際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
Ghid de radioprotec釘ie 樽n radiologia dentar
Materialul a fost realizat pe baza Ghidului de
 radioprotec釘ie 樽n radiologia dentar elaborat de
 C.N.C.A.N. pe baza publicatiei Comisiei Europene,
 seria Radioprotectie nr. 136/2004: Ghidul european
 de radioprotectie in radiologia dentara  Utilizarea in
 siguranta a radiografiilor in practica dentara.
 Pentru diagnostic
 Pentru planificarea tratamentului
 Urmarirea efectului tratamentului si a evolutiei
 leziunii
 Radiografia implica expunerea pacientului si
 expunerea potentiala a personalului

 Orice expunere la radiatii X implica responsabilitatea
 asigurarii protectiei adecvate
Leziunile produse de radiatii (efecte biologice)


 Efecte stocastice: marimea riscului este
 proportionala cu marimea dozei de radiatie

 Efecte deterministice: nu sunt luate in discutie in
 radiologia dentara datorita nivelului scazut al dozei
 de radiatie
Doza absorbita, doza echivalenta si doza efectiva:
 termeni definiti in NSR-01  Normele
 fundamentale de securitate radiologica, publicate
 in M.O. nr. 404 bis/2000.
Doza pacientului si nivele de referinta in diagnostic:
 termeni definiti in Normele privind radioprotectia
 persoanelor in cazul expunerilor medicale,
 publicate in M.O. nr. 446 bis/2002
(se prezinta definitiile din norma)
In practica, doza efectiva nu poate fi masurata in vivo  se estimeaza prin
   modelare pe calculator si prin studii de laborator.
 Detrimentul radiatiei asupra sanatatii poate fi
  considerat ca daunele totale experimentate de o
  persoana iradiata (in cazul efectelor stocastice
  detrimentul radiatiei include riscul aparitiei
  cancerului fetal, a cancerului nonfetal si a
  efectelor ereditare).
 In radiologia dentara se considera ca riscul
  aparitiei efectelor ereditare este neglijabil.
 Populatia tanara este mai sensibila la efectele
  radiatiilor ionizante
Tehnici de radiografie         Doza         Risc de cancer
                               efectiva     fatal (la 1 milion
                               (袖Sv)        locuitori)
Radiografie intraorala (bite   1  8,3      0,02  0,6
wing/periapicala)
Antero-maxilo-oclusal          8            0,4

Panoramic                      3,85  30    0,21  1,9

Radiografia cefalometrica      23          0,34
laterala
Tomografia transversala        1  189      1 - 14
(o sectiune)
Scanare CT (mandibula)         364  1202   18,2 - 88

Scanare CT (maxilar)           100  3324   8 - 242
Conditii:
 Colimator  60 mm
 Ecrane cu pamanturi rare


Datorita introducerii in radiologia dentara a
 tomografelor volumetrice (tehnologie cone beam CT),
 care necesita doze comparabile cu radiografia
 panoramica, se elimina utilizarea CT conventionale,
 deci si dozele pacient datorate acestei tehnici se
 reduc.
鄭ara U.E.    Numar anual de         Numarul anual de
                  radiografii x 1000    radiografii la 1000 de
                                            persoane din
                                              populatie
Danemarca                        2400                     449
Germania                       22520                      274
Spania                           5515                     138
Luxembourg                        191                     433
Olanda                           2700                     169
Portugalia                        986                      96
Finlanda                         1484                     286
Suedia                         15000                     1660
Marea Britanie                 12500                      209
 Fondul natural: 2,4 mSv/an/persoana
 Un zbor Bruxelles  Singapore: 0,03 mSv
 Un zbor Bruxelles  Atena: 0,01 mSv
 Doza efectiva datorata expunerilor retroalveolare,
  panoramice si cefalometrice este echivalenta cu
  expunerea pentru 1  5 zile la fondul natural de
  radiatii
 Doza efectiva datorata expunerii CT este
  echivalenta cu expunerea pentru 1 an la fondul
  natural de radiatii
 Justificarea   expunerii medicale dentare este ceruta
  conform prevederilor articolului 3 din Normele privind
  radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale
  la radiatii ionizante.

 Orice expunere RX supune pacientul la un risc. n conditii
  normale, riscul de la radiografiile dentare este foarte
  scazut. Cu toate acestea, este esential ca orice examinare
  RX dentara trebuie sa prezinte un beneficiu net pentru
  pacient, c但ntarind beneficiile de diagnostic, potentiale,
  totale, pe care le produce, fata de detrimentul individual
  pe care expunerea 樽l poate cauza. Trebuie luate 樽n
  considerare eficacitatea, beneficiile si riscul tehnicilor
  alternative disponibile, av但nd aceleasi scopuri, dar care
  presupun o expunere RX mai mica sau inexistenta.
 Pentru ca procesul de justificare sa poata fi
 樽ndeplinit, este esential ca selectarea tipului
 adecvat de radiografie sa fie bazata pe istoria
 pacientului individual si pe examinarea
 clinica. Este inacceptabila efectuarea "de rutina" a
 radiografiei, bazata pe o abordare generala 樽n
 locul prescrierii individuale.

 O examinarea "de rutina" sau "de screening" este
 definita ca examinarea 樽n care este efectuata o
 radiografie indiferent de prezenta sau absenta
 semnelor si simptomelor clinice.
 La alegerea examinarii radiografice adecvate, trebuie sa fie luate 樽n
  considerare extinderea bolilor, viteza lor de dezvoltare si precizia
  diagnosticrii cu tehnica imagistica respectiva.

 Consultarea unui ghid faciliteaza procesul de selectare a
  radiografiilor. Aceste ghiduri, numite ,,criterii de referinta" sau
  ,,criterii de selectare" exista at但t pentru radiologia medicala c但t si
  pentru radiologia dentara.

 Criteriile de Referinta Radiografice au fost definite astfel:
  "descrierea conditiilor clinice obtinute din istoria, simptomele si
  semnele pacientului care identifica pacientii care probabil pot
  beneficia dintr-o tehnica radiografica particulara".
  Ca orice recomandari, Criteriile de referinta radiografice nu au
  intentia sa fie constr但ngeri rigide 樽n practica clinica, ci un concept
  de buna practica, 樽n care se iau 樽n considerare nevoile pacientului
  individual.
 Termenul de ,,criterii de referinta" este potrivit
 pentru practicieni medicali, iar termenul
 radiografie face referire, de obicei, la un specialist
 樽n radiologie.

 Unii dentisti pot trimite pacienti pentru
 radiografie la spitale sau la colegii dentisti, atunci
 c但nd acetia nu au echipamentul radiologic
 necesar 樽n cabinetul propriu. C但nd acest medic
 dentist actioneaza ca un medic ordonator,
 medicul dentist trebuie sa se asigure ca
 informatiile clinice ale pacientului sa fie furnizate
 persoanei responsabile pentru expunere.
Radioprotectie
 Riscul de aparitie a cariei dentare trebuie evaluat
 la toti pacienii noi si ulterior, la programarile
 ulterioare, pe masura ce factorii de risc se pot
 schimba 樽n timp.

 Prin identificarea pacienilor cu cel mai mare risc
 de carii, clinicienii pot efectiv implementa tehnici
 de prevenire pentru a mentine cat mai mic riscul
 de aparitie a cariei dentare.
 Caria este o boala multifactoriala care necesita o
 evaluare mai accentuata a categoriei de risc.

 Categoriile importante de risc identificate 樽n
 timpul evaluarilor sistematice sunt:
  揃 Evidenta clinica a bolilor anterioare
  揃 Obiceiurile alimentare
  揃 Istoria sociala
  揃 Utilizarea fluorurii
  揃 Verificarea placii
  揃 Saliva
  揃 Istoria medicala
 Leziunea timpurie a smaltului progreseaza relativ lent, fiind
  nevoie de aproximativ 2 ani pentru ca leziunea sa ajunga la
  dentina, chiar dac evolutia nu este inevitabila.

 Radiografiile bitewing constituie un ajutor esential 樽n
  examinarea clinica.

 Examinarea clinica initiala trebuie sa includa o evaluare a
  riscului de aparitie a cariei (mare, mediu sau mic).
Radioprotectie
 Evaluarea riscului este importanta 樽n determinarea momentului
  radiografierii si, de aceea, trebuie facuta la fiecare examinare
  ulterioara a pacientului, ceea ce ne asigura ca intervalul de timp
  dintre radiografii devine specific pentru fiecare pacient.

 Este posibil ca adoptarea urmatoarelor recomandari sa conduca
  la efectuarea a mai multe radiografii. Totusi, acest lucru este
  justificat deoarece conduce la o mai bun 樽ngrijire a sanatatii
  pacientului.
 La copiii cu risc ridicat de aparitie a cariilor, este
  demonstrat avantajul efectuarii radiografiei bitewing
  la examinarea initiala, chiar 樽n absenta leziunilor
  detectabile clinic.

 Beneficiul raportat este 樽ntre 167% si 800% din nivelul
  de diagnosticare cu sau fara utilizarea camerelor video
  intra-orale. C但nd un copil este clasificat cu risc mare
  de aparitie a cariilor, urmatoarea examinare bitewing
  trebuie realizata dupa sase luni.
 Radiografiile bitewing nu trebuie efectuate mai des, si
 este foarte importanta o reevaluare a riscului de
 aparitie a cariilor pentru a justifica acest interval.
 Dovezile de absenta a unor carii active sau noi este un
 indicator ca acel copil a trecut la o categorie de risc
 inferioara (moderat sau scazut).
 n cazul copiilor cu risc moderat de aparitie a cariilor,
  radiografiile bitewing sunt utile 樽n diagnosticare.
 Multi autori raporteaza o contributie semnificativa la
  stabilirea diagnosticului prin utilizarea radiografiilor
  bitewing, variind cu 150 % p但na la 270 % fata de
  examinarea clinica singura.
 C但nd un copil este clasificat 樽n categoria de risc
  moderat, urmatoarea radiografie bitewing trebuie
  efectuata la interval de 12 luni.
 Absenta leziunilor noi sau active indica faptul ca acest
  copil a intrat 樽ntr-o categorie de risc scazut.
 La copii cu risc mic de aparitie a cariior, radiografia
  bitewing trebuie sa tina cont de incidenta cariilor la
  nivelul populatiei respective.
 Radiografia bitewing trebuie sa se efectueze la
  intervale de 12 - 18 luni 樽n cazul dentitiei de lapte si
  dupa 24 de luni 樽n dentitia permanenta, desi pot fi
  stabilite intervale mai mari atunci c但nd riscul de
  aparitie a cariilor continua sa ramana scazut.
 Pentru adultii care prezinta risc ridicat de aparitie a cariilor, se
  recomanda efectuarea de radiografii bitewing o data la 6 luni, p但na la
  constatarea absentei unor leziuni active sau noi si pacientul intra 樽ntr-
  o alta categorie de risc.

 Pentru adultii care prezinta risc moderat de aparitie a cariilor, se
  recomanda efectuarea de radiografii bitewing anual, p但na la
  constatarea absentei unor leziuni active sau noi si pacientul intra 樽ntr-
  o alta categorie de risc.

 Pentru adultii care prezinta risc mic de aparitie a cariilor, se
  recomanda efectuarea de radiografii posterioare bitewing la interval
  de 2 ani. Se pot utiliza intervale mult mai mari atunci c但nd exista 樽n
  mod continuu, riscul mic de aparitie a cariilor.
 Au fost dezvoltate metode alternative radiografiei, ca de exemplu:
  fibroscoape intraorale (Fibre Optic Trans Illuminance - FOTI),
  masurtori de conductibilitate electrica (ECM).

 Alte tehnologii mai noi includ: fluorescena cantitativa indusa de
  lumina (Quantitative Light  Induced Fluorescence (QLF)),
  fluorescena cu laser 樽n infrarosu (Infrared Laser Fluorescence -
  DIAGNOdent) si fibroscoape intraorale digitale (Digital Imaging Fiber
  Optic Transillumination - DIFOTI).
 C但teva din aceste tehnici au limite, care afecteaza
 diagnosticul pus pe baza lor sau limite datorate
 disponibilitatii comerciale, iar 樽n anumite cazuri au
 limite practice 樽n chirurgia dentara.

 Alte metode alternative necesita o cercetare ulterioara
 in vivo si validare. Totusi, mai multe din aceste
 tehnici apar promitatoare si pot deveni o parte
 acceptata in tehnica de diagnostic de rutina a unui
 practician.
Radioprotectie
 Exista multi copii care necesita tratament ortodontic.
  C但nd un astfel de tratament este necesar din punct de
  vedere clinic, cei mai multi copii sunt tratati adecvat 樽n
  jurul v但rstei de 12-13 ani si necesita radiografii pentru a
  confirma prezenta si starea tuturor dintilor. Ocazional, va
  fi necesara o examinare radiografica la o v但rsta timpurie,
  atunci c但nd exista o dezvoltare anormala a dentitiei sau
  c但nd copilul prezinta dureri sau a avut o trauma.

 Expunerea la radiatii ionizante a copiilor prezinta riscuri
  mai mari decat expunerea adultilor. n consecinta,
  importanta justificarii radiografiei este esentiala.
 De obicei, examinarea radiologica consta 樽n radiografia
  panoramica (sau prin radiografii laterale oblice dreapta
  sau st但nga).
 Radiografiile oclusale sunt invariabil necesare pentru a
  completa radiografiile laterale oblice, dar nu sunt necesare
  樽n cazul radiografiilor panoramice. Astfel de expuneri
  furnizeaza 樽n putine cazuri informatii suplimentare fata de
  examinarea panoramica. Deci, acestea pot fi prescrise
  numai daca au fost justificate 樽mpreuna cu radiografia
  panoramica.
 Radiografia este necesara 樽n urma examinarii clinice, pentru o
  parte a pacienilor cu probleme ortodontice. n plus, un pacient
  樽n stadiul dentitiei mixte, poate sa necesite radiografie pentru a
  determina daca tratamentul este corect. Daca radiografiile
  precedente sunt disponibile, acestea pot sa contina toate
  informatiile de care clinicianul are nevoie 樽n managementul
  ulterior al cazului.

 O examinare clinica este necesara pentru a asigura ca
  radiografiile cerute vor fi potrivite pentru problema ortodontica
  specifica pacientului. De asemenea, necesitatea radiografiei
  pentru a monitoriza evolutia tratamentului este dependenta de
  o atenta evaluare clinica.
 Diferite studii au confirmat ca o examinare clinica completata de modele de
  studiu este adesea suficienta pentru planificarea tratamentului. Cercetarile
  care folosesc algoritmi si indicatori clinici, au aratat ca o reducere
  considerabila a numarului de filme ortodontice este posibila fara a
  compromite tratamentul pacientului.

 Radiografiile cefalometrice sunt adeseori necesare pentru anumiti pacienti
  care sunt supusi tratamentului ortodontic. Schema din tabelul 3.3 ofera o
  descriere simplificata a acelor cazuri care necesita radiografie cefalometrica
  laterala. n plus, o radiografie cefalometrica trebuie efectuata :

揃 La sf但rsitul tratamentului cu dispozitivul functional, pentru a observa pozitia 樽n
   care se afla incisivii inferiori.
揃 La sf但rsitul tratamentului pre-chirurgical 樽n cazurile ortodontice.
揃 Chiar 樽nainte de terminarea tratamentului cu dispozitivul fixat, pentru a evalua
   pozitia incisivilor inferiori.

 C但nd se evalueaza pozitia incisivilor inferiori, radiografia cefalometrica este
  recomandata numai daca informatia schimba decizia ortodontului cu privire
  la mecanica de finisare a regimului de retentie.
 Radiografia antero-posterioara a fetei/capului este
  utila 樽n cazul pacienilor cu asimetrie faciala.
 Valoarea radiografiei m但inii sau a 樽ncheieturii 樽n
  practica ortodontica a fost pus 樽n discutie,
  deoarece acestor imagini le lipseste siguranta de a
  preveni o crestere rapida.
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
 Radiografia ATM pentru disfunctiile articulatiilor nu
 este justificata, iar filmele realizate cu acest scop nu
 au nici un impact asupra stabilirii tratamentului.
Bileteral comparativ
Cu gura inchisa
Sectiuni oblice
         laterale
         coronale
Osteoartrita
Radioprotectie
 Diagnosticul bolii periodontale depinde de
 examinarea clinica. Acesta poate fi completat de
 radiografii, daca acestea pot furniza informatii
 suplimentare care pot modifica potential
 managementul si prognoza pacientului. Totusi, nu
 exista o evidenta clara 樽n sprijinul recomandarilor
 de selectare a radiografiilor.

 Radiografia bitewing ofera at但t geometrie optima
 c但t si detalii fine a
 radiografiei intraorale pentru pacientii cu pierderi mici de
  masa osoasa. Radiografia bitewing are avantajul
  suplimentar, asa cum deja s-a indicat, 樽n evaluarea cariilor,
  oferind informatii despre structura osoasa fara necesitatea
  unei doze de radiatii suplimentare.
 O pierdere osoasa mult mai complexa sau extensiva va
  necesita imagistica diferita. Radiografia bitewing verticala,
  radiografia periapicala si panoramica trebuie folosite, fie
  singure, fie 樽n combinatie. C但nd se utilizeaza radiografia
  periapicala, este indicata tehnica paralela deoarece ea da o
  perspectiva geometrica mai buna a osului periodontal
  dec但t tehnica bisectoarei.
Radioprotectie
 Radiografia este esentiala pentru multe aspecte ale
 tratamentului endodontic.
 n continuare se va considera rolul radiografiei 樽n
 diferite stadii ale tratamentului.
 O radiografie periapicala ofera informatii esentiale
 despre anatomia pulpei si a canalului radicular care
 nu pot fi obtinute prin alte mijloace. n plus,
 radiografia furnizeaza informatii despre anatomia
 periradiculara, care pot contribui la planificarea
 tratamentului sau pot fi esentiale daca se ia in
 considerare tratamentul endodontic chirurgical.
     Unele tipuri de detectoare electronice ale
  apexului sunt de 樽ncredere pentru identificarea
  constrictiei apicale si sunt utile pentru localizarea
  perforatiilor. Totusi utilizarea acestor dispozitive
  in anumite situatii clinice poate conduce la un
  grad de inexactitate.
 Lu但nd 樽n consideratie acest lucru, radiografia
  periapicala este adeseori ceruta pentru estimarea
  lungimii de lucru. Pot fi necesare doua sau mai
  multe radiografii pentru determinarea lungimii
  tuturor canalelor radacinii pentru dintii cu
  radacini multiple.
 Daca exista 樽ndoieli privind
 integritatea constrictiei apicale, este
 necesara o radiografie de
 verificare a conului master gutta-
 percha 樽nainte de
 obturatia/condensarea finala.
 O radiografie periapicala trebuie efectuata imediat
 dupa obturatie deoarece aceasta ofera o evaluare de
 baza a calitatii umplerii radacinii si o imagine de
 referinta a conditiei periapicale pentru o analiza
 ulterioara.
 Incidenta maxima de vindecare si incidenta
 maxima a periodontitei apicale cronice se observa
 la un an dupa tratament, cu o mare proportie (89
 %) a dintilor tratati endodontic demonstr但nd
 semne de 樽nsanatosire la un an. Acest lucru
 sugereaza ca o radiografie de urmarire la un an
 poate fi suficienta pentru leziunile apicale
 asimptomatice mici. Dintii care ram但n
 simptomatici si aceia cu leziuni periapicale mari
 pot necesita o analiza radiografica suplimentara
 pentru evaluarea optiunilor de tratament.
Radioprotectie
Radioprotectie
 Multi dentisti desfasoara o practica de rutina de examinare
  a pacientilor adulti noi efectu但nd o radiografie panoramica
  sau intraorala a 樽ntregii guri. O asemenea practica de
  rutina nu este acceptabila.
 Cele mai multe evidente arata ca radiografia panoramica
  convenionala are o precizie de diagnostic mai mica pentru
  cele mai uzuale obiective de diagnostic radiografic dentar
  (diagnosticul cariilor, diagnosticul periapical) dec但t
  radiografia intraorala (bitewing si periapicala). n afara de
  aceste sarcini uzuale de diagnostic radiografic dentar,
  radiografia panoramica de rutina pentru depistarea
  leziunilor osoase asimptomatice fara semne clinice nu este
  justificata datorita prevalentei mici a acestui tip de
  anormaliti.
 Radiografia periapicala a 樽ntregii guri poate fi
  criticata la fel ca radiografia panoramica de rutina.
  Radiografia de "rutina" va conduce inevitabil la
  expuneri la radiaii X care nu sunt necesare.
 Radiografia periapicala selectata pentru pacientii
  noi va 樽mbunatati raportul beneficiu/risc pentru
  pacienti. Efectu但nd radiografii periapicale la dintii
  cu simptome clinice, la aceia cu istorie de terapie
  endodontica, c但t si la cariile ad但nci aratate de
  radiografia bitewing (mucata), au fost dezvaluite
  90% din leziunile periapicale 樽ntr-un singur studiu
  de cercetare.
 n absenta semnelor clinice sau a simptomelor, nu
  se justifica nici o examinare radiografica. Exceptia
  evidenta este, efectuarea implantului. Chiar daca
  tratamentul este extensiv, pot fi foarte potrivite
  alte imagini mult mai avansate (imagistica 樽n
  sectiune transversala).
 Atunci c但nd examinarea clinica identifica
  prezenta posibila a unei anomalii, ca de exemplu o
  radacina retinuta, examinarea radiografica
  adecvata este o radiografie intraorala a locului.
Radioprotectie
 Imagistica este esentiala 樽n implantologie. n
  planificarea tratamentului, radiografiile furnizeaza
  informatii despre cantitatea si calitatea osului 樽n
  locul propus de plasare a implantului. Dupa
  tratament, imagistica este folosita pentru a evalua
  integrarea osoasa a implantului, 樽nsanatosirea
  osului si analiza periodica a fixarii.
 Modalitatea imagistica aleasa este, deseori, 樽n
  functie de faza tratamentului si de imaginea
  numarului de implanturi propuse c但t si de pozitia
  acestora 樽n cavitatea orala.
 n evaluarea zonei pre-operatorii, clinicianul are nevoie de
   urmatoarele informatii:
揃 Calitatea si cantitatea osului
揃 Latimea buco-linguala si 樽nalimea osului disponibil
揃 nclinarea contururilor osoase
揃 Prezenta undercuts osoase
揃 Evidenta anatomiei atipice cum ar fi spatii marite ale
   maduvei
揃 Prezenta patologiei
揃 Pozitia exacta a anumitor structuri anatomice (de exemplu:
   maxillary antrum, canalul alveolar inferior, mental
   foramen, etc.)
 Cu exceptia imaginilor tomografice, toate proiectiile
  radiografice sunt marite. Factorul de marire trebuie sa fie
  cunoscut si trebuie calculata orice evaluare a 樽naltimii
  osului disponibil lu但nd 樽n considerare acest factor. Factorii
  de marire pot fi obinuti prin utilizarea unui obiect de
  referinta 樽n acelai plan ca cel alveolar.
 Radiografiile periapicale efectuate pentru 樽nlocuirea unui
  singur dinte necesita utilizarea unui suport pentru film si
  a tehnicii paralele pentru o geometrie optima.
 Geometria optima este adeseori dificil de realizat la
  maxilarul edentat. Factorul de marire la radiografia
  panoramica este variabil, iar expertii recomanda ca
  radiografia panoramica sa fie inlocuita de tomografie
  conventionala sau computerizata, 樽n scopul de a furniza
  informatia necesara pentru plasarea optima a implantului.
 C但nd se obtin sectiuni transversale, cu tomografie
  conventionala sau cu tomografie computerizata,
  localizarile propuse de implantare si/sau marcarile
  tomografice trebuie sa fie identificate folosind stenturi
  chirurgicale care constau din tije metalice, bile sau
  markeri radioopaci.
 Tomografia convenionala se obtine fie cu software dedicat
  樽ncorporat 樽n echipamentul panoramic, fie cu
  echipamente RX proiectate special pentru implantologie.
  Echipamentele RX proiectate special pentru implantologie
  contin sisteme multimodale care utilizeaza radiografia cu
  fascicul 樽ngust si tomografia spirala. Desi 樽n trecut
  scanarea CT a fost limitata la laboratoarele de
  radiodiagnostic din spitale, totusi echipamentele de
  imagistica CT dedicate pentru cap si g但t devin mai
  obisnuite. Tehnicile CT spirale beneficiaza de timpi de
  scanare mai mici si de precizie 樽mbuntita.
 Numarul de implanturi si pozitia propusa a
 acestora 樽n cavitatea orala sunt adeseori factorii
 principali care dicteaza alegerea tehnicii
 imagistice. O parte din pacienti necesita o
 imagistica avansat, 樽n special 樽n cazurile care
 implica grefe osoase si 樽n acelea la care exista
 localizari de implanturi multiple. n aceste cazuri
 se recomanda CT si, mai nou, CT volumetric.
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie
 Daca este necesara o radiografie, atunci radiografiile
  periapicale sunt cele mai recomandate.
 Utilizarea imagisticii digitale trebuie luata 樽n
  considerare deoarece ofera beneficiile imagisticii "樽n
  timp real".
 Pentru evaluarea post-operatorie a implantului,
  radiografia este recomandata. Frecventa si periodicitatea
  radiografiilor sunt pur subiective. n timpul perioadei de
  樽nsanatosire, radiografia este evident necesara daca
  pacientul prezinta simptome clinice. Daca nu, urmatoarea
  radiografie trebuie efectuata la 12 luni si este considerata
  esentiala pentru evaluarea nivelurilor osoase marginale.
 Intervalele ulterioare de analiza sunt de la anual p但na la o
  data la fiecare trei ani.
 Evident, este necesara efectuarea radiografiei mult mai
  frecvent daca pacientul este simptomatic.
 O radiografie intraorala cu tehnica paralela va
  furniza o imagine precisa cu rezolutie 樽nalta a
  樽naltimii osului. Utilizarea radiografiilor intraorale
  standard permite clinicienilor sa monitorizeze
  longitudinal nivelurile osoase ale dispozitivului de
  fixare si adiacente. La implanturile cu surub, este
  utila masurarea distantei inter-axa pentru
  determinarea pierderii osoase distale si medii.
 Radiografia digitala poate fi utilizata pentru a
  evalua densitatea osoasa, pentru a permite
  prelucrarea imaginii (inclusiv substractia digitala).
 n cazul celui molarului de minte inferior, daca
 exista recomandari de extractie, radiografia
 panoramica (sau vizualizarea laterala oblica) este
 cea mai potrivita examinare radiografica.
 Radiografia panoramica sau vizualizrile laterale
 oblice vor furniza informatii despre distanta p但na
 la marginea inferioara a mandibulei si despre
 raportul cu canalul mandibular.
 n alte situatii chirurgicale, ca de exemplu
  apectomia, extractia radacinii sau enucleatia
  chisturilor mici, radiografia intraorala este
  suficienta pentru planificarea tratamentului.
 Nu exista o evidenta convingatoare care sa sustina
  necesitatea radiografiei de rutina 樽nainte de
  extractia dintelui. Totusi, daca exista deja o
  radiografie, aceasta trebuie luata in consideratie
  樽nainte de 樽nceperea procedurii. Radiografia
  potrivita (cu exceptia celui de al treilea molar)
  este aceea periapicala.
Radioprotectie
Radioprotectie
Radioprotectie

More Related Content

Radioprotectie

  • 1. Ghid de radioprotec釘ie 樽n radiologia dentar
  • 2. Materialul a fost realizat pe baza Ghidului de radioprotec釘ie 樽n radiologia dentar elaborat de C.N.C.A.N. pe baza publicatiei Comisiei Europene, seria Radioprotectie nr. 136/2004: Ghidul european de radioprotectie in radiologia dentara Utilizarea in siguranta a radiografiilor in practica dentara.
  • 3. Pentru diagnostic Pentru planificarea tratamentului Urmarirea efectului tratamentului si a evolutiei leziunii
  • 4. Radiografia implica expunerea pacientului si expunerea potentiala a personalului Orice expunere la radiatii X implica responsabilitatea asigurarii protectiei adecvate
  • 5. Leziunile produse de radiatii (efecte biologice) Efecte stocastice: marimea riscului este proportionala cu marimea dozei de radiatie Efecte deterministice: nu sunt luate in discutie in radiologia dentara datorita nivelului scazut al dozei de radiatie
  • 6. Doza absorbita, doza echivalenta si doza efectiva: termeni definiti in NSR-01 Normele fundamentale de securitate radiologica, publicate in M.O. nr. 404 bis/2000. Doza pacientului si nivele de referinta in diagnostic: termeni definiti in Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale, publicate in M.O. nr. 446 bis/2002 (se prezinta definitiile din norma) In practica, doza efectiva nu poate fi masurata in vivo se estimeaza prin modelare pe calculator si prin studii de laborator.
  • 7. Detrimentul radiatiei asupra sanatatii poate fi considerat ca daunele totale experimentate de o persoana iradiata (in cazul efectelor stocastice detrimentul radiatiei include riscul aparitiei cancerului fetal, a cancerului nonfetal si a efectelor ereditare). In radiologia dentara se considera ca riscul aparitiei efectelor ereditare este neglijabil. Populatia tanara este mai sensibila la efectele radiatiilor ionizante
  • 8. Tehnici de radiografie Doza Risc de cancer efectiva fatal (la 1 milion (袖Sv) locuitori) Radiografie intraorala (bite 1 8,3 0,02 0,6 wing/periapicala) Antero-maxilo-oclusal 8 0,4 Panoramic 3,85 30 0,21 1,9 Radiografia cefalometrica 23 0,34 laterala Tomografia transversala 1 189 1 - 14 (o sectiune) Scanare CT (mandibula) 364 1202 18,2 - 88 Scanare CT (maxilar) 100 3324 8 - 242
  • 9. Conditii: Colimator 60 mm Ecrane cu pamanturi rare Datorita introducerii in radiologia dentara a tomografelor volumetrice (tehnologie cone beam CT), care necesita doze comparabile cu radiografia panoramica, se elimina utilizarea CT conventionale, deci si dozele pacient datorate acestei tehnici se reduc.
  • 10. 鄭ara U.E. Numar anual de Numarul anual de radiografii x 1000 radiografii la 1000 de persoane din populatie Danemarca 2400 449 Germania 22520 274 Spania 5515 138 Luxembourg 191 433 Olanda 2700 169 Portugalia 986 96 Finlanda 1484 286 Suedia 15000 1660 Marea Britanie 12500 209
  • 11. Fondul natural: 2,4 mSv/an/persoana Un zbor Bruxelles Singapore: 0,03 mSv Un zbor Bruxelles Atena: 0,01 mSv Doza efectiva datorata expunerilor retroalveolare, panoramice si cefalometrice este echivalenta cu expunerea pentru 1 5 zile la fondul natural de radiatii Doza efectiva datorata expunerii CT este echivalenta cu expunerea pentru 1 an la fondul natural de radiatii
  • 12. Justificarea expunerii medicale dentare este ceruta conform prevederilor articolului 3 din Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. Orice expunere RX supune pacientul la un risc. n conditii normale, riscul de la radiografiile dentare este foarte scazut. Cu toate acestea, este esential ca orice examinare RX dentara trebuie sa prezinte un beneficiu net pentru pacient, c但ntarind beneficiile de diagnostic, potentiale, totale, pe care le produce, fata de detrimentul individual pe care expunerea 樽l poate cauza. Trebuie luate 樽n considerare eficacitatea, beneficiile si riscul tehnicilor alternative disponibile, av但nd aceleasi scopuri, dar care presupun o expunere RX mai mica sau inexistenta.
  • 13. Pentru ca procesul de justificare sa poata fi 樽ndeplinit, este esential ca selectarea tipului adecvat de radiografie sa fie bazata pe istoria pacientului individual si pe examinarea clinica. Este inacceptabila efectuarea "de rutina" a radiografiei, bazata pe o abordare generala 樽n locul prescrierii individuale. O examinarea "de rutina" sau "de screening" este definita ca examinarea 樽n care este efectuata o radiografie indiferent de prezenta sau absenta semnelor si simptomelor clinice.
  • 14. La alegerea examinarii radiografice adecvate, trebuie sa fie luate 樽n considerare extinderea bolilor, viteza lor de dezvoltare si precizia diagnosticrii cu tehnica imagistica respectiva. Consultarea unui ghid faciliteaza procesul de selectare a radiografiilor. Aceste ghiduri, numite ,,criterii de referinta" sau ,,criterii de selectare" exista at但t pentru radiologia medicala c但t si pentru radiologia dentara. Criteriile de Referinta Radiografice au fost definite astfel: "descrierea conditiilor clinice obtinute din istoria, simptomele si semnele pacientului care identifica pacientii care probabil pot beneficia dintr-o tehnica radiografica particulara". Ca orice recomandari, Criteriile de referinta radiografice nu au intentia sa fie constr但ngeri rigide 樽n practica clinica, ci un concept de buna practica, 樽n care se iau 樽n considerare nevoile pacientului individual.
  • 15. Termenul de ,,criterii de referinta" este potrivit pentru practicieni medicali, iar termenul radiografie face referire, de obicei, la un specialist 樽n radiologie. Unii dentisti pot trimite pacienti pentru radiografie la spitale sau la colegii dentisti, atunci c但nd acetia nu au echipamentul radiologic necesar 樽n cabinetul propriu. C但nd acest medic dentist actioneaza ca un medic ordonator, medicul dentist trebuie sa se asigure ca informatiile clinice ale pacientului sa fie furnizate persoanei responsabile pentru expunere.
  • 17. Riscul de aparitie a cariei dentare trebuie evaluat la toti pacienii noi si ulterior, la programarile ulterioare, pe masura ce factorii de risc se pot schimba 樽n timp. Prin identificarea pacienilor cu cel mai mare risc de carii, clinicienii pot efectiv implementa tehnici de prevenire pentru a mentine cat mai mic riscul de aparitie a cariei dentare.
  • 18. Caria este o boala multifactoriala care necesita o evaluare mai accentuata a categoriei de risc. Categoriile importante de risc identificate 樽n timpul evaluarilor sistematice sunt: 揃 Evidenta clinica a bolilor anterioare 揃 Obiceiurile alimentare 揃 Istoria sociala 揃 Utilizarea fluorurii 揃 Verificarea placii 揃 Saliva 揃 Istoria medicala
  • 19. Leziunea timpurie a smaltului progreseaza relativ lent, fiind nevoie de aproximativ 2 ani pentru ca leziunea sa ajunga la dentina, chiar dac evolutia nu este inevitabila. Radiografiile bitewing constituie un ajutor esential 樽n examinarea clinica. Examinarea clinica initiala trebuie sa includa o evaluare a riscului de aparitie a cariei (mare, mediu sau mic).
  • 21. Evaluarea riscului este importanta 樽n determinarea momentului radiografierii si, de aceea, trebuie facuta la fiecare examinare ulterioara a pacientului, ceea ce ne asigura ca intervalul de timp dintre radiografii devine specific pentru fiecare pacient. Este posibil ca adoptarea urmatoarelor recomandari sa conduca la efectuarea a mai multe radiografii. Totusi, acest lucru este justificat deoarece conduce la o mai bun 樽ngrijire a sanatatii pacientului.
  • 22. La copiii cu risc ridicat de aparitie a cariilor, este demonstrat avantajul efectuarii radiografiei bitewing la examinarea initiala, chiar 樽n absenta leziunilor detectabile clinic. Beneficiul raportat este 樽ntre 167% si 800% din nivelul de diagnosticare cu sau fara utilizarea camerelor video intra-orale. C但nd un copil este clasificat cu risc mare de aparitie a cariilor, urmatoarea examinare bitewing trebuie realizata dupa sase luni.
  • 23. Radiografiile bitewing nu trebuie efectuate mai des, si este foarte importanta o reevaluare a riscului de aparitie a cariilor pentru a justifica acest interval. Dovezile de absenta a unor carii active sau noi este un indicator ca acel copil a trecut la o categorie de risc inferioara (moderat sau scazut).
  • 24. n cazul copiilor cu risc moderat de aparitie a cariilor, radiografiile bitewing sunt utile 樽n diagnosticare. Multi autori raporteaza o contributie semnificativa la stabilirea diagnosticului prin utilizarea radiografiilor bitewing, variind cu 150 % p但na la 270 % fata de examinarea clinica singura. C但nd un copil este clasificat 樽n categoria de risc moderat, urmatoarea radiografie bitewing trebuie efectuata la interval de 12 luni. Absenta leziunilor noi sau active indica faptul ca acest copil a intrat 樽ntr-o categorie de risc scazut.
  • 25. La copii cu risc mic de aparitie a cariior, radiografia bitewing trebuie sa tina cont de incidenta cariilor la nivelul populatiei respective. Radiografia bitewing trebuie sa se efectueze la intervale de 12 - 18 luni 樽n cazul dentitiei de lapte si dupa 24 de luni 樽n dentitia permanenta, desi pot fi stabilite intervale mai mari atunci c但nd riscul de aparitie a cariilor continua sa ramana scazut.
  • 26. Pentru adultii care prezinta risc ridicat de aparitie a cariilor, se recomanda efectuarea de radiografii bitewing o data la 6 luni, p但na la constatarea absentei unor leziuni active sau noi si pacientul intra 樽ntr- o alta categorie de risc. Pentru adultii care prezinta risc moderat de aparitie a cariilor, se recomanda efectuarea de radiografii bitewing anual, p但na la constatarea absentei unor leziuni active sau noi si pacientul intra 樽ntr- o alta categorie de risc. Pentru adultii care prezinta risc mic de aparitie a cariilor, se recomanda efectuarea de radiografii posterioare bitewing la interval de 2 ani. Se pot utiliza intervale mult mai mari atunci c但nd exista 樽n mod continuu, riscul mic de aparitie a cariilor.
  • 27. Au fost dezvoltate metode alternative radiografiei, ca de exemplu: fibroscoape intraorale (Fibre Optic Trans Illuminance - FOTI), masurtori de conductibilitate electrica (ECM). Alte tehnologii mai noi includ: fluorescena cantitativa indusa de lumina (Quantitative Light Induced Fluorescence (QLF)), fluorescena cu laser 樽n infrarosu (Infrared Laser Fluorescence - DIAGNOdent) si fibroscoape intraorale digitale (Digital Imaging Fiber Optic Transillumination - DIFOTI).
  • 28. C但teva din aceste tehnici au limite, care afecteaza diagnosticul pus pe baza lor sau limite datorate disponibilitatii comerciale, iar 樽n anumite cazuri au limite practice 樽n chirurgia dentara. Alte metode alternative necesita o cercetare ulterioara in vivo si validare. Totusi, mai multe din aceste tehnici apar promitatoare si pot deveni o parte acceptata in tehnica de diagnostic de rutina a unui practician.
  • 30. Exista multi copii care necesita tratament ortodontic. C但nd un astfel de tratament este necesar din punct de vedere clinic, cei mai multi copii sunt tratati adecvat 樽n jurul v但rstei de 12-13 ani si necesita radiografii pentru a confirma prezenta si starea tuturor dintilor. Ocazional, va fi necesara o examinare radiografica la o v但rsta timpurie, atunci c但nd exista o dezvoltare anormala a dentitiei sau c但nd copilul prezinta dureri sau a avut o trauma. Expunerea la radiatii ionizante a copiilor prezinta riscuri mai mari decat expunerea adultilor. n consecinta, importanta justificarii radiografiei este esentiala.
  • 31. De obicei, examinarea radiologica consta 樽n radiografia panoramica (sau prin radiografii laterale oblice dreapta sau st但nga). Radiografiile oclusale sunt invariabil necesare pentru a completa radiografiile laterale oblice, dar nu sunt necesare 樽n cazul radiografiilor panoramice. Astfel de expuneri furnizeaza 樽n putine cazuri informatii suplimentare fata de examinarea panoramica. Deci, acestea pot fi prescrise numai daca au fost justificate 樽mpreuna cu radiografia panoramica.
  • 32. Radiografia este necesara 樽n urma examinarii clinice, pentru o parte a pacienilor cu probleme ortodontice. n plus, un pacient 樽n stadiul dentitiei mixte, poate sa necesite radiografie pentru a determina daca tratamentul este corect. Daca radiografiile precedente sunt disponibile, acestea pot sa contina toate informatiile de care clinicianul are nevoie 樽n managementul ulterior al cazului. O examinare clinica este necesara pentru a asigura ca radiografiile cerute vor fi potrivite pentru problema ortodontica specifica pacientului. De asemenea, necesitatea radiografiei pentru a monitoriza evolutia tratamentului este dependenta de o atenta evaluare clinica.
  • 33. Diferite studii au confirmat ca o examinare clinica completata de modele de studiu este adesea suficienta pentru planificarea tratamentului. Cercetarile care folosesc algoritmi si indicatori clinici, au aratat ca o reducere considerabila a numarului de filme ortodontice este posibila fara a compromite tratamentul pacientului. Radiografiile cefalometrice sunt adeseori necesare pentru anumiti pacienti care sunt supusi tratamentului ortodontic. Schema din tabelul 3.3 ofera o descriere simplificata a acelor cazuri care necesita radiografie cefalometrica laterala. n plus, o radiografie cefalometrica trebuie efectuata : 揃 La sf但rsitul tratamentului cu dispozitivul functional, pentru a observa pozitia 樽n care se afla incisivii inferiori. 揃 La sf但rsitul tratamentului pre-chirurgical 樽n cazurile ortodontice. 揃 Chiar 樽nainte de terminarea tratamentului cu dispozitivul fixat, pentru a evalua pozitia incisivilor inferiori. C但nd se evalueaza pozitia incisivilor inferiori, radiografia cefalometrica este recomandata numai daca informatia schimba decizia ortodontului cu privire la mecanica de finisare a regimului de retentie.
  • 34. Radiografia antero-posterioara a fetei/capului este utila 樽n cazul pacienilor cu asimetrie faciala. Valoarea radiografiei m但inii sau a 樽ncheieturii 樽n practica ortodontica a fost pus 樽n discutie, deoarece acestor imagini le lipseste siguranta de a preveni o crestere rapida.
  • 43. Radiografia ATM pentru disfunctiile articulatiilor nu este justificata, iar filmele realizate cu acest scop nu au nici un impact asupra stabilirii tratamentului.
  • 45. Sectiuni oblice laterale coronale
  • 48. Diagnosticul bolii periodontale depinde de examinarea clinica. Acesta poate fi completat de radiografii, daca acestea pot furniza informatii suplimentare care pot modifica potential managementul si prognoza pacientului. Totusi, nu exista o evidenta clara 樽n sprijinul recomandarilor de selectare a radiografiilor. Radiografia bitewing ofera at但t geometrie optima c但t si detalii fine a
  • 49. radiografiei intraorale pentru pacientii cu pierderi mici de masa osoasa. Radiografia bitewing are avantajul suplimentar, asa cum deja s-a indicat, 樽n evaluarea cariilor, oferind informatii despre structura osoasa fara necesitatea unei doze de radiatii suplimentare. O pierdere osoasa mult mai complexa sau extensiva va necesita imagistica diferita. Radiografia bitewing verticala, radiografia periapicala si panoramica trebuie folosite, fie singure, fie 樽n combinatie. C但nd se utilizeaza radiografia periapicala, este indicata tehnica paralela deoarece ea da o perspectiva geometrica mai buna a osului periodontal dec但t tehnica bisectoarei.
  • 51. Radiografia este esentiala pentru multe aspecte ale tratamentului endodontic. n continuare se va considera rolul radiografiei 樽n diferite stadii ale tratamentului.
  • 52. O radiografie periapicala ofera informatii esentiale despre anatomia pulpei si a canalului radicular care nu pot fi obtinute prin alte mijloace. n plus, radiografia furnizeaza informatii despre anatomia periradiculara, care pot contribui la planificarea tratamentului sau pot fi esentiale daca se ia in considerare tratamentul endodontic chirurgical.
  • 53. Unele tipuri de detectoare electronice ale apexului sunt de 樽ncredere pentru identificarea constrictiei apicale si sunt utile pentru localizarea perforatiilor. Totusi utilizarea acestor dispozitive in anumite situatii clinice poate conduce la un grad de inexactitate. Lu但nd 樽n consideratie acest lucru, radiografia periapicala este adeseori ceruta pentru estimarea lungimii de lucru. Pot fi necesare doua sau mai multe radiografii pentru determinarea lungimii tuturor canalelor radacinii pentru dintii cu radacini multiple.
  • 54. Daca exista 樽ndoieli privind integritatea constrictiei apicale, este necesara o radiografie de verificare a conului master gutta- percha 樽nainte de obturatia/condensarea finala.
  • 55. O radiografie periapicala trebuie efectuata imediat dupa obturatie deoarece aceasta ofera o evaluare de baza a calitatii umplerii radacinii si o imagine de referinta a conditiei periapicale pentru o analiza ulterioara.
  • 56. Incidenta maxima de vindecare si incidenta maxima a periodontitei apicale cronice se observa la un an dupa tratament, cu o mare proportie (89 %) a dintilor tratati endodontic demonstr但nd semne de 樽nsanatosire la un an. Acest lucru sugereaza ca o radiografie de urmarire la un an poate fi suficienta pentru leziunile apicale asimptomatice mici. Dintii care ram但n simptomatici si aceia cu leziuni periapicale mari pot necesita o analiza radiografica suplimentara pentru evaluarea optiunilor de tratament.
  • 59. Multi dentisti desfasoara o practica de rutina de examinare a pacientilor adulti noi efectu但nd o radiografie panoramica sau intraorala a 樽ntregii guri. O asemenea practica de rutina nu este acceptabila. Cele mai multe evidente arata ca radiografia panoramica convenionala are o precizie de diagnostic mai mica pentru cele mai uzuale obiective de diagnostic radiografic dentar (diagnosticul cariilor, diagnosticul periapical) dec但t radiografia intraorala (bitewing si periapicala). n afara de aceste sarcini uzuale de diagnostic radiografic dentar, radiografia panoramica de rutina pentru depistarea leziunilor osoase asimptomatice fara semne clinice nu este justificata datorita prevalentei mici a acestui tip de anormaliti.
  • 60. Radiografia periapicala a 樽ntregii guri poate fi criticata la fel ca radiografia panoramica de rutina. Radiografia de "rutina" va conduce inevitabil la expuneri la radiaii X care nu sunt necesare. Radiografia periapicala selectata pentru pacientii noi va 樽mbunatati raportul beneficiu/risc pentru pacienti. Efectu但nd radiografii periapicale la dintii cu simptome clinice, la aceia cu istorie de terapie endodontica, c但t si la cariile ad但nci aratate de radiografia bitewing (mucata), au fost dezvaluite 90% din leziunile periapicale 樽ntr-un singur studiu de cercetare.
  • 61. n absenta semnelor clinice sau a simptomelor, nu se justifica nici o examinare radiografica. Exceptia evidenta este, efectuarea implantului. Chiar daca tratamentul este extensiv, pot fi foarte potrivite alte imagini mult mai avansate (imagistica 樽n sectiune transversala). Atunci c但nd examinarea clinica identifica prezenta posibila a unei anomalii, ca de exemplu o radacina retinuta, examinarea radiografica adecvata este o radiografie intraorala a locului.
  • 63. Imagistica este esentiala 樽n implantologie. n planificarea tratamentului, radiografiile furnizeaza informatii despre cantitatea si calitatea osului 樽n locul propus de plasare a implantului. Dupa tratament, imagistica este folosita pentru a evalua integrarea osoasa a implantului, 樽nsanatosirea osului si analiza periodica a fixarii. Modalitatea imagistica aleasa este, deseori, 樽n functie de faza tratamentului si de imaginea numarului de implanturi propuse c但t si de pozitia acestora 樽n cavitatea orala.
  • 64. n evaluarea zonei pre-operatorii, clinicianul are nevoie de urmatoarele informatii: 揃 Calitatea si cantitatea osului 揃 Latimea buco-linguala si 樽nalimea osului disponibil 揃 nclinarea contururilor osoase 揃 Prezenta undercuts osoase 揃 Evidenta anatomiei atipice cum ar fi spatii marite ale maduvei 揃 Prezenta patologiei 揃 Pozitia exacta a anumitor structuri anatomice (de exemplu: maxillary antrum, canalul alveolar inferior, mental foramen, etc.)
  • 65. Cu exceptia imaginilor tomografice, toate proiectiile radiografice sunt marite. Factorul de marire trebuie sa fie cunoscut si trebuie calculata orice evaluare a 樽naltimii osului disponibil lu但nd 樽n considerare acest factor. Factorii de marire pot fi obinuti prin utilizarea unui obiect de referinta 樽n acelai plan ca cel alveolar. Radiografiile periapicale efectuate pentru 樽nlocuirea unui singur dinte necesita utilizarea unui suport pentru film si a tehnicii paralele pentru o geometrie optima. Geometria optima este adeseori dificil de realizat la maxilarul edentat. Factorul de marire la radiografia panoramica este variabil, iar expertii recomanda ca radiografia panoramica sa fie inlocuita de tomografie conventionala sau computerizata, 樽n scopul de a furniza informatia necesara pentru plasarea optima a implantului.
  • 66. C但nd se obtin sectiuni transversale, cu tomografie conventionala sau cu tomografie computerizata, localizarile propuse de implantare si/sau marcarile tomografice trebuie sa fie identificate folosind stenturi chirurgicale care constau din tije metalice, bile sau markeri radioopaci. Tomografia convenionala se obtine fie cu software dedicat 樽ncorporat 樽n echipamentul panoramic, fie cu echipamente RX proiectate special pentru implantologie. Echipamentele RX proiectate special pentru implantologie contin sisteme multimodale care utilizeaza radiografia cu fascicul 樽ngust si tomografia spirala. Desi 樽n trecut scanarea CT a fost limitata la laboratoarele de radiodiagnostic din spitale, totusi echipamentele de imagistica CT dedicate pentru cap si g但t devin mai obisnuite. Tehnicile CT spirale beneficiaza de timpi de scanare mai mici si de precizie 樽mbuntita.
  • 67. Numarul de implanturi si pozitia propusa a acestora 樽n cavitatea orala sunt adeseori factorii principali care dicteaza alegerea tehnicii imagistice. O parte din pacienti necesita o imagistica avansat, 樽n special 樽n cazurile care implica grefe osoase si 樽n acelea la care exista localizari de implanturi multiple. n aceste cazuri se recomanda CT si, mai nou, CT volumetric.
  • 74. Daca este necesara o radiografie, atunci radiografiile periapicale sunt cele mai recomandate. Utilizarea imagisticii digitale trebuie luata 樽n considerare deoarece ofera beneficiile imagisticii "樽n timp real".
  • 75. Pentru evaluarea post-operatorie a implantului, radiografia este recomandata. Frecventa si periodicitatea radiografiilor sunt pur subiective. n timpul perioadei de 樽nsanatosire, radiografia este evident necesara daca pacientul prezinta simptome clinice. Daca nu, urmatoarea radiografie trebuie efectuata la 12 luni si este considerata esentiala pentru evaluarea nivelurilor osoase marginale. Intervalele ulterioare de analiza sunt de la anual p但na la o data la fiecare trei ani. Evident, este necesara efectuarea radiografiei mult mai frecvent daca pacientul este simptomatic.
  • 76. O radiografie intraorala cu tehnica paralela va furniza o imagine precisa cu rezolutie 樽nalta a 樽naltimii osului. Utilizarea radiografiilor intraorale standard permite clinicienilor sa monitorizeze longitudinal nivelurile osoase ale dispozitivului de fixare si adiacente. La implanturile cu surub, este utila masurarea distantei inter-axa pentru determinarea pierderii osoase distale si medii. Radiografia digitala poate fi utilizata pentru a evalua densitatea osoasa, pentru a permite prelucrarea imaginii (inclusiv substractia digitala).
  • 77. n cazul celui molarului de minte inferior, daca exista recomandari de extractie, radiografia panoramica (sau vizualizarea laterala oblica) este cea mai potrivita examinare radiografica. Radiografia panoramica sau vizualizrile laterale oblice vor furniza informatii despre distanta p但na la marginea inferioara a mandibulei si despre raportul cu canalul mandibular.
  • 78. n alte situatii chirurgicale, ca de exemplu apectomia, extractia radacinii sau enucleatia chisturilor mici, radiografia intraorala este suficienta pentru planificarea tratamentului. Nu exista o evidenta convingatoare care sa sustina necesitatea radiografiei de rutina 樽nainte de extractia dintelui. Totusi, daca exista deja o radiografie, aceasta trebuie luata in consideratie 樽nainte de 樽nceperea procedurii. Radiografia potrivita (cu exceptia celui de al treilea molar) este aceea periapicala.