1. Subcontientul
n religia budist se afirm c sursa puterilor paranormale este mintea.
Mintea este capabil s realizeze multe lucruri iar creierul este considerat a fi cel mai
complex lucru din Univers.
Structura aparatului psihic cuprinde dou instan釘e:
Contientul (eul) - Nu po釘i face orice.
Subcontientul - Po釘i face orice oricum.
Se zice c subcon tientul este credul i crede orice.
Subcontientului nu 樽i pas cum realizeaz lucrurile!
Con tientul este v但rful aisbergului aflat la suprafa , ocup un procent 樽ntre 5 i 10%
din psihicul uman. Con tien a = vigilen . Con tientul este ra ional, este expert 樽n
logic. Con tientul reprezint pentru Freud un aspect limitat al personalit ii pentru
c doar o mic parte a g但ndurilor, sentimentelor, senza iilor se afl 樽n con tiin a la un
moment dat. Fc但nd o compara ie cu un iceberg, Freud considera ca fiind con tientul
ceea ce se vede la suprafa .
Subcontientul este pilotul automat, el controleaz btile inimii i alte func釘ii
automate ale corpului, de asemenea reflexele sunt tot din subcon tient.
Subcontientul este partea inacesibil a min釘ii dar care poate
devenii la un moment-dat accesibil (poate trece 樽n contient).
Subconstientul con釘ine sentimentele, credin釘ele i memoria.
Subconstientul 樽 i afecteaz modul de a g但ndi i.
Contientul este dezactivat (inactiv) c但nd dormim, subcontientul genereaz visele.
A face ceva 樽n mod subcontient: a face ceva automat (automatisme), din reflex, din
instinct sau intui ie.
Incontientul este partea care rm樽ne inaccesibil min ii con tiente .
Puterea autosugestiei func ioneaz at但t 樽n mod pozitiv c但t i 樽n mod negativ:
Dac 樽釘i imaginezi c ceva 樽釘i face ru de fapt 樽釘i va face ru!
Atitudinea este important:
La un moment-dat dac crezi c nu o s po i face nu o s reu e ti s faci acel lucru.
Se zice c subcon tientul nu accept nega ii i c subcon tientul este duhul care 樽 i
樽mpline te dorin ele - asta 樽nseamn s dai comenzi subcon tientului.
Con tienta este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vie ii psihice a
individului, c但nd afirmat c但nd negat cu vehemen .
- pentru introspectioni ti toata via a psihic este con tien a;
- pentru behaviori ti con tien a nu are nici o 樽nsemntate i este eliminat din
psihologie. A a 樽nc但t, con tien a poate fi definit ca fiind totul (psihologia fr
incon tient) sau nimic (psihologia fr con tien ).
