�ݺ�ߣ

Strategii didactice în perspectivă transdisciplinarăStrategii didactice în perspectivă transdisciplinară: învăţarea: învăţarea
activă, managementul grupului de eleviactivă, managementul grupului de elevi
CRISTIANA STOICA

JURNALUL CU DUBLA INTRAREJURNALUL CU DUBLA INTRARE
 "Jurnalul cu dublă intrare" este o metodă prin care cititorii stabilesc o
legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal
este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în
afara clasei.
 Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două,
trăgând pe mijloc o linie verticală.
 În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau sa deseneze o imagine
din text care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o
experienţă personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu
autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica
autorului.
 În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La
ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment?
Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat?
Pe măsura ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal.
Profesorii cer un număr minim de fragmente comentate, în funcţie de
dimensiunile textului.

JURNALUL CU DUBLA INTRAREJURNALUL CU DUBLA INTRARE
 După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul
poate fi util în faza de reflecţie, dacă profesorul revine
la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au
făcut în legătură cu pasaje diverse.
 Şi profesorul ar trebui să faca comentarii, pentru a
atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine
neapărat să le discute cu elevii.

ESEUL DE CINCI MINUTEESEUL DE CINCI MINUTE
 Se utilizeaza la sfârşitul orei, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi
adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o
imagine mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în acea oră.
 Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe
care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare
pe care o mai au în legătura cu aceasta.
 Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de
scris şi le foloseşte pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă lecţia
următoare.

ESEUL DE CINCI MINUTEESEUL DE CINCI MINUTE
TEMA:
Aplicati la o clasa pe care o manageriati la
disciplina de specialitate, eseul de cinci minute.

CIORCHINELECIORCHINELE
 Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre
idei. Poate fi utilizat atât în evocare prin inventarierea cunoştinţelor elevilor, cât şi în
etapa de reflecţie.
 Se desfasoara în trei etape.
- in cadrul primei etape se scrie pe tabla/ sau pe o foaie de hartie cand clasa este
impartita în grupe,un cuvant sau o tema din suportul conceptual al lectiei.
- in a doua etapa gasesc şi noteaza toate ideile/ cunostintele care le vin în minte în
legatura cu tema propusa.
- in a treia etapa se sistematizeaza toate ideile/ cunostintele scrise - prin citirea lor de
catre un reprezentant al grupului, sau de catre fiecare dintre colaboratori.Se face
acest lucru dupa ce s-a atins limita de timp acordata ,sau cand se epuizeaza toate
ideile.
 Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel
se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică
profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca. În
etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte
supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

CIORCHINELECIORCHINELE
APLICATIE:
 Scrieti un cuvant in mijlocul unei foi de hartie.
 Notati toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în
legătură cu notiunea respectivă, în jurul cuvantului, trăgându-se linii între
acestea şi cuvântul iniţial.
 Pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii între toate ideile care par
a fi conectate;
 Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins
limita de timp acordată;

TERMENI CHEIE / TERMENI DATI IN AVANSTERMENI CHEIE / TERMENI DATI IN AVANS
 Profesorul poate alege patru sau cinci termeni cheie dintr-un text, pe care să-
i scrie pe tablă.
 Elevii, în perechi, au cinci minute la dispoziţie pentru a decide, prin
brainstorming, ce relaţie poate exista între aceşti termeni, cum vor fi puşi în
relaţie – cronologic, sau pentru a explica un proces ştiinţific etc. – în textul
pe care urmează să-l citească.
 Când perechile au ajuns la o concluzie privind relaţia dintre termeni,
profesorul le cere să citească textul cu atenţie, pentru a vedea dacă termenii
apar aici în relaţia pe care au anticipat-o ei. O modalitate de a lega termenii
este prin scrierea unei scurte povestiri în care să apară toţi termenii. Pentru
ca anticipaţiile elevilor să nu prevadă în întregime textul lecţiei se impune ca
termenii să fie suficient de vagi, sau unul dintre ei să conducă imaginaţia pe
o pistă greşită.

TERMENI CHEIE / TERMENI DATI IN AVANSTERMENI CHEIE / TERMENI DATI IN AVANS
 TEMA:
Aplicati metoda ,,TERMENI CHEIE / TERMENI DATI IN
AVANS’’ la o ora din specialitatea dumneavoastra.

RETEAUA DE DISCUTIIRETEAUA DE DISCUTII
 O lecţie care se refera la o problemă
controversată poate fi organizată pe
baza unei metode numită “Reţeaua de
discuţii”
Da Ar trebui
guvernul sa ia
masuri
impotriva
distribuirii
alimentatiei
nesanatoase in
scoli?
Nu

RETEAUA DE DISCUTIIRETEAUA DE DISCUTII
 Cereţi-le elevilor ca, în perechi, să facă o reţea ca cea de pe tablă.
 În următoarele cinci minute, cereţi-le să se gândească la întrebarea
anterioara.
 În loc să le cereţi pur şi simplu să răspundă la întrebare, spuneţi-le să
enumere câteva motive pentru care aceste măsuri ar trebui luate (în coloana
DA), şi câteva motive pentru care nu ar trebui luate (în coloana NU).
 După ce au fost enumerate argumentele pro şi contra şi trecute în cele două
coloane, cereţi fiecărei perechi să discute cu o altă pereche şi să-şi expună
fiecare argumentele, adăugând la listele proprii idei sugerate de partenerii de
discuţie.
Aplicatie

DEZBATEREADEZBATEREA
 Când toate grupurile au terminat de discutat, formabilii trebuie să se
gândească ce cred ei de fapt despre această problemă. Apoi invitaţi-i pe cei
care cred că guvernul ar trebui să ia măsuri să se mute în partea stângă a
clasei, iar pe cei care cred că nu ar trebui să ia măsuri să treacă în partea
dreaptă. Nedecişii pot fi invitaţi să treacă în fundul sălii.
 Deoarece indivizii pot avea motive diferite pentru care s-au alăturat unuia
sau altuia dintre grupuri, pentru început trebuie să li se dea şapte-opt minute
ca să discute aceste motive şi să stabilească argumentele cele mai puternice
în favoarea poziţiei lor.
 Acum începe dezbaterea propriu-zisă. Un formabil din fiecare grup să
formuleze poziţia grupului său, exprimând câteva argumente care s-o
sprijine. După aceea, membrii celor două grupuri (sau trei, dacă sunt şi
nedecişi) urmează să fie invitaţi să contrazică argumentele celorlalţi şi să
găsească alte argumente în sprijinul propriei păreri

 Se stabileste o limită de timp pentru fiecare luare de poziţie. Luaţi măsuri
pentru ca fiecare să participe. Introduceţi şi urmăriţi să se respecte
următoarele două reguli de bază:
1) Fiecare persoană trebuie lăsată să termine ce are de spus înainte de a i se
răspunde;
2) Toţi elevii/formabilii trebuie să vorbească politicos.
 De asemenea, îndemnaţi-i pe cei care au fost convinşi de argumentele
celuilalt grup să treacă de cealaltă parte a sălii. Pentru a-i stimula să facă
acest lucru, e bine să treceţi dvs. dintr-o parte în alta o dată sau de două ori.
 După zece sau douăsprezece minute de dezbatere, cereţi fiecărui grup să
desemneze pe cineva care să formuleze concluzia grupului.
 Reţeaua de discuţii (Alvermann, 1991) face parte dintr-o clasă de strategii
care folosesc organizarea grafică pentru a orchestra o lecţie complexă, al
cărei rezultat este participarea fiecărui elev la discuţie. Este recomandată
pentru grupuri mai mari de cincisprezece elevi/formabili.

 Pentru reţeaua de discuţii e nevoie să pregăţiti o întrebare binară (una la care
se poate răspunde afirmativ şi negativ) care să se refere la problema
esenţială pusă de text. Cereţi-le apoi elevilor să scrie întrebarea pe mijlocul
paginii caietului şi apoi, în stânga să înşire argumentele care susţin răspunsul
afirmativ, iar în dreapta pe cele care susţin răspunsul negaţiv.
 Activitatea începe cu discutarea argumentelor în perechi şi cu notarea a
patru-cinci argumente în favoarea ambelor răspunsuri.
 După ce şi-au făcut listele, fiecare pereche începe să discute cu o altă
pereche, comparându-şi argumentele. Apoi reiau toate argumentele pro şi
contra şi pot ajunge la o concluzie. Această concluzie poate fi comunicată
clasei fie oral, fie în scris, pe un poster afişat pentru a fi citi de ceilalţi. În
lecţia demonstrativă nu am cerut elevilor să tragă o concluzie, ci am început
o dezbatere.

DISCUTIA DEZBATERIIDISCUTIA DEZBATERII
 înainte de dezbatere s-a completat tabelul reţelei de
discuţii;
 elevii s-au grupat în funcţie de punctul lor de vedere,
aducând argumente în sprijinul acestuia şi
contraargumente pentru punctul de vedere opus;
 li s-a dat timp să-şi revadă argumentele;
 au fost invitaţi să-şi schimbe poziţia fizică în sală dacă au
fost convinşi de argumentele părţii opuse;
 fiecare parte a formulat o concluzie.

DISCUTIA DEZBATERIIDISCUTIA DEZBATERII
 Reţeaua de discuţii are marele avantaj că elevii lucrează întâi în
perechi, apoi în grupuri şi, în sfârşit, cu jumătate clasă.
Dezbaterea care îi urmează îi pune pe elevi să se contrazică unii
pe alţii şi apoi să-şi formuleze în scris raţionamentele. Toţi
aceşti paşi solicită participare maximă şi efort de gândire
maxim din partea elevilor. De asemenea, ei trebuie să-şi susţină
poziţia cu voce tare, încercând să-i convingă pe adversari (pe
care pot să-i "mişte", în sensul propriu al cuvântului, cu
argumentele lor).

INSTRUCTIUNIINSTRUCTIUNI
1) Grupurile trebuie încurajate să lase pe fiecare membru al grupului să
vorbească.
2) Trebuie insistat ca adversarii să fie ascultaţi cu atenţie înainte ca celălalt
grup să-şi exprime punctul de vedere. Dacă e nevoie, puteţi insista ca
afirmaţia precedentă să fie reformulată de următorul vorbitor înainte ca
acesta să exprime o idee proprie.
3) Oricine este convins de argumentele părţii opuse poate să-şi schimbe locul în
sală, trecând de partea cealaltă.
4) Dacă dezbaterea continuă mai mult de 15 minute, elevii pot să se oprească şi
să noteze pe hârtie argumentele care li s-au părut cele mai convingătoare.
Aceasta e o idee bună, mai ales dacă ulterior li se va cere să scrie un eseu
argumentativ (Brophy, 1996).

5) În încheiere, un elev din fiecare echipă trebuie să rezume
poziţia grupului său.
6) Opţional, după terminarea dezbaterii, profesorul poate relua
argumentele oferite de ambele părţi, atrăgând atenţia asupra
ideilor principale şi asupra logicii lor. Justificarea acestui pas
constă în dorinţa de a scoate în evidenţă ideile bune exprimate
de elevi şi considerate importante de profesor.
 Într-o dezbatere informală ca aceasta, profesorul trebuie să
decidă cât de structurată doreşte să fie dezbaterea şi cât de mult
trebuie să intervină el pentru a menţine discuţia la obiect.

Întrebările profesorului sunt necesare. Ele trebuie să aibă scopul de:
1) a clarifica sensul ("În ce sens? Poţi da un exemplu?")
2) a cere probe sau sprijin pentru o afirmaţie, dar nu într-o manieră
inchizitorială ("Cum aşa? De ce?")
3) a cântări relevanţa ideilor exprimate ("Cum se potriveşte asta cu ceea ce a
spus X.? Deci eşti de acord cu ea?")
4) a-i îndemna pe elevi să sublinieze idei care sunt relevante ("Te gândeşti
la...?")
5) a încerca să-i facă pe elevi să vorbească unii cu alţii şi să se asculte cu
atenţie ("Nu-mi spune mie - pe Y. trebuie să-l convingi.")
6) a încuraja atmosfera de investigaţie în colaborare cu ceilalţi şi nu pe cea de
competiţie.

 TEMA:
Aplicati ,,dezbaterea’’ la specialitatea
dumneavoastra.
Ce ati observat?
Care sunt punctele tari , dar cele slabe ale
metodei ,,dezbaterea’’ ?

În loc de concluzii:În loc de concluzii:
Nu am epuizat subiectul:
 Inovarea didactică este un proces în derulare.
 Noi credem că nu suntem convinşi, încă, de valoarea acestor
metode. Mai credem în comoditatea noastră, în reticenţa faţă de
nou, în inerţia în care ne aflăm. Riscăm în acest fel să rămânem
în urmă, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea
demersului didactic.
 Elevul trebuie pus permanent în situaţia de a face, a judeca, a
coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza răspunsurile
auzite, a ajunge la identificarea răspunsurilor corecte, din care
apoi descoperă cunoştinţele noi.

Ce ne ramane de facut?Ce ne ramane de facut?
 Din experienţa acumulată până acum, se poate afirma cu certitudine că
ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI, presupune în mod obligatoriu
utilizarea unor astfel de metode moderne.
 Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor
clasice. Un adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va
trebui să ştie să adapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert
produc performanţe şcolare superioare numai cu ajutorul metodelor
moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.
 Interesul elevilor pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite astfel de
metode în predare. Prestanţa profesorului care le foloseşte este şi ea, în mod
sigur, mai ridicată.
NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM!

De ce….?De ce….?
"Copiii învaţă ceea ce trăiesc!
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.
Daca trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubeasca.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placa pe sine.
Dacă trăiesc inconjurati de recunoastere, copiii învaţă că este bine să ai un
ţel.
Dacă trăiesc împartind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.
Dacă trăiesc în bunavoinţa şi consideraţie, copiii învaţă respectul.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă ca e plăcut să trăieşti pe lume."
-DOROTY LAW NOLTE-

�ݺ�ߣ

Strategii didactice 2

More Related Content

Strategii didactice 2