�ݺ�ߣ

Editor's Notes

1. Studierea proceselor de comunicare în ştiinţă, măsurarea excelenţei în cercetare, precum şi a calităţii cercetării este o problemă care interesează din ce în mai mult guvernele, instituţiile de cercetare, universităţile şi organismele de finanţare ca o modalitate de evaluare a responsabilităţii şi calităţii cercetării ştiinţifice. Evaluarea cercetării este foarte importantă nu doar pentru comunicarea ştiinţifică, dar şi pentru determinarea cheltuielilor instituţiilor de cercetare şi a bibliotecilor, trebuie să fie luate în calcul metricile privind productivitatea ştiinţifică, factorul de impact al revistelor, citarea publicaţiilor etc.
2. Indicatorii bibliometrici au fost utilizaţi pe scară largă pentru analiza statisticii publicaţiilor naţionale din domeniul ştiinţei şi tehnologiilor cu scopul măsurării capacităţii ştiinţifice şi determinării conexiunilor în ştiinţa mondială – atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele aflate în tranziţie şi în curs de dezvoltare. Pentru clasamentul instituţiilor de cercetare ştiinţifică, a universităţilor, a ţării privind nivelul de cercetare ştiinţifică, precum şi pentru evaluarea cercetării, indicatorii bibliometrici de asemenea joacă un rol important.
3. Astfel, vizibilitatea internaţională a cercetării ştiinţifice a Moldovei este foarte modestă, fapt ce denotă şi o posibilitate redusă de comunicare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Grupul de cercetare SCImago a publicat Raportul Mondial de Rating al Instituţiilor Schimago 2011 (SchimagoInstitutionsRankings World Reports 2011), care conţine rezultatele celor mai performante 3.042 instituţii de cercetare din 104 de ţări după indicatorii de productivitate ştiinţifică din anii 2005-2009. Din Republica Moldova în acest Raport a fost inclusă doar Academia de Ştiinţe a Moldovei
4. Evident, în această comparaţie trebuie să ţinem cont de teritoriul ţării, numărul instituţiilor de cercetare, potenţialul uman în cercetare. Ţările mici, precum este Republica Moldova, nu pot fi comparate cu cele mari. Ştiinţa este o activitate costisitoare şi ţărilor mici le este dificil să finanţeze o varietate de domenii ştiinţifice. Odată cu intensificarea utilizării în domeniul ştiinţei a tehnologiilor avansate şi a aparatajului complex, costul cercetărilor creşte, deci este tot mai greu pentru aceste ţări să concureze cu ţările mari în diferite discipline ştiinţifice, inclusiv privind productivitatea ştiinţifică.Cu toate acestea, confruntarea datelor privind producţia ştiinţifică a Moldovei cu cele ale Armeniei sau ale Luxemburgului, de asemenea ţări mici, atestă poziţia mai bună a Armeniei şi a Luxemburgului la acest capitol.
5. În perioada 1991-2004 este sesizată o scădere a publicaţiilor în revistele ştiinţifice valoroase, fiind un rezultat al declinului în cercetarea ştiinţifică după destrămarea URSS şi exodul masiv al savanţilor.
6. În cadrul cercetării a fost realizată o analiză desfăşurată privind prezenţa publicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor din Moldova în fluxul informaţional mondial în perioada 2001-2010. Motivarea examinării acestei perioade se explică prin schimbări esenţiale în managementul ştiinţei din Republica Moldova, precum şi atestarea creşterii numărului de înregistrări în WoS după o perioadă de regres. În acelaşi timp, este remarcată o creştere intensivă a citărilor publicaţiilor cercetătorilor din Moldova
7. Analiza producţiei ştiinţifice a savanţilor din Moldova a evidenţiat că cel mai productiv autor pentru perioada 2001-2010 este Simonov V. – 165 de publicaţii. În topul clasamentului se plasează Tighineanu I. cu 125 de publicaţii pentru perioada 2001-2010 şi Ursachi V. cu 88 de lucrări.Rata publicaţiilor în reviste de profil socio-umanitar constituie doar 10%.Conform datelor CNAA pentru anul 2009, doar 3% din articolele publicate de savanţii moldoveni sunt în revistele cu factor de impact. În domeniul fizicii şi ingineriei situaţia este mai bună, circa 26% de articole sunt publicate în revistele cu factor de impact.
8. Comparaţia colaborării prin publicarea comună a articolelor demonstrează că în multe ţări europene, din UE, din spaţiul ex-sovietic, rata publicaţiilor comune variază între 30%-50% din numărul total de publicaţii. În unele ţări, de exemplu în SUA sau în Turcia, rata publicaţiilor prin colaborare reprezintă în medie 20-25% din numărul total de publicaţii. Un nivel tot atât de înalt de comunicare prin publicarea comună, ca şi în Moldova, se constată şi pentru Luxemburg, unde rata publicaţiilor comune constituie 60-80%. În perioada 1996-2010 rata colaborării a crescut de la 41,6% la 64,8%.Ponderea articolelor cercetătorilor din Republica Moldova publicate în colaborare este în permanentă creştere şi reprezintă ¾ din totalul articolelor înregistrate in WoS. Acest indicator este cel mai înalt pentru statele-membre ale CSI. Analiza datelor din ScienceCitation Index şi Social ScienceCitation Index pentru anul 2009 confirmă că indicatorul colaborării internaţionale pentru majoritatea ţărilor analizate se află la nivelul de 30-40%, iar pentru Moldova această rată reprezintă 76%
9. Stive Lawrence a fost primul care a publicat datele care demonstrează că articolele accesibile online sunt citate mai des. Astfel, în medie, articolele recenzate cu acces deschis sunt citate mai mult decât articolele full text care sunt disponibile numai pe bază de abonament
10. (a) avantajul general –rezultă din citarea articolelor disponibile pentru publicul care nu a avut acces la aceste articole mai înainte; (b) avantajul prematur – cu cât mai devreme un articol este accesibil pentru comunitatea ştiinţifică, cu atât mai repede ar putea fi citat acest articol la nivel mondial; (c) selecţia influenţată – autorii au opţiunea de a selecta şi de a plasa în accesul deschis articole de o calitate mai înaltă şi nu publică în acces deschis articolele pe care le consideră de o calitate mai joasă; (d) avantajul de utilizare sau de descărcare – articolele OA sunt descărcate mult mai des, iar aceasta permite să presupunem că în viitor vor fi citate; (e) avantajul de calitate – articolele calitative au mai multe beneficii de la accesul deschis, deoarece acestea sunt mai des citate în comparaţie cu articolele de o calitate mai joasă; (f) avantajul competitiv – articolele OA sunt în concurenţă cu articolele non OA, iar în măsura în care articolele OA sunt relativ mai accesibile decât articolele non OA acestea pot fi folosite şi citate mult mai des; (g) avantajul de accesibilitate –rezultă în accesul utilizatorilor la articolele OA, atunci când instituţiile, în care activează aceşti utilizatori, nu se abonează la revistele în care sunt publicate articolele respective.