�ݺ�ߣ

***Dac` vei parcurge acest material
[i vei [mbog`i cuno]tinele pe care le
ai, cu altele, despre:
- Originea lui }tefan cel Mare;
- Locul si perioada [n care a domnit;
- Strategia de a face din Moldova o ar`
independent` si de a-i p`stra acest statut;
- Luptele pe care le poart` cu dusmanii, dintre
care cei mai de temut au fost turcii;
- Personalitatea domnitorului;
- {nsemnatatea domniei lui }tefan cel Mare
at@t pentru Moldova c@t si pentru intregul
popor rom@n;
- Legende si m`rturii istorice;
- }tefan cel Mare si Sf@nt –p`strat ca o “o
icoan` vie”in inimile rom@nilor;
- Momente omagiale;
- Monumente,statui, sclupturi;

* }tefan cel Mare era fiul lui Bogdan
al-lI-lea si nepotul unui alt mare si luminat
voievod al neamului, zis Alexandru cel
Bun si Drept care a domnit in Moldova [ntre
anii 1400 -1432.
* După uciderea tatălui său,Ştefan vine
cu oaste, ajutat de Vlad Ţepeş, domnul Ţării
Româneşti şi, după înfrângerea lui Petru Aron
(uciga]ul tat`lui s`u) [n aprilie 1457 - merge la
Suceava şi pe locul ce se chema Câm pia
Dre pt iiăţ , lângă Cetatea de scaun, întreabă pe
toţi de faţă, dacă le este cu voie să le fie
domn. Întreaga adunare: boieri, târgoveţi,
ostaşi şi "toată ţara" în frunte cu mitropolitul
Teoctist, i-a răspuns într-un glas: „Întru
mul i aniţ ,de la Dumnezeu,s domne ti”.ă ş
* La 14 aprilie 1457, tefanŞ cel
Mare este proclamat ca domn legiuit al
Moldovei, în scaunul părinţilor şi strămoşilor
lui. Are cea mai lung` domnie,p@n` in 1504,
deci aproape o jum`tate de secol.

{n perioada domniei lui,
Moldova a cunoscut o dezvoltare f`r`
precedent si
s-a f`cut respect`t` de toate marile puteri
din jur: Ungaria, Polonia si Imperiul
Otoman.
Negustorii italieni, polonezi sau
armeni, care treceau prin Moldova dinspre
Marea Neagră, aduceau mirodenii,
covoare, metale şi pietre preţioase,
postavuri şi arme,contribuind la
[mbog`irea `rii. Astfel se explică cum a
avut Ştefan mijloace materiale ca să lupte
fără încetare în lunga lui domnie.
Av@nd bani din sursele amintite
si fiind un conduc`tor iscusit, calitate ce o
avea [nc` din copilarie (Stejarul din
Borze]ti) a reorganizat oastea domneasc`,
dot@nd-o cu arme de foc, a [n`lat cet`i
noi si le-a [nt`rit pe cele vechi. S-a bazat
pe dragostea de ar` a r`ze]ilor, pe care i-a
chemat la oaste de c@te ori a fost nevoie,
r`spl`tindu-i cu p`m@nt si preuindu-i
pentru virtuile si curajul lor de ap`r`tori ai
“arinei str`mo]esti.”

***Citii legenda h`rii cu atenie, apoi urm`rii liniile si vei observa c`
Moldova [n timpul domniei lui }tefan se [ntindea………
In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare [ntindere, [ntre Carpaii Orientali,
Nistru si Marea Neagr`. Capitala era in Cetatea Sucevei, pe care domnitorul a [nt`rit-o cu
ziduri puternice din piatr`, pentru a rezista oric`rui atac.
Nistru
Marea
Neagra
CarpatiiOrientali

* Cronicarul Grigore Ureche in
“Letopiseul Moldovei “ consemneaz`
despre }tefan –
“... om [ntreg la fire, nelene]. }i lucrul
sù [l ]tia a-l acoperi si unde nu
g@ndeai acolo [l aflai. La lucru de
r`zboaie me]ter, unde era nevoie,[nsu]i
se v@ra, ca v`z@ndu-l ai sì s` nu se
[ndeparteze, ]i pentru aceia rar
r`zboiu de nu biruia ]i unde-l biruia
alii, nu pierdea n`dejdea, ci ]tiindu-se
c`zut jos, se ridica deasupra
biruitorilor".
* Ca s` poat` s`-]i [ndeplineasc`
visul de a face din Moldova o ar`
independent` si a nu mai pl`ti tribut
turcilor a [n`lat numeroase fortificaii de
ap`rare la hotarele Moldovei, asez@ndu-le
[n punctele strategice ]i a ref`cut cetìle
existente: Roman, Neamţ, Suceava.
Astfel ara era apărată de cetăţi ca Soroca şi
Cetatea Albă la Nistru, cetăţile Hotinului si
Tighinei la Nordul Sucevei, Cetatea
Neamţului spre Carpaţi, iar pe Siret cetatea
Romanului.

Ca un vrednic ]i iscusit comandant de armat`, s-a r`zboit cu pricepere, cu toi cei ce au
r@vnit la Moldova, dar cei mai [nver]unai du]mani au fost turcii care erau “c@t` frunz` si
iarb`”(izvoare istorice) ]i care se n`pustir` [n repetate r@nduri ca “l`custele asupra acestui col
de rai”(izv.istorice).
{nceputul lanului de r`zboaie a avut loc [n momentul c@nd }tefan cel Mare, ca domn
vrednic si m@ndru de trecutul glorios al [nainta]ilor s`i, a refuzat s` pl`teasc` tribut f`losului si
necru`torului sultan, Mohamed al II-lea. {nfuriat la culme de nesupunerea si cutezana domnului
Moldovei, el trimise porunc` grabnic` lui Soliman Pa]a, ca s` porneasc` “ne[nt@rziat [mpotriva
ghiaurului }tefan ]i s` treac` prin foc si sabie "vilaietul Bogdania", (a]a era numit` Moldova
de turci).
Soliman Pa]a adun` o armat` numeroas` de peste 120 de mii de o]teni bine preg`tii ]i
[narmai si porni [nfuriat asupra Moldovei,unde }tefan cel Mare [l a]tepta doar cu 40 de mii de r`ze]i ]i
vreo 9 mii de secui.
Lupta cea mare, a avut loc la 10 ianuarie anul 1475 pe valea B@rladului, la miaz`zi
de Vaslui, [ntr-o a]ezare ml`stinoas`, numit` Podul Înalt, care [ngreuna desf`]urarea forelor
du]mane si manevr`rile de armat`.

“Topoarele, securile,
ghioagele loveau [ndesat si f`r` pic de
hodin` [n du]mani”(izv.ist) Luate prin
surprindere “trupele ..invicibile" ale
f`losului Soliman Pasa p`r`sir` lunca
s`ngeroas`, d@nd bir cu fugiii. Unii se
[necar` [n mla]tina r`zbun`toare si ea, alii
p@lcuri-p@lcuri se risipir` [n toate p`rtile,
spre a se ad`posti ]i a sc`pa de loviturile
o]tenilor lui }tefan cel Mare.
P`rea ca v`zduhul ]i [ntreaga natur`
ineau parte vrednicilor ap`r`tori ai gliei
str`mo]esti, “]i in ziua aceea de mari, a
des`v@r]itei biruine - cea mai mare
din viaa lui }tefan ]i asupra celui mai
puternic du]man - ]i miercuri si joi
p@lcuri de v@n`tori se inur` [n urma
du]manilor“(izv.ist.), avea s` noteze mai
t@rziu istoricul, Nicolae Iorga.
{ncercat [n b`t`lii, iscusit si viteaz in r`zboaie, }tefan s-a aruncat [n lupt` cea mare ]i
grea, [mprosp`t@nd puterile o]tenilor s`i, [ndemn@ndu-i prin pilda ]i curajul s`u f`r` de
asem`nare.

Bucuria victoriei nu a durat prea
mult :
[n iunie anul urm`tor, [nsu]i sultanul Mohamed
II
a pornit in fruntea unei o]ti puternice s`
pedepseasc` pe domnul moldovean, cu intenia
de
a-i ocupa ara.{n ziua decisiv` a luptei, la 26
iulie 1476, la R`zboieni sau Valea Alb`,
oastea moldovean` a fost [nfr@nt` de
superioritatea zdrobitoare a armatei turce]ti,
care se ridic` la aproximativ 150.000 de
oameni. Aceast` lupt` memorabil` pentru
ap`rarea p`m@ntului str`bun a fost
consemnat` ]i [n pisania bisericii ridicate de }
tefan dupa 20 de ani, la R`zboieni, prin aceste
cuvinte [nduio]`toare:
"S-au ridicat puternicul Mahomed,
[mp`ratul turcesc, cu toate puterile sale
r`s`ritene. }i au venit s` prade ]i s` ia |ara
Moldovei. }i au ajuns p@n` aici, la locul numit
Valea Alb`. Iar noi, }tefan Voievod si cu fiul
nostru Alexandru am ie]it [naintea lor ]i am facut
mare r`zboi cu ei, [n luna iulie 26. }i cu voia
lui Dumnezeu au fost [nfr@ni cre]tinii,
}tefan in lupt`
(piesa turnata in bronz)
Stema Moldovei

Ştefan Vodă cel Bun, pierz@nd la Războieni, a mers să intre în cetatea Neamţului,
pe care o reconstrui-se ]i [n care se aflau soia ]i mama lui. Aceasta, cu mare dragoste de ar`
nu l-a lăsat să intre şi i-a zis că “pasărea în cuibul său piere”. Av@nd aceast` [nt@mplare la
baz` s-a n`scut legenda cu acela]i nume, care la r@ndul ei a constituit bulg`rele de inspiraie
a poeziei “Muma lui }tefan cel Mare”.
Cetatea
Neamului

Ştefan cel Mare în faţa cetăţii Neamţului,
gravură de Müller Johann, 1851
1. Unde se afla Cetatea
Neamului (castelul)?
2.Cine se afla in castel?
Evaluare orala:
3.Care este momentul [n care }tefan
sose]te la castel?
4.Cum motiveaz` }tefan prezena lui
acolo?
5.Care este r`spunsul mamei?
6.Ce tr`s`tur` de caracter se desprinde
din cuvintele ei?
7.Ce face }tefan cel Mare dup` ce mama
sa, nu-l l`s` s` intre in castel?
Cetatea Neamului

Ştefan Vodă pleac` de la Cetatea
Neamţului ab`tut, [ng@ndurat ]i ne]tiind ce s`
fac`. O legend` spune c` pa]ii l-au purtat p@n` la
casa b`tr@nei Vr@ncioaia, care i-a adunat pe
cei ]apte feciori [n faa lui }tefan ]i i-a zis:
“-Aista-i Bodea, aista Spirea, celălalt
Negrilă, apoi Bârsan, Spulber, Pavel şi cu
Nistor.Ei or s` te ajute s` str@ngi oastea ]i s` nu
la]i Moldova in m@inile turcilor”.
A]a a ]i fost ,cei ]apte feciori l-au ajutat
pe domnul lor s` alunge turcii p@n` la Dunare.
Ca r`splata le făcu “ocolniţă pe piele de viţel,
scrisă cu litere de aur, pentru dania domnească”,
document în puterea căruia fiii Vrâncioaiei
ajunseră stăpânii Munţilor Vrancei, de la Trotuş
până în valea Bâsca a Buzăului. Şi de atunci,
fiecare din cei şapte fraţi, înapoindu-se pe
plaiurile Vrancei, s-au aşezat la poalele munţilor,
întemeindu-şi sate, după numele lor: Bodeşti,
Spireşti, Negrileşti, Bârseşti, Spulberesti,
Păuleşti, Nistoreşti.

O alt` legend` spune [ns`, c` pa]ii l-au purtat c`tre sfetnicul si duhovnicul s`u [nc` din
copil`rie, Daniil Sihastru. Aici este sf`tuit s` nu inchine ara turcilor, c` victoria va fi a lui, numai
c` dup` aceea, va trebui s` ridice o m`n`stire ([n aceasta [nt@mplare se afl` geneza legendei
“M`n`stirea Putna”. Daniil nu st` pe g@nduri c@nd vede sl`biciunea omeneasc` a lui }tefan ]i
[l ceart` aprig: “Dac` sceptrul greu, m@na ti-o apas` / Altuia, mai vrednic, locul
t`u il las`!” (poezia Daniil Sihastru).
}i acest` legend` spune c` Ştefan Vodă a strâns oaste,”fel de fel de oameni”, şi “a purces în
jos unde erau turcii ]i a început a-i goni din urmă şi a-i bate, până i-a trecut Dunărea”.
Sfântul Daniil Sihastru povăţuind pe Ştefan cel Mare,
tablou realizat de Pr. Mitrofan Ifrim, 1966

Chilia Sfântului
Daniil Sihastru
datând din
sec. XV,comuna
Putna,
Judetul Suceava

Indiferent de legenda esut` [n jurul marelui domnitor, faptele istorice ne arat` c` nici de
data acesta Mahomed nu ]i-a v`zut g@ndul [mplinit - de a cuceri Cetatea de Scaun de la
Suceava - cu toate c` a ordonat ca [ntregul ora] s` fie ars. Neput@nd cuceri nici m`car cet`ile
Hotin si Neam, cu armata infometat` ]i b@ntuit` de cium`, alungat din urm` de armata strans`
de }tefan, Mahomed este nevoit “s` dea ordin de retragere”.
Cetatea de scaun- Suceava

Dup` lupta de la R`zboieni urmeaz` c@iva ani de lini]te si neat@rnare pentru Moldova,
p@n` [n 1484, c@nd Sultanul Baiazid II, succesorul lui Mahomed II, porne]te o nou` expediie,
terminat` cu ocuparea Chiliei ]i a Cet`ii Albe. Era o lovitur` puternic` dat` Moldovei, c`ci de acum
[nainte, garnizoanele turce]ti instalate aici vor constitui o permanent` ameninare pentru Moldova ]i
pentru [ntreaga cre]tin`tate.
{n cele din urm`, [nsu]i }tefan a fost nevoit, ca [n 1492 s` incheie un tratat de pace cu
turcii, pl`tind Imperiului Otoman tribut.
Cinci plachete care reprezintă imagini din luptele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (BAIA -14/15 dec. 1457,
LIPNIC - 20 aug. 1469, VASLUI - 10 ianuarie 1475, CODRII COSMINULUI - 26oct. 1497) şi sabia lui .

De-a lungul vremurilor, muli
c`rturari au [ncercat s` zugr`veasc` un
portret al marelui domnitor moldav.
Totu]i, [nt@iul cronicar al Moldovei,
Grigore Ureche, pare s` fi realizat
portretul de c`p`t@i al ilustrului conducator:
"Fost-au acestu }tefan Vod`
om nu mare de statu, voinic la trup ]i
luminos la chip ca ziua de var`.
Fruntea-i [nalt` ]i larg` p`rea c`
r`sfr@nge [ntreaga imensitate a
g@ndului omenesc, pe care albastrul
intens al ochilor [l d`ruia semenilor [n
priviri calde ]i vis`toare sau [n sclipiri
t`ioase ]i iui. {n tineree i]i rev`rsa de
sub coroan`, a]a cum se vede in
Evangheliarul de la Humor, bog`ie de
plete blonde, care mai apoi, “ca la un
om ce a fost [ntr-at@tea r`zboaie ]i
osteneal` ]i neodihn`, s-au preschimbat
in om`t sc@nteietor, adormit pe
umeri…..”.

Vitejia sa pe câmpul de luptă
a fost dublată permanent, de râvna
sa pentru credin a cre tinţ ş ă.
Această râvnă pentru ortodoxie i-a
fost insuflată marelui voievod încă
din perioada copilăriei sale, prin grija
şi osteneala evlavioşilor săi părinţi.
În numele acestei credinţe el ieşea
la război, şi tot această credinţă va fi
cea care îl va determina să zidească
numeroase locaşuri de cult (circa 44
la număr). Printre ctitoriile sale de
referinţă se numără mânăstirile:
Putna (1470), Tazlău (1487),
Voroneţ (1488), Borzeşti (1494),
Popăuţi (1496), Războieni (1496),
Nemaţ (1497), Dobrovăţ (1504),
precum şi biserici domneşti
răspândite pe întreg cuprinsul
Moldovei (Vaslui, Bacău, Iaşi,
Cotnari, Dorohoi etc. ). De
asemenea, Ştefan a contribuit cu
danii substanţiale la zidirea unor
lăcaşuri de cult din Muntenia, Ardeal,
de la Sfintele locuri, precum şi de la
Muntele Athos (mânăstirea Zografu).

Viaţa de rugăciune personală a lui Ştefan cel Mare ne este arătată şi de cele trei
icoane unite, numite triptic (sau Deisis) pe care erau înfăţişaţi : Mântuitorul, Maica Domnului şi
Sfântul Ioan Botezătorul, păstrate până astăzi în Mănăstirea Putna (la muzeu), împreună cu o
cruce, pe care slăvitul Voievod le purta la el permanent în călătorii şi mai ales în bătălii.
Poporul l-a numit bun, mare şi sfânt.
* Bun - pentru faptele sale de milostenie şi iertarea “celor greşiţi”;
* Mare - pentru iscusinţa ]i strategia cu care a condus Moldova:”a pus in slujba `rii ]i
a credinei ]i mintea ]i braul ]i inima…” ;
* Sfânt - pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul
mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit;

TRIPTIC - DEISIS Sec. XV.
Pictură în tempera, pe lemn.
Acest triptic i-a aparţinut lui Ştefan cel Mare ]i se spune c` l-ar fi primit în dar de la soţia sa, Evdochia.
Reprezentarea lui Iisus alături de Fecioara Maria şi Ioan Botez torulă , într-o operă de artă religioasă,
se numeşte ”Deisis” ( termen consacrat)

Dintre toate l`ca]urile sfinte ridicate sau ref`cute [n timpul domniei lui }tefan cel
Mare, o [nsemnatate deosebit` o are M`n`stirea Zografu, care se afl` pe Muntele Athos din
nordul Greciei.
M`n`stirea Zografu
a fost rectitorit` integral de
Sf. }tefan cel Mare intre anii
1466-1502
Muntele Athos (Sfântul Munte)
este zona format` dintr-un munte (2033 m)
şi o peninsulă (cu lungimea de 60 km) în
nordul Greciei.

Această broderie a fost
făcută din porunca lui }
tefan cel Mare, într-
unul din centrele de
artă ale mănăstirilor din
Moldova şi apoi a fost
dăruită, împreună cu
alte odoare Mănăstirii
Zografu, de la Muntele
Athos, al cărei hram
era închinat sfântului
Gheorghe.
Icoana Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Domnitorul }tefan cel Mare a donat M`n`stirii Zografu, steagul s`u de lupt` [mpreun`
cu o icoan` a Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Steagul purtat de el [n at@tea lupte, steagul cu
care a c@]tigat at@tea r`zboaie, se p`streaz` de cinci sute de ani [n Sf@ntul Munte!
Este cel mai [nalt act de recuno]tin` fa` de Dumnezeu, al unui mare
ap`r`tor al cre]tinismului [n Europa!
Steagul de lupt` a lui }tefan

�ݺ�ߣ

Stefan cel mare__i

More Related Content

Stefan cel mare__i