Soarele
- 1. SOARELE
- 2. CROMOSFERA - Denumita si atmosfera de hidrogen a Soarelui - poate ajunge pana la 5.000 km deasupra fotosferei - are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odata cu cresterea inaltimii avand in partea superioara 20.000 de grade Celsius sau chiar atinge 1 milion de grade. - fiind mai rece decat fotosfera ea poate fi observata numai in timpul eclipselor totale de Soare, cand discul solar este acoperit de discul aparent al Lunii - se prezinta sub forma unui cerc de lumina rosiatica data de emisia radiatiei de catre atomii de H - este denumita 束 sprayul fotosferic 損, deoarece este formata din spicule - jeturi fierbinti de gaze, care pot ajunge la inaltimi de 10000Km, cu viteze de 15-20Km/s.
- 4. COROANA SOLARA Se intinde pana la inaltimi de ordinul milioanelor de kilometri, scaldand planetele cele mai apropiate de Soare : Mercur, Venus, Pamant si Marte; atinge temperaturi de 1-2 milioane de grade. Fiind de un milion de ori mai putin stralucitoare decat fotosfera ea poate fi observata numai in timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar, numit coronograf si se prezinta sub forma unui halou argintat mai mult sau mai putin neregulat. este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza in spatiu dand nastere unor particule incarcate electric (protoni si electroni) cunoscute sub numele de vant solar. Viteza materiei ionizate in vecinatatea Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce acestea se indeparteaza ajungand ca in vecinatatea Pamantului sa fie de aproximativ 350 km/s. In mod normal concentratia vantului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub .
- 5. HELIOSFERA reprezint zona de influen釘 a Soarelui i a v但ntului solar. are forma unei bule uriae ce se 樽ntinde p但n aproape de centura lui Kuiper i a crei structuri exterioare (heliopauza este limita sa) este determinat de actiunea v但nturilor galactice i a v但ntului solar supersonic, ce 樽i 樽ncetinete viteza dincolo de orbita planetei Neptun. La grani釘a heliosferei se afl heliopauza, ce se 樽ntinde probabil la 100 UA (unita釘i astronomice) de la Soare. Forma exact i distan釘a p但n la heliopauz nu sunt 樽nc bine cunoscute. C但teva sta釘ii spa釘iale (Pioneer 10 i 11, Voyager 1 i 2) sunt 樽n drum spre aceast zon. Voyager 1 i Voyager 2 au prsit zona de ac釘iune a v但ntului solar supersonic la aproximativ 85 UA i au intrat 樽n heliopauz. Satelitul IBEX (Interstellar Boundary Explorer), lansat 樽n 2008, a gsit ceva necunoscut p但n acum, o band de atomi neutrii 樽ncrca釘i energetic ce par a fi rezultatul interac釘iunii heliosferei cu galaxia. Aa cum i sta釘ia Cassini a relevant, 樽nterac釘iunea dintre heliosfer i galaxie pare a fi controlat de presiunea particolelor i densitatea de energie a c但mpului magnetic.
- 6. Zona in care vantul solar isi inceteaza activitatea, intalnind mediul interstelar, poarta numele de heliopauza.
- 9. SPECTRUL SOARELUI n 1861 Anders Jonas ngstr旦m (August 13, 1814 June 21, 1874 a fost fizician 樽n Suedia), a demonstrat ca 樽n atmosfera solara se afla hidrogen, printre alte elemente. n prezent, se cunosc aproximativ 25.000 de linii Fraunhofer existente 樽n spectrul Soarelui, cuprinse 樽ntre lungimile de und de 2.950 i 10.000 de angstromi.Liniile de absorb釘ie men釘ionate mai sus sunt numite i linii Fraunhofer, iar spectrul solar este uneori numit i spectru Fraunhofer. Aceste linii sunt produse, 樽n mare parte, 樽n fotosfer. Soarele emite 樽n diverse spectre, dintre acestea cel mai cunoscut fiind spectrul vizibil (樽ntre 4000 i 7500 ). Exist 樽ns i emisii de raze X, ceea ce indic faptul c temperatura Soarelui atinge 樽n unele zone din coroan i atmosfera superioar milioane de grade. De asemenea, emisiile 樽n ultraviolet arat zone de circa un milion de grade Celsius 樽n zonele mai deschise i pu釘in mai reci 樽n cele 樽ntunecate.
- 10. Compozi釘ia solar poate fi stabilit prin intermediul liniilor de absorb釘ie din spectrul su. ablonul lor ne expune tipul elementelor din structura lor, iar intensitatea ne ofer concentra釘ia lor. Circa 60 de elemente au fost descoperite 樽n compozi釘ia acestei stele, dintre care cele mai abundente sunt hidrogenul (70% din masa total) i heliul (28% din masa total). Alte elemente prezente 樽n compozi釘ia sa: oxigen, carbon, azot, magneziu, sulf, siliciu, fier, neon. Aa cum i era de ateptat, cele mai abundente elemente sunt hidrogenul i heliul, acestea fiind i cele mai abundente din Univers. Heliul, al doilea element ca abunden釘 din Univers, este foarte greu de gsit pe Terra (fiind prezent doar 樽n unele f但nt但ni ad但nci de gaze), i prezen釘a lui 樽n structura Soarelui a fost postulat odat cu descoperirea unor linii spectrale ce nu apar釘ineau vreunui element cunoscut pe Terra. Ipoteza a fost confirmat, doar dup descoperirea lui pe Terra.
- 11. Spectrul solar cu liniile Fraunhofer Spectrul continuu vizibil este brazdat de linii intunecate ce corespund absorbtiei radiatiilor de anumita lungime de unda de catre elementele chimice prezente in atmosfera Soarelui.
- 12. Radiaia Soarelui Majoritatea radiaiei solare se afl 樽n spectrul luminii ultraviolete, vizibile i infraroii. Lumina solar este necesar la fotosinteza plantelor. Cldura, sub form de radiaie infraroie, creeaz pe Pm但nt temperatura medie global necesar vieii i asigur energia necesar circulaiei oceanice i atmosferice. O mare parte din radiaiile nocive ultraviolete este blocat de stratul de ozon din atmosfera Pm但ntului. Restul de UV neblocate care ajung p但n la suprafaa Pm但ntului pot provoca arsuri grave de piele, cataracte i chiar cancer.