3. A. Recoltarea strugurilor Stabilirea momentului optim de cules Problema stabiliri momentului optim de recoltare constituie obiectul de studiu al multor cercetari .In principiu, ea rezida in cunoasterea si alegerea acelei date in cursul perioadei de coacere in care strugurii au ajuns sa corespunda scopului pentru care sunt destinati.
5. Starea de maturitate a strugurilor Primul factor care conditioneaza calitatea struguri este, asa cum sa aratat,starea lor de maturitate. Incercarea de a defini riguros aceasta notiune este destul de anevoioasa, intrucat pe de o parte, procesul de maturatie in ansamblul sau este complex si conditionat de o pluralitate de factori, jar pe de alta parte, insasi starea de maturitate difera in functie de destinatia care se da strugurilor, precum si de calitatea produselor ce trebuie obtinute din prelucrarea lor.
7. Maturitatea fiziologica AceastA notiune se referA mai ales Ia seminte. Se considerA cA strugurii au atins aceasta stare de matuntate In momentul cand semintele din boabe si-au Incetat cre i au dobAndit posibilitate de a germina. La soiurile a caror struguri se coc tarziu, maturitatea fiziologicA (maturitatea semintei) este atinsA de obicei ceva mai Itiainte, astfel Incat, pana la recoltarea strugurilor, semintele rncep sA cedeze substaifle pulpei care le InconjoarA.
9. Maturitatea deplina Maturitatea deplina sau maturitatea pulpei nu corespunde intotdeauna cu maturitatea fiziologica. Pentru definirea ei se recurge la determinarea diferitelor parti constitutive ale strugurelui, la analiza principalilor constituenti ai boabei si la stabilirea unor raporturi intre valorile gasite. Dintre toate acestea, mai importantesi mai simplu de urmarit sunt: variatia greutatii boabelor, care furnizeaza indicatii asupra laturii cantitative, variatia continutului in glucide,si aciditate, precum si stabilirea raportului in care se gasesc acestea si care, de fapt, dau indicatii asupra laturii calitative.
10. Maturitatea deplina Maturitatea deplina sau maturitatea pulpei nu corespunde intotdeauna cu maturitatea fiziologica. Pentru definirea ei se recurge la determinarea diferitelor parti constitutive ale strugurelui, la analiza principalilor constituenti ai boabei si la stabilirea unor raporturi intre valorile gasite. Dintre toate acestea, mai importantesi mai simplu de urmarit sunt: variatia greutatii boabelor, care furnizeaza indicatii asupra laturii cantitative, variatia continutului in glucide,si aciditate, precum si stabilirea raportului in care se gasesc acestea si care, de fapt, dau indicatii asupra laturii calitative.
12. Maturitatea tehnologica Maturitatea tehnologica, cunoscuta si sub numele de maturitate industriala, priveste strugurii destinati ca materie prima pentru vinificatie Se considera ca strugurii au atins maturitatea tehnologica atunci cand compozitia lor este optima pentru producerea unui anumit tip de vin sau a unui alt produs. Precizarea obiectiva a maturitatii tehnologice prin analize de laborator consolideaza, alaturi de soi, podgorie etc., baza de plecare in realizarea diferitelor categorii si tipuri de vin.