ºÝºÝߣ

ºÝºÝߣShare a Scribd company logo

Spania ca mare putere

•
•
gruianul
gruianul
1 of 4
. I In secolul XVl, Spania a devenit puterea dominanta in Europa. Odata cu expansiunea imperiului spanio~ arta ~i literatura spaniola au injlorit ~i ele. Insa, inevitabi~ situafia s-a schimbat ~i un declin lent ~i lung a pus capat supre- mafiei Spaniei. An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai I multe regate cre~tine ~i maure (islamice). Aparitia populatiei islamice data de la invaziile din secolul VIII, care au fost punctul de plecare al marii culturi a Spaniei Maure. in secolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire" cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itul secolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granada a rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea mai mare tJarte a Spaniei se afla sub controlul a dou~ state: Castilia ~iAragon. I "Regii catolici" in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni- torii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice in 1492, au avut loc trei evenimente este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~ aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Columb a navigat spre vest cu trei nave span- Spaniei. iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Spania -probabil cateva sute de mii de Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. oameni -au fost expulzati din tara. Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare Acest ultim eveniment era important deoa- mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea. rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~ creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~ Catolicos (regii catolici). De afacerile interne traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i, ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama schimbul promisiunilor conform c~rora vor nobilimii feudale, creand astfel o adminis- beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii tratie centrala eficienta, dominata de au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia castilieni. cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi 123
SPANIA CA MARE PUTERE' 00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a condamna1ilor (stinga). O pagina din Indexul Cdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase, ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatorii erau extrase. Car1ile medicale erau cenzu- rate; imaginile reprezentind trupuri goale erau considerate indecente. " '5 ::;: I O Pictura in relief datand din secolul a! XVI-Iea, infa1i~andu-! pe Boabdil, ultimul conducator musul- man din Spania, care a fugit din palatul A!hambra, din Granada, dupa torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~ caderea ora~ului in niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul din mainile lui Ferdinand Europa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaiele ~i Isabelei, in 1492. impotriva francezilor s-au prelungit pan;l in Granada a fost ulti- 1559, cand s-a incheiat tratatul de la Cateau- ma provincie ocupa- Cambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pen- ta in Recucerirea tru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti. ii E Cre~tina. care ince- Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit in ~ puse in 1085. Spania cu un an inainte de pacea de la Cateau- Cambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ti Nepotul habsburg al lui Ferdinand, in ~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~i convertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni virst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numele teritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ra- ~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i tor- de Carol I. Avind deja titlul de duce de telui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lrei turati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul ccl Burgundia, acestaa reunit, in 1519, p~mintu- centru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebire sunt eretici (necredincio~i). rile habsburgice austriece cu lntinsele teritorli de tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;l Aceastcl politiccl intolerantcl se baza pe pe care le mo~tenise, urmind s~ fie numit perioada de domnie. Posesiunile sale cuprin- considerente politice ~i religioase, deoarece Carol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiu deau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile de credinta religioascl comuncl a spaniolilor a roman, titlu sub care este cunoscut in istorie. Jos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comte contribuit la consolidarea unei societclti In La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~i de-a lungul frontierei estice a Frantei, precum care loialitltile regionale"erau puternice. Atat frecventele sale absente l-au f~cut nepopular ~i Napoli ~i Milano in ltalia. Biserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolcl in Spania. in 1520-1521,au izbucnit rnscoale erau institutiide stat aflate sub controlul regal in ora~ele mari ale Spaniei (R~scoala Un conducator "casnic" ~i cu putine interferente din partea papalitcltii. Communeros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ aso- Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltorit Cu toate acestea, comportamentul fanatic al ciat~ cu anumite concesli in favoarea spanio- mult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip a monarhiei urma scl aibcl implicatii ~i mai lilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~ incercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l, adanci cand In Europa au apclrut diferente Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~i- dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercat religioasemai aprige. a petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta a s;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filip Sub conducerea lui Ferdinand, politica fost loculln care a preferat s~ se retrag~. citea ~i scria comentarii ~i ordine -adesea externcl a Spaniei a fost una In care propriul neinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ce interes era lntotdeauna m;li presus de orice. ajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toate Pre1ul suprema1iei Manipulandu-i constant pe regii Frantei In Sub conducerea lui Carol Quintul, Spania a deciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8 perioada rclzboaielor italiene, Ferdinand a intrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare. ca lUl F1l1pera marcat;l de personahtatea lul - reu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i ar- nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast (Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud gintul din America Spaniol~, erau risipite pe ~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tere $i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiunii r~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturile unui proverb: "dac;l moartea ar veni din ne-portugheze a peninsulei cucerind Navarra de a ap~ra catolicismul din Germania lmpotri- Madrid, toti am avea o viat;llung;l". (1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania a va noli erezli luterane (protestante). Trupele Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri speci- devenit o putere formidabilcl. spaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic- fice '..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El 124
O Portret al lui Filip al 11-Ieade Tizian. 00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atras sanatatea suveranului era ~ubreda, insa a Spania intr-un rizboi lung ,i costisitor. in trait pana la 70 de ani. Spre deosebire de imaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,te tatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut cea la Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evi- mai mare parte a vie,ii in Spania. incercand denta in asedierea ora,elor Maestricht (jos), ss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu. Antwerp ,i Ghent. ~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat ~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~- ture disensiunile religioase, Religia $i politica erau inseparabile $i nici o monarhie din sec- olul XVI nu tolera diferendele de natur~ reli- gioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puter- nic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice. Acest lucru a devenit evident in anii 1560, atat in Spania cat $i in str~in~tate. Perse- cutarea moriscilor a dus la izbucnirea unei r~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fost in~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $i investigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii au r~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati, intre 1609-1614- un eveniment cu consecinte graye asupra economiei spaniole. Prin expul- zarea minorit~tilor de oameni hamici $i pri- ceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhii spanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schim- bul idealului de unitate politico-religioas~. Revolu~ie in Tarile de Jos A$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip in T~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilor au dat na$tere unei opozitii de mari proportii, care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti (protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze, in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentru zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastian r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti; Spania, deoarece Filip nu mai putea beneficia al Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti In $i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protes- de prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i Maroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Au tant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engle- ~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~ existat pretendenti la tron, Insa doar unul - ze$ti au atacat nave spaniole ce transportau ~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a Filip -avea o armata la frontiera portugheza. comori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ de ! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip, pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia po- a o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat reyolutia a epuizat resursele Spaniei. sesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontile $i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regi- Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar acesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spania na Scotiei, care se afla la inchisoare. puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571 devenise o mare putere atlantica. Comploturile spaniole de asasinare a flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinut Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580. reginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Mary la Lepanto o yictorie importanta asupra tur- Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti din a fost executat~. In consecint~, Filip avea cale cilor, punand cap~t dominatiei otomane in rarile de ]os; Franta era zdruncinata de liber~ de a pretinde tronul Angliei. 125
SPANIA CA MARE PUTERE in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip a O Spania in secolul depus mari eforturi financiare pentru organi- XVI. Regatul Spaniei zarea "invincibilei Armada", o flota uria~a for- a fost creat in 1479, mata din nave de razboi spaniole, care urma prin unificarea sa preia armata Ducelui de Parma din Tarile Aragonului ~i de Jos ~i sa o transporte de-a lungul Canalului Castiliei. Cucerirea Englez, pentru a invada apoi Anglia. Granadei ~i Navarrei Filip era condus mai degraba de credinta a completat Spania lui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignorat moderna. binecunoscuta superioritate a navelor de lupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nu a luat in considerare dificultatea transportarii unei armate intregi pe mare, de vreme ce spaniolii nu aveau un port corespunzator in Tarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navi- ghatia in 1588,atacurile englezilor i-au provo- O Pu~ca~. Pu~ca~ii, cat daune de proportii, iar 1:nretragere, dis- impreuna cu suli,a~ii, trugerea sa a fost completata de furtuni. alcatuiau infanteria spaniala care, pana Factorul de 5chimbare dupa 1640, a fast Armada spaniola a fost un factor de schimba- cea mai eficienta din re pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protes- Eurapa. tant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei, iar Spania,care pana atunci sprijinise in secret grupurile catolice din Franta, s-a implicat direct 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimita armata in Franta, Ducele de Parma nu a putut defmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventia spaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-l sprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat in sfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nu obtinuse nici un avantaj substantial in Franta. Spania in declin ,Sfar~ituldomniei lui Filip a fost intunecat. Sub conducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621), Spania a intrat intr-o perioada de ragaz, facand pace cu Anglia ~i incheind un armistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa econo- mia fusese grav afectata in timpul lui Filip al lI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilor cheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti ~i materiale, 1:nurma carora datoriile regelui aucrescut considerabil iar tara a fost saracita. Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11- lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma. De~i nu era inca foarteevident, Spania era 1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~i artei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea, s-a mentinut pana in a doua jumatate a seco- lului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguel de Cervantes (autorul romanului Don Quijote) ~i marele pictor Velazquez. Filip al IV-Iea Filip allV-lea (1621-65)avea printre consilieri in 1643, armata spaniala a fast infcinta cu un nobil favorit, Contele Olivares, mult mai cruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-se dinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Din astfel capat unei suprematii militare care nefericire 1:nsa,Spania nu-~i mai putea per- durase de peste 100 de ani. mite ni~te ambitii care au dus la reluarea con- flictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantial Recunoa~terea infrangerii dat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30 In 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capat de Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestanti Razboiului de 30 de Ani ~i a data cu acesta pentru putere in Germania. s-au spulberat sperantele habsburgilar de a Armata spaniola reprezenta, 1:nca,o fort:I impune religia catalica In Germania sau de a de lupta impresionanta, 1:nsa a obtinut nici nu cansalida autaritatea imperiala. o victorie decisiva 1:nanii 1620 ~i 1630. intre In acela~i an, Spania a recunascut in mad timp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu, aficial independenta Pravinciilar Unite a a~teptat momentul potrivit, neintrand in (Olandeze), la Mi.inster.Rilzbaiul dintre Spania razboi decat in 1635. Chiar ~i a~a,Spania ~i-a ~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1nd mentinut pozitia pana 1640. In 1640, Spania a cedat teritarii, .Jucruprin care aceas- Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-a ta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi erau ca~tigatindependenta. in acela~ian, locuitorii n~semnificative In camparatie cu decaderea provinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~i pe intema a tarii, care a raffias un imperiu ei, supunandu-sedin nou doar in 1659.Apoi, imens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.

More Related Content

Spania ca mare putere

  • 1. . I In secolul XVl, Spania a devenit puterea dominanta in Europa. Odata cu expansiunea imperiului spanio~ arta ~i literatura spaniola au injlorit ~i ele. Insa, inevitabi~ situafia s-a schimbat ~i un declin lent ~i lung a pus capat supre- mafiei Spaniei. An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai I multe regate cre~tine ~i maure (islamice). Aparitia populatiei islamice data de la invaziile din secolul VIII, care au fost punctul de plecare al marii culturi a Spaniei Maure. in secolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire" cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itul secolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granada a rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea mai mare tJarte a Spaniei se afla sub controlul a dou~ state: Castilia ~iAragon. I "Regii catolici" in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni- torii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice in 1492, au avut loc trei evenimente este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~ aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Columb a navigat spre vest cu trei nave span- Spaniei. iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Spania -probabil cateva sute de mii de Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. oameni -au fost expulzati din tara. Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare Acest ultim eveniment era important deoa- mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea. rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~ creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~ Catolicos (regii catolici). De afacerile interne traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i, ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama schimbul promisiunilor conform c~rora vor nobilimii feudale, creand astfel o adminis- beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii tratie centrala eficienta, dominata de au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia castilieni. cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi 123
  • 2. SPANIA CA MARE PUTERE' 00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a condamna1ilor (stinga). O pagina din Indexul Cdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase, ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatorii erau extrase. Car1ile medicale erau cenzu- rate; imaginile reprezentind trupuri goale erau considerate indecente. " '5 ::;: I O Pictura in relief datand din secolul a! XVI-Iea, infa1i~andu-! pe Boabdil, ultimul conducator musul- man din Spania, care a fugit din palatul A!hambra, din Granada, dupa torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~ caderea ora~ului in niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul din mainile lui Ferdinand Europa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaiele ~i Isabelei, in 1492. impotriva francezilor s-au prelungit pan;l in Granada a fost ulti- 1559, cand s-a incheiat tratatul de la Cateau- ma provincie ocupa- Cambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pen- ta in Recucerirea tru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti. ii E Cre~tina. care ince- Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit in ~ puse in 1085. Spania cu un an inainte de pacea de la Cateau- Cambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ti Nepotul habsburg al lui Ferdinand, in ~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~i convertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni virst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numele teritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ra- ~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i tor- de Carol I. Avind deja titlul de duce de telui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lrei turati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul ccl Burgundia, acestaa reunit, in 1519, p~mintu- centru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebire sunt eretici (necredincio~i). rile habsburgice austriece cu lntinsele teritorli de tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;l Aceastcl politiccl intolerantcl se baza pe pe care le mo~tenise, urmind s~ fie numit perioada de domnie. Posesiunile sale cuprin- considerente politice ~i religioase, deoarece Carol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiu deau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile de credinta religioascl comuncl a spaniolilor a roman, titlu sub care este cunoscut in istorie. Jos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comte contribuit la consolidarea unei societclti In La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~i de-a lungul frontierei estice a Frantei, precum care loialitltile regionale"erau puternice. Atat frecventele sale absente l-au f~cut nepopular ~i Napoli ~i Milano in ltalia. Biserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolcl in Spania. in 1520-1521,au izbucnit rnscoale erau institutiide stat aflate sub controlul regal in ora~ele mari ale Spaniei (R~scoala Un conducator "casnic" ~i cu putine interferente din partea papalitcltii. Communeros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ aso- Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltorit Cu toate acestea, comportamentul fanatic al ciat~ cu anumite concesli in favoarea spanio- mult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip a monarhiei urma scl aibcl implicatii ~i mai lilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~ incercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l, adanci cand In Europa au apclrut diferente Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~i- dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercat religioasemai aprige. a petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta a s;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filip Sub conducerea lui Ferdinand, politica fost loculln care a preferat s~ se retrag~. citea ~i scria comentarii ~i ordine -adesea externcl a Spaniei a fost una In care propriul neinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ce interes era lntotdeauna m;li presus de orice. ajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toate Pre1ul suprema1iei Manipulandu-i constant pe regii Frantei In Sub conducerea lui Carol Quintul, Spania a deciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8 perioada rclzboaielor italiene, Ferdinand a intrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare. ca lUl F1l1pera marcat;l de personahtatea lul - reu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i ar- nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast (Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud gintul din America Spaniol~, erau risipite pe ~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tere $i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiunii r~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturile unui proverb: "dac;l moartea ar veni din ne-portugheze a peninsulei cucerind Navarra de a ap~ra catolicismul din Germania lmpotri- Madrid, toti am avea o viat;llung;l". (1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania a va noli erezli luterane (protestante). Trupele Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri speci- devenit o putere formidabilcl. spaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic- fice '..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El 124
  • 3. O Portret al lui Filip al 11-Ieade Tizian. 00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atras sanatatea suveranului era ~ubreda, insa a Spania intr-un rizboi lung ,i costisitor. in trait pana la 70 de ani. Spre deosebire de imaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,te tatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut cea la Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evi- mai mare parte a vie,ii in Spania. incercand denta in asedierea ora,elor Maestricht (jos), ss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu. Antwerp ,i Ghent. ~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat ~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~- ture disensiunile religioase, Religia $i politica erau inseparabile $i nici o monarhie din sec- olul XVI nu tolera diferendele de natur~ reli- gioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puter- nic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice. Acest lucru a devenit evident in anii 1560, atat in Spania cat $i in str~in~tate. Perse- cutarea moriscilor a dus la izbucnirea unei r~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fost in~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $i investigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii au r~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati, intre 1609-1614- un eveniment cu consecinte graye asupra economiei spaniole. Prin expul- zarea minorit~tilor de oameni hamici $i pri- ceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhii spanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schim- bul idealului de unitate politico-religioas~. Revolu~ie in Tarile de Jos A$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip in T~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilor au dat na$tere unei opozitii de mari proportii, care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti (protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze, in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentru zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastian r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti; Spania, deoarece Filip nu mai putea beneficia al Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti In $i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protes- de prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i Maroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Au tant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engle- ~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~ existat pretendenti la tron, Insa doar unul - ze$ti au atacat nave spaniole ce transportau ~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a Filip -avea o armata la frontiera portugheza. comori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ de ! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip, pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia po- a o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat reyolutia a epuizat resursele Spaniei. sesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontile $i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regi- Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar acesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spania na Scotiei, care se afla la inchisoare. puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571 devenise o mare putere atlantica. Comploturile spaniole de asasinare a flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinut Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580. reginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Mary la Lepanto o yictorie importanta asupra tur- Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti din a fost executat~. In consecint~, Filip avea cale cilor, punand cap~t dominatiei otomane in rarile de ]os; Franta era zdruncinata de liber~ de a pretinde tronul Angliei. 125
  • 4. SPANIA CA MARE PUTERE in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip a O Spania in secolul depus mari eforturi financiare pentru organi- XVI. Regatul Spaniei zarea "invincibilei Armada", o flota uria~a for- a fost creat in 1479, mata din nave de razboi spaniole, care urma prin unificarea sa preia armata Ducelui de Parma din Tarile Aragonului ~i de Jos ~i sa o transporte de-a lungul Canalului Castiliei. Cucerirea Englez, pentru a invada apoi Anglia. Granadei ~i Navarrei Filip era condus mai degraba de credinta a completat Spania lui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignorat moderna. binecunoscuta superioritate a navelor de lupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nu a luat in considerare dificultatea transportarii unei armate intregi pe mare, de vreme ce spaniolii nu aveau un port corespunzator in Tarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navi- ghatia in 1588,atacurile englezilor i-au provo- O Pu~ca~. Pu~ca~ii, cat daune de proportii, iar 1:nretragere, dis- impreuna cu suli,a~ii, trugerea sa a fost completata de furtuni. alcatuiau infanteria spaniala care, pana Factorul de 5chimbare dupa 1640, a fast Armada spaniola a fost un factor de schimba- cea mai eficienta din re pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protes- Eurapa. tant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei, iar Spania,care pana atunci sprijinise in secret grupurile catolice din Franta, s-a implicat direct 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimita armata in Franta, Ducele de Parma nu a putut defmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventia spaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-l sprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat in sfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nu obtinuse nici un avantaj substantial in Franta. Spania in declin ,Sfar~ituldomniei lui Filip a fost intunecat. Sub conducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621), Spania a intrat intr-o perioada de ragaz, facand pace cu Anglia ~i incheind un armistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa econo- mia fusese grav afectata in timpul lui Filip al lI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilor cheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti ~i materiale, 1:nurma carora datoriile regelui aucrescut considerabil iar tara a fost saracita. Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11- lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma. De~i nu era inca foarteevident, Spania era 1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~i artei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea, s-a mentinut pana in a doua jumatate a seco- lului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguel de Cervantes (autorul romanului Don Quijote) ~i marele pictor Velazquez. Filip al IV-Iea Filip allV-lea (1621-65)avea printre consilieri in 1643, armata spaniala a fast infcinta cu un nobil favorit, Contele Olivares, mult mai cruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-se dinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Din astfel capat unei suprematii militare care nefericire 1:nsa,Spania nu-~i mai putea per- durase de peste 100 de ani. mite ni~te ambitii care au dus la reluarea con- flictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantial Recunoa~terea infrangerii dat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30 In 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capat de Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestanti Razboiului de 30 de Ani ~i a data cu acesta pentru putere in Germania. s-au spulberat sperantele habsburgilar de a Armata spaniola reprezenta, 1:nca,o fort:I impune religia catalica In Germania sau de a de lupta impresionanta, 1:nsa a obtinut nici nu cansalida autaritatea imperiala. o victorie decisiva 1:nanii 1620 ~i 1630. intre In acela~i an, Spania a recunascut in mad timp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu, aficial independenta Pravinciilar Unite a a~teptat momentul potrivit, neintrand in (Olandeze), la Mi.inster.Rilzbaiul dintre Spania razboi decat in 1635. Chiar ~i a~a,Spania ~i-a ~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1nd mentinut pozitia pana 1640. In 1640, Spania a cedat teritarii, .Jucruprin care aceas- Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-a ta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi erau ca~tigatindependenta. in acela~ian, locuitorii n~semnificative In camparatie cu decaderea provinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~i pe intema a tarii, care a raffias un imperiu ei, supunandu-sedin nou doar in 1659.Apoi, imens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.