2. Ramses al II lea
Al treilea rege al Egiptului din cea de-
a 19a dinastie (1279-1212 îCh),se
pare că a suferit de spondilită
anchilozantă (SA). În timpul domniei,
el a construit mai multe temple ÅŸi
monumente, a avut multe soţii (cea
favorită fiind Nefertiti) şi, spun istoricii
a avut 162 de copii.
A fost un luptător neînfricat, iar pe
timpul său regatul ajunsese uriaş,
acoperea Libia până la Irak, se
întindea în nord până la Turcia şi spre
sud, până la Sudan.
“Cercetările ne arată că această boală în trecut , avea
aceiaşi simtomatologie ca şi azi “- Emma Rabino Massa,
director al Muzeului de Antropologie ÅŸi Etnigrafie din Turin ÅŸi
preÅŸedinte al celui de-al 5-lea Congres al mumiilor ***
se consideră, potrivit examinărilor CT că Amenhotep II, Ramses II
cel Mare și fiul său Mereptah sufereau de SA după Discovery News.
3. SA în Evul mediu
560 de schelete adulţi din Catedrala Wells, printre care 7 de
episcopi, au fost studiate în 1985 de o echipă de specialişti din
Bristol, aproape jumătate prezentau un grad avansat de
osteoporoză, dar doar la două cazuri s-au putut observa semne ale
SA cu anchiloză bilaterală a articulaţiei sacroiliace şi anchiloză
între T7 şi L1. Una din concluziile specialiştilor: boala avea
aceiaşi răspândire ca şi în prezent printre pacienţii finlandezi.
În Italia, Realdo de Colombo, face o descriere în
De Re Anatomica (1559),a două schelete tipice de SA
Bernard Connor (1666-1695) un medic irlandez
care a profesat în Franţa, descrie primul în istoria
medicinii, boala SA, pe baza unui schelet cu coloană
vertebrală tip bambus (15 vertebre sudate), descoperit
de el în cimitirul Rheims studiu publicat de Royal Society în 1695
4. Doctorii SA
Sir Benjamin Brodie (1783-1862), a descris în 1850 cazul
unui om a cărui boală a început când avea 27 de ani, devenind
complet rigid în 6 ani.Pacientul suferea şi de o inflamaţie a
ochilor. Se consideră primul caz de studiu al
bolii pe un pacient în viaţă. Doctorul a primit titlul de baronet de
la regina Victoria.
Vladimir Bechterew (1857-1927) neurolog, din
St.Petesburg,Rusia, a descris pe larg în 1892 boala a trei
pacienți, o mamă și fiică şi un om, care sufereau de SA. El a
sugerat primul că ar putea exista o legătură genetică.
Bechterew împreună cu Adolph Strumpell din
Germania (1897) și Pierre Marie din Franța (1898) au
fost primii care au lăsat descrieri complete care au permis
un diagnostic precis de SA înainte de deformarea severă
a coloanei .
5. Terminologie
Spondilită anchilozantă
Spondilită anchilopoetică
Boala lui Bechterew
Spondilita Marie Strumpell
Poker back
(gr) ankylos = a fuziona,
spondylos = vertebră
-itis = inflamație
SA este o boală inflamatorie cronică a scheletului axial , cu
implicarea posibilă a articulaţiilor periferice și a structurilor
nonarticulare, cu o puternică predispoziţie genetică.Afectează în
principal articulațiile coloanei vertebrale și sacroiliace. În cazurile
severe, aceasta poate provoca în cele din urmă o fuziune
completă și rigiditate a coloanei vertebrale.
6. Simptomele pot
apare între 17-35 ani,
chiar ÅŸi la copii;
Se manifestă prin
dureri lombare la
aplecări în faţă;
Durere la apăsare în
zona sacroiliacă;
Reducerea mobilităţii
lombare;
Durerea poate apare
dimineaţa, difuză,
nonlocalizată,simţită
adânc în zona feselor
sau lombar;
Ea dispare cu puţină
gimnastică sau un
duÅŸ cald;
59 sec film
La început durerea poate fi discontinuă sau doar
într-o parte, după care , în câteva luni, devine persistentă, în
ambele părţi.Durerea se poate extinde pe toată lungimea coloanei.
7. Aspecte paraclinice de laborator
SA are tendinţa de a se transmite genetic Acest lucru a
fost clar stabilit în 1973, când studiile au arătat o remarcabilă
asociere între SA şi prezenţa merkerului genetic HLA-B27
(Human Lymphocytic Antigen).
Testul HLA-B27 pozitiv şi rude apropiate suferinde de SA indică
o predispoziţie spre această suferinţă.
Această analiză se face asupra celulelor albe (leucocite) din
sânge şi este efectuată şi în cazul transplantului de organe ori
pentru stabilirea paternităţii. Preţ estimativ 125 lei – prin
recoltare de sânge venos, fără o pregătire anume a pacientului.
Alte aspecte paraclinice de laborator care indică prezenţa SA:
FR (factorul reumatoid) este absent/negativ
VSH,fosfataza alcalină şi CPK (creatinofosokinaza) prezintă
abateri.
ÃŽn Romania,
fenotipul HLA-
B27, este prezent
la 8-9% din
populaţie. Circa
2% din populaţie
suferă de SA, însă
dacă ai markerul
ÅŸi rude bolnave de
SA , riscul de a
face SA este de
12%. De 6 ori mai
mare faţă de o
persoană fără
acest fel de
rubedenii.
8. Aspecte radiologice
Sacroileita de la valoarea marginii spre scleroză şi eventuală
joncţiune/fuziune articulară
ÃŽn Romania,
fenotipul HLA-
B27, este prezent
la 8-9% din
populaţie. Circa
Modificări la nivelul coloanei vertebrale sindesmofite,
coloană de bambus,discită osifiantă,fracturi
Alte anomalii de la eroziunea şi anchiloza articulaţiilor
periferice (şold), vătuirea tuberozităţii
ischiatice,supra denivelări periosatale;
9. Testul Schöber
Limitarea mobilității coloanei lombare apreciată cu ajutorul testului Schöber modificat.
1. Identifică vârfurile
crestei iliace
2.Punctează centrul şi
trasează un semn la 5cm mai jos
3.Punctează centrul şi
trasează un semn la 20cm mai sus
4. Vă aplecaţi în faţă fără
a îndoi genunchii
5. Măsurăm distanţa dintre puncte
(iniţial era de 15 cm)
6. Dacă distanţa a crescut cu mai
puţin de 5 cm, coloana se
consideră anchilozată. (adică
în poziţia aplecat, distanţa
dintre puncte este sub 20 cm)
10. Alte măsurători sau testări
Teste de mobilitate a coloanei şi de evidenţiere a durerii în zona sacro-iliacă
1. Măsurarea extensiei
cutiei toracice
2. Film testul de apăsare şi testul FABER 1 min 35’
11. Alte complicaţii posibile
Dureri în piept, la respirat, datorate anchilozei vertebrelor costale;
Dureri plantare (în talpă, spre călcâi); ENTHESOPATIE
Tendonul lui Achile;
Tendinţa unor oase de a deveni proeminente: creasta iliacă, Marele
Trohanter;
Oboseală cronică (rezultată şi din somnul întrerupt de durere);
Articulaţii extraspinale asimetrice şi atacate de inflamaţii (genunchi,
umăr, închietura mâinii);
Inflamaţiile în SA tind să înceapă la
închieturile capsulate (scapulă, şold,
talpă) sau acolo unde tendoanele
(sau ligamentele) se ataşează de os.
Numele de ENTHESIS este dat
acestor locuri inflamate.
12. Tratament
mişcãri executate pe extensia coloanei vertebrale
(de tonifiere a musculaturii vertebrale)
mişcãri ce asigurã întinderea muşchilor pectorali
mişcări pentru muşchii flexori ai şoldului,
masarea muÅŸchilori schiogambieri,
masajul tendonului achilian,
mişcãri ce vor asigura mobilitatea: trunchiului, gâtului, umerilor
şi care vor permite o respiraţie mai bună
Medicamente: Indometacin/ Indocid (200 mg/zi), Fenibutazonă (400 mg/zi), alte AINS.
13. Alte ÅŸcoli: Masaj Shiatsu pentru SA
- 5 pct duble , de o parte si de alta a coloanei in
zona lombara
- 3 puncte pe verticala coloanei chiar in zona
sacrala si alte 3 in unghi drept
pe creasta iliaca
- 4 puncte pe diagonala feselor
- 2 puncte Namikoshi + Toate punctele
dureroase la presiune de-a lungul nervului
sciatic, pe spatele piciorului
Exercitiu: Se pune calcaiul pe o masa, la
inaltimea coapsei.Se apasa coapsa,
chiar deasupra genunchiului, cu palmele
ambelor maini suprapuse. Se sta asa
10 sec. Se revine, se relaxeaza, se repeta de
trei ori. Apoi inca de trei ori, dar
se trage de varful labei piciorului atat cat se sta
in extensie.
14. Analizele pe durata tratamentului
La inceput
Dupa ... zile de terapie
Yumeiho
Lipide
Colesterol
Trigliceride
ALT
AST
Fosfataza alcalină
VSH
CPK
16. Scopul tratamentului:
Normalizarea funcţiilor
psiho-somatice, alinarea
durerii
O postură corectă se
armonizează cu o fire
echilibrată şi principială
Somnul pe o saltea tare ,
fără pernă sub cap
Evitarea sporturilor de
contact corporal ÅŸi a
discuţiilor tensionante
Tolerant ÅŸi de ajutor celor
din jur