultura română şi se va acţiona pentru
implementarea completă în cultura românilor.
 Ca un corolar al responsabilităţii şi datoriei, se va pune accent pe educarea tinerilor în spiritul
apărării României, a patrimoniului spiritual şi material creat, dar şi ca o condiţie principală pentru
construirea unui viitor conform dorinţelor cetăţenilor.
 O atenţie deosebită va fi acordată atenuării până la eliminare a actualului conflict
intergeneraţional. Tinerii şi vârstnicii trebuie să lucreze împreună şi armonios un proiect naţional,
pentru bunăstarea tuturor.
 Va fi restabilită încrederea în proprietatea şi iniţiativa privată româneasc, în .bună-credinţa şi
expertiza românilor din afara graniţelor care doresc să se implice în procesul construirii unui viitor
mai bun românesc.
 Va fi combătut stereotipul cultural negativ care spune că libertatea şi prosperitatea nu mai pot fi
câştigate prin muncă şi sacrificiu.
 Reinstituirea sentimentului de solidaritate generaţională şi naţională.
 Educarea pentru formarea liderilor de generaţie.
 Vor fi iniţiate acţiuni pentru restabilirea şi reafirmarea aspectului culturii româneşti tradiţionale,
încurajându-se activitatea creativă, de valoare în toate domeniile culturale.
 Protejarea patrimoniului cultural va fi considerată un obiectiv de importanţă deosebită luîndu-se
toate măsurile legislative şi administrative necesare.
 Va fi sprijinită activitatea culturală în zonele rurale, urmărindu-se redescoperirea şi păstrarea
identităţii locale, formarea mentalităţii de fermier.
 Fuziune asincretică şi armonioasă a “stilului românesc de viaţă” cu valorile universal ale
democraţiei neo-liberale.
 Utilizarea culturii naţionale ca sursă de putere (“soft power”).

 Partidul va acţiona energic pentru
dezideologizarea informării de masă din
presă, radio şi televiziune, în scopul
realizării condiţiilor necesare unei informări
neutre şi echilibrate care să faciliteze opinia
publică nealterată. Aceasta se va realiza fără
a dăuna sau aduce atingeri libertăţii presei.
 Mass-media va trebui controlată doar de
cetăţeni, aceştia va trebui să devină noii
acţionari ai media.

 Domeniul securităţii şi siguranţei sociale va fi regândit, cu ideea principală de
reducere până la eliminare a tuturor riscurilor şi întîmplărilor neprevăzute care pot
surveni în viaţa cetăţenilor.
 Noile programe de securitate naţională vor fi subordonate principiului minimalizării
riscurilor prin procedeul utilizării “scenariilor catastrofice”, prin imaginarea
exhaustivă a situaţiilor de risc şi introducerea măsurilor adecvate.
 Conservarea identităţii naţionale va fi considerată o cerinţă de securitate naţională.
Pentru aceasta vor fi facilitate atribute culturale benefice, tradiţiile istorice
româneşti.
 Unificarea serviciilor de informaţii pentru eficientizarea activităţii şi reducerea
cheltuielilor prin reducerea numărului de comandanţi şi şefi. Crearea unui serviciu
unic de informaţii cu departamente specifice.
 Instaurarea taxei pe violenţă TV. Vor fi taxate scenele de omor, tortură, viol etc.
proporţional cu pedepsele din codul penal şi încasările publicitare ale postului
respective.
 Taxa pe violenţă la jocurile video.
 Măsuri pentru ca statul, conducătorii politici şi firmele să fie exemple de
respectarea legii şi a vieţii umane.
 Suprimarea excepţiei de pedeapsa cu închisoarea pentru minorii delincvenţi, care
vor fi plasaţi în centre de detenţie pentru minori.
 Combaterea terorismului provenit din islamismul radical ori din alte surse.

 România îşi păstrează caracterul de stat social
 Crearea “Fondului naţional public de pensii” prin
eficientizarea şi gestionarea în acest scop a
întreprinderilor româneşti care, încă , nu au fost vândute .
 Darea în folosinţă şi asigurarea lucrărilor de bază a unor
suprafeţe de teren , din rezerva primăriilor, pentru
persoanele apte de munca ce primesc ajutoare băneşti de
la stat, care să compenseze, prin munca prestată, valoarea
subvenţiilor.
 Promulgarea unei legi speciale pentru protecţia copilului şi
a familiei, în care, să fie prevăzut în mod expres că,
alocaţia pentru copii se va acorda în bonuri valorice cu
care pot fi cumpărate doar anumite bunuri, necesare
nevoilor copilului.
 Toate persoanele plătite din bani publici vor beneficia de
salariul optim pentru a face faţă nevoilor umane de bază şi
dezvoltării maxime a personalităţii.

 Menţinerea rolului familiei de element
fundamental al vieţii sociale.
 Va fi acordată o grijă deosebită femeii şi
mamei.
 Va fi regândit rolul femeii în societate şi
familie.
 Se va reveni la o vârstă de pensionare
echitabilă pentru angajaţii-femei.
 Vor fi asigurate drepturile copilului în aşa
manieră încât copiii să nu fie discriminaţi din
punct de vedere social.

 Vor fi impuse politici publice care să contribuie la
dezvoltarea armonioasă fizică, psihică, morală şi
intelectuală.
 În învăţământ vor fi introduse lecţii sau practici de
“empowerment”, întărirea şi înarmarea tinerilor cu
abilităţile şi competenţele generale, necesare reuşitei, cu
precădere în obţinerea unui loc de muncă.
 Pentru reducerea şomajului la tineri şi facilitarea primei
angajări, vor fi propuse măsuri de sprijin antreprenorial
pentru firmele care angajează şomeri tineri.
 Crearea unui procent de locuri de muncă pentru tineri cu
implicarea statului.
 Măsurile de sprijin antreprenorial existente să fie aplicate
cu stricteţe si să fie verificată respectarea acestora.

 Se va proceda la refacerea condiţiilor care au garantat cu
ani în urmă o bună securitate şi asistenţă medicală şi vor fi
eliminaţi toţi factorii actuali care împiedică sau
distorsionează buna funcţionare a sistemului social de
sănătate.
 Se va acţiona pentru reintroducerea treptată a asigurării
gratuite de sănătate pentru toţi cetăţenii ţării.
 Contribuţia pentru asigurări sociale şi de sănătate nu va
putea fi folosită pentru alte scopuri decât cele destinate
prin lege.
 parte din contribuţia pentru sănătate va fi folosită pentru
regenerarea industriei farmaceutice autohtone.
 Pentru a veni în favoarea pacientului, nu va fi permis ca
medici cu cabinet privat să lucreze şi în spitalurile de stat

 Va fi în atenţie analizarea surselor locale şi
naţionale de atractori turistici.
 Alocarea unor fonduri cu participare public-
privat pentru reabilitarea şi restaurarea
atractorilor din categoria monumentelor,
clădirilor ori alte artefacte de patrimoniu.
 Statul va subvenţiona o parte din costurile
turismului balnear în favoarea pensionarilor
şi turismului istoric pentru tinerii din
învăţământul gimnazial şi liceal pentru
cunoaşterea patriei.

 Învăţământul primar şi liceal vor fi gratuite. Studiile
postliceale, universitare şi postuniversitare vor fi
considerate investiţii private. Tinerii care dovedesc
calităţi intelectuale de excepţie vor beneficia de
studii universitare gratuite .
 Creşterea veniturilor educatorilor din creşe şi
grădiniţe şi ale învăţătorilor din învăţământul primar.
 Va fi promovat învăţământul de calitate, se va
introduce prin lege un cadru concurenţial pentru
afirmarea valorilor pedagogice şi de instruire,
urmărind totodată o mai puternică corelare a
învăţământului cu necesităţile antreprenoriatului.
 Fiecare instituţie de drept sau component societală
în parteneriat cu şcoala va avea posibilitatea să
desfăşoare activităţi de educaţie, în limitele
necesităţilor educative..

 Vor fi luate măsuri pentru stimularea
practicării sportului în condiţii de amator,
îndeosebi pentru tineri, şi modernizarea
practicării sportului în şcoală. Vor fi create
facilităţi pentru atragerea vârstnicilor în
activităţi fizice uşoare în vederea menţinerii
organismului în condiţie de sănătate.

 Se va milita pentru crearea unui cadru optim
de exprimare a libertaţii de conştiinţă
străduindu-se, totodată, să fie indusă
armonia socială în relaţiile dintre laici şi
credincioşi, având ca idee de bază faptul că
toţi sunt la fel de valoroşi pentru stat..

 Dublarea pedepselor pentru persoanele care au comis
infracţiuni având funcţii (demnităţi) publice.
 Deţinuţilor să li se asigure condiţiile necesare pentru a
putea presta o muncă utilă şi remunerată, astfel încât să-şi
poată plăti consumul propriu pe toată durată detenţiei.
Statul român va asigura numai condiţiile legale de cazare
şi pază pe perioada detenţiei.
 Militarii, poliţiştii, demnitarii şi funcţionarii publici
condamnaţi cu închisoare pentru fapte săvârşite în timpul
şi pe durata serviciului, pentru furt sau acte de corupţie,
vor fi retrogradaţi la primul grad profesional obţinut în
carieră .
 Partidelor politice care au membri condamnaţi penal
pentru acte de corupţie, să li aplice sancţiuni, mergând
până la interdicţia ca acestea să mai participe la alegeri.

 Reorientarea politicilor FMI şi ale Băncii Mondiale
înspre dezvoltarea durabilă şi păstrarea
bogăţiilor mediului.
 Militarea pentru ca din sumele colectate din
impozitele şi taxele românilor care lucrează în
Uniunea Europeană în statele member o parte
să fie cedată statului român pentru a fi folosită
la asigurările sociale şi de sănătate, cu prioritate
pentru rudele acestora. Prin aceasta venitul unui
cetăţean român care lucrează în străinătate
rămâne neschimbat.
 Încadrarea în cadrul politicilor externe ale UE şi
al celorlalte alianţe la care România a aderat,
fără a fi diminuată independenţa intereselor
naţionale.

�ݺ�ߣ

Program politic

Recommended

More Related Content

Viewers also liked (20)

Similar to Program politic (12)

Program politic