際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
Vulcan Definitie: Vulcanul  este o forma?ie geologic? de form? conic? format? prin  erup?ia  lavelor, cenu?elor, ?i gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate ?n ad?ncime.
Geneza Vulcanului Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiec?rui strat geologic este determinat? de greutatea specific? a rocilor componente. Astfel ?n centru (miezul Terrei) se g?sesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determin? topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaz? presiuni deosebit de mari, gazele caut? sa str?pung?  straturile de la suprafa?? . Rocile vecine  magmei  sufer? procese de transformare, fiind numite  roci metamorfice . Un vulcan se formeaz? prin ridicarea scoar?ei alc?tuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor ?i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa?? printr-un  crater  (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater pu?in ad?nc se nume?te  pater? .
Eruptie Fenomenul ie?irii magmei la suprafa?? este denumit erup?ie ?i are loc acolo unde  scoar?a  terestr? opune cea mai mic? rezisten??. Acest punct de rezisten?? redus? este reprezentat de cr?p?turile din scoar?? sau de limitele dintre  pl?cile tectonice  continentale (ex.  vulcani din Indonezia , din  Cercul de foc al Pacificului ), sau  vulcani din Islanda . Erup?ia vulcanului este ?nso?it? de  cutremure  de p?m?nt, erup?ie de gaze, cenu??, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) ?i  lav?  (v?scozitatea ei difer? dup? reac?ia acid? sau bazic? a lavei) care se solidifica prin r?cire. Erup?iile vulcanice sunt de dou? feluri: erup?ia efuziv?  este o erup?ie vulcanic? silen?ioas?, care scoate la suprafa?? lava bazaltic? cu vitez? mic? (erup?iile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).  erup?ie exploziv?  este o erup?ie puternic? a unui vulcan care arunc? ?n aer materia pe distan?e uria?e; lava e s?rac? ?n silicat; poate fi foarte periculoas? pentru locuitorii afla?i ?n apropiere de locul erup?iei.
Clasificare Dup? perioada de formare:  vulcani tineri   vulcani b?tr?ni   Dup? activitate:  vulcani activi , care continu? s? erup?  vulcani inactivi (stin?i) , a c?ror activitate a ?ncetat cu milenii ?n urm?.  Dup? tipul de manifestare a erup?iei:  de  tip islandic , cu erup?ii liniare de lave fluide, f?r? explozii  de  tip hawaian , cu erup?ii centrale lini?tite de lave fluide  de  tip strombolian , cu erup?ii de lave fluide ?i explozii ritmice de gaze  de  tip vulcanian , cu erup?ii de lave v?scoase care, dup? consolidarea ?n  co?ul  vulcanic, vor fi expulzate sub form? de cenu?? ?i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor  de  tip peleean , cu erup?ii de lav? v?scoas? care se rific? de forma unui st?lp  de  tip Bandai-San , la care exploziile foate puternice arunc? ?n aer vechiul aparat vulcanic.
Structura Structura aparatului vulcanic Materialele expulzate prin  erup?ii  se depun ?n jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alc?tuit din co?, crater ?i con. Co?ul  reprezint? hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. ?n timpul perioadelor de lini?te ?i dup? stingerea vulcanului, ?n co? r?m?n  lave  sau  piroclastite  consolidate; ele pot fi puse ?n eviden?? numai prin  eroziunea  conului. Craterul  reprezint? prelungirea extern? prin care se termin?  co?ul ; are de obicei forma de p?lnie. Conul  este edificiul propriu-zis, cl?dit din lava rev?rsat? ?i din alte materiale rezultate ?n timpul exploziei vulcanice; reprezint? o form? de acumulare, a c?rei morfologie depinde de tipul activit??ii vulcanice ?i apoi de evolu?ia subaerian? a eroziunii.
Raspandire Pe Pamant exista circa 1300 vulcani activi. Se numesc activi vulcanii care erup cu regularitate, sau au erupt cel putin o data in ultimii zece mii de ani. Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10000 ani, se numeste vulcan adormit. Daca nu a erupt de peste 25000 ani, se poate considera stins. Majoritatea vulcanilor nu se pot vedea, ei fiind submarini dar cca 500 sunt vizibili deasupra apei
Raspandirea vulcanilor pe glob coincide cu cea a marilor fracturi ale scoartei terestre. Cele mai importante sunt:  a)Zonele din rifturi din oceanele Atlantic si Indian si din estul Africii b)Zonele de subductie precum Japonia, Filipine si vestul Americilor( toate facand parte din asa numitul ^ C erc de foc al  P acificului ̄ c)Zonele corespunzatoare lanturilor de munti tineri  ( vulcanii Etna si Vezuviu din Italia, lantul muntos din Romania)  In Romania exista cel mai lung lant din munti vulcanici din E u ropa (in partea de vest a Carpatilor Orientali). Vulcanii din Romania sunt stinsi.
Harta raspandirii Vulcanilor pe Glob
Vulcani Activi Din Asia Unzen  (jap.  鷲埓  Unzen-dake) este un un  stratovulcan  activ, fiind considerat unul dintre cele mai periculo?i  vulcani  din  Japonia . El se afl? situat ?n apropiere de ora?ul  Shimabara, Nagasaki  situat pe peninsula Shimabara, insula  Ky┗sh┗ . Este vorba de fapt de un complex vulcanic cu mai multe v?rfuri ?i cratere. ?n prezent v?rful cel mai ?nalt este Shinzan ( 峠撹仟表 ) cu altitudinea de 1.486 m deasupra  n.m. . Ultima erup?ie a avut loc ?n anul 1990, vulcanul devine renumit prin faza sa activ? dintre anii 1989 - 1995 c?nd dup? o pauz? mai ?ndelungat? au urmat o serie de erup?ii cu piroclaste care au schimbat  relieful  regiunii ?i care au cauzat moartea a 50 de oameni.
Koriakski Koriakski  sau  Koriakskaia Sopka  este un vulcan din  peninsula Kamceatka  ?n estul ?ndep?rtat al  Rusiei . Se afl? sub supravegherea centrului administrativ al  ?inutului Kamceatka  !  Petropavlovsk-Kamceatski . ?mpreuna cu  Avacinski  a fost desemnat vulcan al deceniului, demn de studiu ?n special ?in?nd cont de istoria sa de erup?ii explozive ?n apropierea zonelor populate. 1. Istorie geologic? Koriakski se afl? ?n zona  cercului de foc al Pacificului , ?n locul unde  Placa Paficic?  alunec? sub  cea Eurasiatic?  cu o rat? de 80 mm pe an. ?ntre cele doua placi se afl?  lav? , pl?cile Pacific? ?i Eurasiatic? fiind sursa vulcanismului dinamic de peste toat? regiunea  Kamceatka . Vulcanul a fost activ probabil pentru zeci de mii de ani. ?nregistr?rile geologice indic? faptul c? au avut loc 3 erup?ii majore ?n ultimii 10.000 ani (?n  5500 ?.Hr. ,  1950 ?.Hr. ,  1550 ?.Hr. ). Aceste trei erup?ii au fost ?n principal exuberante, generatoare de ample fluxuri de lav?.
2. Activitate recent? Prima erup?ie a vulcanului Koriakski consemnat? ?n documente istorice dateaz? din  1890 . Erup?ia a fost caracterizat? prin emisii de lav? din fisuri, care s-au deschis ?n partea de sud-vest a vulcanului, av?nd loc ?i explozii freatice. S-a presupus c? a erupt din nou cinci ani mai t?rziu, ?ns? s-a demonstrat contrariul: ceea ce se crezuse a fi fost o coloan? de erup?ie a fost de fapt un abur generat de activitatea fumarolic? puternic?. O alt? erup?ie moderat exploziv? a avut loc ?n  1926 , dup? care vulcanul a ?adormit ̄ p?n? ?n  1956 . Erup?ia din 1956 a fost mult mai exploziv? dec?t cele precedente cu VEI = 3, ?i a generat fluxuri piroclastice ?i lahari. Erup?ia a continuat p?n? ?n iunie 1957. La 29 decembrie 2008, Koriakski a erupt din nou, degaj?nd nori de cenu?? p?n? la altitudinea de 20.000 picioare (aproape 6.100 m). Aceasta a fost prima erup?ie major? din ultimii 3.500 ani. ?n lumina acestei apropieri de Petropavlovsk-Kamceatski,  Organiza?ia Na?iunilor Unite  a desemnat, ?n 1996, ?n cadrul Deceniului Interna?ional pentru Reducerea Dezastrelor Naturale, vulcanul Korakski drept vulcanul deceniului, ?mpreun? cu vulcanul Avacinski.
Bromo Vulcanul  Bromo , este unul dintre  vulcanii   activi  ai  indoneziei . Este situat ?n partea de est a insulei  Java  7<56>24≦S, 112<57>00≦E, la 145 de km de  Surabaya , ?n regiunea  Probolinggo , ?n centrul masivului  Tengger ,are o ?n?l?ime de 2392 m ?i l??imea craterului este de 700m. Este ?nconjurat de alti doi vulcani  Kursi ( 2581) ?i  Batok  (2440) , iar la sud este vulcanul  Semeru  (3676m) (foto st?nga, Semeru fumeg?nd), fiind cel mai ?nalt v?rf din Java, ?i fac parte din  Parcul Na?ional Bromo-Tengger-Semeru . Chiar dac? Bromo nu este cel mai ?nalt vulcan din acest complex, este cel mai cunoscut, ?i de multe ori, ?ntreaga regiune este cunoscut? sub denumirea de "Bromo".
Ijen Vulcanul Ijen  (2400m) - situat ?n estul insulei  Jawa ,  Indonezia ,este un  vulcan   activ , unul din cei trei vulcani activi din platoul Ijen: Merapi (2800m)- ?n partea de nord-est ?i  Raung  (3332m) ?n partea de sud-vest al platoului.
Merapi Merapi  (ind. "Muntele de Foc") este un stratovulcan situat pe insula  Java ,  Indonezia . Piscul  vulcanului  atinge altitudinea de 2.914 m deasupra  n.m. , el fiind considerat printre cei mai activi ?i mai periculo?i vulcani din lume. E ste situat ?ntr-o regiune extrem de populat?, ?n jurul s?u locuind aproximativ un milion de persoane.   . Erup?ii mai mici au loc la fiecare doi sau trei ani, printre erup?iile mai puternice se pot aminti cele din anii 1006, 1786, 1822, 1872 (cea mai intens?) ?i cea din 1930 c?nd au fost distruse 13 sate ?i au murit din cauza piroclastelor 1400 de oameni dar ?i ?n 1994 (60 de mor?i). Cele mai recente eruptii se inregistreaza in anii: 2006, 2010.
Semeru Semeru  cunoscut ?i sub numele de ?Mahameru ̄ (Munte Mare) este un stratovulcan de pe insula  Java  cu altitudinea de 3.676 m deasupra  n.m. , fiind cel mai ?nalt munte din  Indonezia .  Vulcanul  este frecvent  activ  ?i se afl? ?n partea de est a insulei ?i la sud-est de ora?ul  Surabaya . Are un  crater  cu  diametrul  de 500 m. Muntele este considerat unul dintre cei mai frumo?i, dar ?i cei mai periculo?i vulcani din lume. Numai din anul  1950  el a avut peste 50 de erup?ii, din care 10 au fost foarte intensive.
Fuji Muntele Fuji  (?n japonez?  源平表  Fuji-san  [???isa?]) este  un vulcan situat ?n partea central? a insulei principale din arhipelagul Japoniei (insula Honshu), ?n nordul peninsulei Izu ?i la vest de Tokio. Aflat la grani?a dintre prefecturile Shizuoka ?i Yamanashi, este ?nconjurat de o zon? deluroas? ?i iese ?n eviden?? prin ?naltime (3.776 m), fiind muntele cel mai ?nalt din Japonia. Ultima erup?ie a vulcanului Fuji a avut loc ?n decembrie 1707 ?i a durat p?n? ?n ianuarie 1708, cenu?a ?i fumul ajung?nd p?n? la Tokio (numit Edo la aceea vreme). Vulcanul Fuji, av?nd un crater secundar cu un diametru de 600 metri ?i con?in?nd trei focare: Komitake, Ko-Fuji ?i Shin-Fuji, se g?se?te situat pe linia de fractur? cunoscut? sub denumirea de  Cercul de foc al Pacificului  , la limita dintre trei pl?ci tectonice: placa euro-asiatic?, placa Ohotsk ?i placa Filipinelor. Este considerat ca un vulcan activ cu o probabilitate redus? de erup?ie.
Klucevskaia Klucevskaia Sopka  este un  vulcan  activ situat ?n regiunea penisulei Kamceatka. el fiind cel mai ?nalt vulcan din Euroasia ?i face parte din Cercul de Foc al Pacificului. El face parte din cei 12 vulcani din grupa ?Klucevskaia ̄, fiind secundat de vulcanii Koriaski (3300 m) ?i Kronotski (3100 m). Vulcanul care un crater conic este ?nconjurat de gh?arii Emma ?i Schmidt. In anul 1697 Vladimir Atlasov ?nregistreaz? prima erup?ie documentat?.  Vulcanul erupe ?n medie la fiecare cinci ani, uneori seria de erup?ii fiind anual?.
Pinatubo Pinatubo  sau  Mount Pinatubo  este un vulcan activ de pe insulele Filipine, mai precis ?n regiunea central? a insulei Luzon. Azi vulcanul are o ?n?l?ime de 1486 m, iar ?nainte de erup?ia din 1991 vulcanul m?sura 1745 m ?n?l?ime. P?n? ?n anul 1991 vulcanul era considerat un vulcan stins. Ultima erup?ie a vulcanului a avut loc la 12 iunie 1991 dup? o perioad? de lini?te care a durat 611 ani, erup?ia din 1991 a fost cea mai puternic? erup?ie vulcanic? din secolul XX. Mul?umit? unei prognoze f?cut? din timp, au fost evacua?i zeci de mii de locuitori din regiune. Cu toate aceste m?suri au murit din cauza erup?iei 875 de oameni, regiunea  fiind inundat? cu   scurgeri de piroclaste, gaze fierbin?i, lav? ?i cenu?? vulcanic?. Urm?rile erup?iei au fost observate la distan?e enorme de vulcan, aerosolii ajung?nd ?n stratosfer?, lucru care nu s-a mai ?nt?mplat de la erup?ia vulcanului Krakatau din anul 1883. O alt? urmare a erup?ei a fost formarea unei ce?i cu con?inut ?n acid sulfuric, sc?derea temperaturii ?n medie cu 0,5 <C ?i reducerea stratului de ozon atmosferic.
Sakurajima  A  erupt in ianuarie 1914. Aceast? erup?ie C cea mai mare produs? vreodat? ?n Japonia C nu a venit pe nea?teptate. P?m?ntul din jurul vulcanului huruise zile ?n ?ir; ?n Kagoshima, un ora? din apropiere, s-au ?nregistrat 417 cutremure ?n cele 30 de ore care au precedat momentul ?n care muntele ?i-a spulberat v?rful. Prima erup?ie ?nregistrat? a Vulcanului Sakurajima s-a produs ?n anul 708 d.Hr. Vulcanul ?nc? mai ?mpr??tie cu regularitate gaze periculoase ?i ploi de cenu??, fiind unul dintre cei mai activi de pe P?m?nt.
Krakatau In 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau,situat a  intre Sumatra si Jawa.Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani,iar pe 27 august prin eruptia cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui vulcanic.Explozia s-a auzit in Australia,la 4000 de km. departare.Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusa,acoperind soarele in toata lumea.Valuri de tsunami au inundat coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36 de mii.   Cand cerul s-a inseninat,s-a observat ca cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse.In scurt timp din apa s-a ridicat o noua insula,careiai s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce insemna copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200m.
Inainte eruptie  Dupa eruptie
Bibliografie: World Wide Web. Copyright  ?: Gnl Massimo

More Related Content

Vulcani asia

  • 1. Vulcan Definitie: Vulcanul este o forma?ie geologic? de form? conic? format? prin erup?ia lavelor, cenu?elor, ?i gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate ?n ad?ncime.
  • 2. Geneza Vulcanului Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiec?rui strat geologic este determinat? de greutatea specific? a rocilor componente. Astfel ?n centru (miezul Terrei) se g?sesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determin? topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaz? presiuni deosebit de mari, gazele caut? sa str?pung? straturile de la suprafa?? . Rocile vecine magmei sufer? procese de transformare, fiind numite roci metamorfice . Un vulcan se formeaz? prin ridicarea scoar?ei alc?tuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor ?i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa?? printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater pu?in ad?nc se nume?te pater? .
  • 3. Eruptie Fenomenul ie?irii magmei la suprafa?? este denumit erup?ie ?i are loc acolo unde scoar?a terestr? opune cea mai mic? rezisten??. Acest punct de rezisten?? redus? este reprezentat de cr?p?turile din scoar?? sau de limitele dintre pl?cile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia , din Cercul de foc al Pacificului ), sau vulcani din Islanda . Erup?ia vulcanului este ?nso?it? de cutremure de p?m?nt, erup?ie de gaze, cenu??, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) ?i lav? (v?scozitatea ei difer? dup? reac?ia acid? sau bazic? a lavei) care se solidifica prin r?cire. Erup?iile vulcanice sunt de dou? feluri: erup?ia efuziv? este o erup?ie vulcanic? silen?ioas?, care scoate la suprafa?? lava bazaltic? cu vitez? mic? (erup?iile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). erup?ie exploziv? este o erup?ie puternic? a unui vulcan care arunc? ?n aer materia pe distan?e uria?e; lava e s?rac? ?n silicat; poate fi foarte periculoas? pentru locuitorii afla?i ?n apropiere de locul erup?iei.
  • 4. Clasificare Dup? perioada de formare: vulcani tineri vulcani b?tr?ni Dup? activitate: vulcani activi , care continu? s? erup? vulcani inactivi (stin?i) , a c?ror activitate a ?ncetat cu milenii ?n urm?. Dup? tipul de manifestare a erup?iei: de tip islandic , cu erup?ii liniare de lave fluide, f?r? explozii de tip hawaian , cu erup?ii centrale lini?tite de lave fluide de tip strombolian , cu erup?ii de lave fluide ?i explozii ritmice de gaze de tip vulcanian , cu erup?ii de lave v?scoase care, dup? consolidarea ?n co?ul vulcanic, vor fi expulzate sub form? de cenu?? ?i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor de tip peleean , cu erup?ii de lav? v?scoas? care se rific? de forma unui st?lp de tip Bandai-San , la care exploziile foate puternice arunc? ?n aer vechiul aparat vulcanic.
  • 5. Structura Structura aparatului vulcanic Materialele expulzate prin erup?ii se depun ?n jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alc?tuit din co?, crater ?i con. Co?ul reprezint? hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. ?n timpul perioadelor de lini?te ?i dup? stingerea vulcanului, ?n co? r?m?n lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse ?n eviden?? numai prin eroziunea conului. Craterul reprezint? prelungirea extern? prin care se termin? co?ul ; are de obicei forma de p?lnie. Conul este edificiul propriu-zis, cl?dit din lava rev?rsat? ?i din alte materiale rezultate ?n timpul exploziei vulcanice; reprezint? o form? de acumulare, a c?rei morfologie depinde de tipul activit??ii vulcanice ?i apoi de evolu?ia subaerian? a eroziunii.
  • 6. Raspandire Pe Pamant exista circa 1300 vulcani activi. Se numesc activi vulcanii care erup cu regularitate, sau au erupt cel putin o data in ultimii zece mii de ani. Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10000 ani, se numeste vulcan adormit. Daca nu a erupt de peste 25000 ani, se poate considera stins. Majoritatea vulcanilor nu se pot vedea, ei fiind submarini dar cca 500 sunt vizibili deasupra apei
  • 7. Raspandirea vulcanilor pe glob coincide cu cea a marilor fracturi ale scoartei terestre. Cele mai importante sunt: a)Zonele din rifturi din oceanele Atlantic si Indian si din estul Africii b)Zonele de subductie precum Japonia, Filipine si vestul Americilor( toate facand parte din asa numitul ^ C erc de foc al P acificului ̄ c)Zonele corespunzatoare lanturilor de munti tineri ( vulcanii Etna si Vezuviu din Italia, lantul muntos din Romania) In Romania exista cel mai lung lant din munti vulcanici din E u ropa (in partea de vest a Carpatilor Orientali). Vulcanii din Romania sunt stinsi.
  • 9. Vulcani Activi Din Asia Unzen (jap. 鷲埓 Unzen-dake) este un un stratovulcan activ, fiind considerat unul dintre cele mai periculo?i vulcani din Japonia . El se afl? situat ?n apropiere de ora?ul Shimabara, Nagasaki situat pe peninsula Shimabara, insula Ky┗sh┗ . Este vorba de fapt de un complex vulcanic cu mai multe v?rfuri ?i cratere. ?n prezent v?rful cel mai ?nalt este Shinzan ( 峠撹仟表 ) cu altitudinea de 1.486 m deasupra n.m. . Ultima erup?ie a avut loc ?n anul 1990, vulcanul devine renumit prin faza sa activ? dintre anii 1989 - 1995 c?nd dup? o pauz? mai ?ndelungat? au urmat o serie de erup?ii cu piroclaste care au schimbat relieful regiunii ?i care au cauzat moartea a 50 de oameni.
  • 10. Koriakski Koriakski sau Koriakskaia Sopka este un vulcan din peninsula Kamceatka ?n estul ?ndep?rtat al Rusiei . Se afl? sub supravegherea centrului administrativ al ?inutului Kamceatka ! Petropavlovsk-Kamceatski . ?mpreuna cu Avacinski a fost desemnat vulcan al deceniului, demn de studiu ?n special ?in?nd cont de istoria sa de erup?ii explozive ?n apropierea zonelor populate. 1. Istorie geologic? Koriakski se afl? ?n zona cercului de foc al Pacificului , ?n locul unde Placa Paficic? alunec? sub cea Eurasiatic? cu o rat? de 80 mm pe an. ?ntre cele doua placi se afl? lav? , pl?cile Pacific? ?i Eurasiatic? fiind sursa vulcanismului dinamic de peste toat? regiunea Kamceatka . Vulcanul a fost activ probabil pentru zeci de mii de ani. ?nregistr?rile geologice indic? faptul c? au avut loc 3 erup?ii majore ?n ultimii 10.000 ani (?n 5500 ?.Hr. , 1950 ?.Hr. , 1550 ?.Hr. ). Aceste trei erup?ii au fost ?n principal exuberante, generatoare de ample fluxuri de lav?.
  • 11. 2. Activitate recent? Prima erup?ie a vulcanului Koriakski consemnat? ?n documente istorice dateaz? din 1890 . Erup?ia a fost caracterizat? prin emisii de lav? din fisuri, care s-au deschis ?n partea de sud-vest a vulcanului, av?nd loc ?i explozii freatice. S-a presupus c? a erupt din nou cinci ani mai t?rziu, ?ns? s-a demonstrat contrariul: ceea ce se crezuse a fi fost o coloan? de erup?ie a fost de fapt un abur generat de activitatea fumarolic? puternic?. O alt? erup?ie moderat exploziv? a avut loc ?n 1926 , dup? care vulcanul a ?adormit ̄ p?n? ?n 1956 . Erup?ia din 1956 a fost mult mai exploziv? dec?t cele precedente cu VEI = 3, ?i a generat fluxuri piroclastice ?i lahari. Erup?ia a continuat p?n? ?n iunie 1957. La 29 decembrie 2008, Koriakski a erupt din nou, degaj?nd nori de cenu?? p?n? la altitudinea de 20.000 picioare (aproape 6.100 m). Aceasta a fost prima erup?ie major? din ultimii 3.500 ani. ?n lumina acestei apropieri de Petropavlovsk-Kamceatski, Organiza?ia Na?iunilor Unite a desemnat, ?n 1996, ?n cadrul Deceniului Interna?ional pentru Reducerea Dezastrelor Naturale, vulcanul Korakski drept vulcanul deceniului, ?mpreun? cu vulcanul Avacinski.
  • 12. Bromo Vulcanul Bromo , este unul dintre vulcanii activi ai indoneziei . Este situat ?n partea de est a insulei Java 7<56>24≦S, 112<57>00≦E, la 145 de km de Surabaya , ?n regiunea Probolinggo , ?n centrul masivului Tengger ,are o ?n?l?ime de 2392 m ?i l??imea craterului este de 700m. Este ?nconjurat de alti doi vulcani Kursi ( 2581) ?i Batok (2440) , iar la sud este vulcanul Semeru (3676m) (foto st?nga, Semeru fumeg?nd), fiind cel mai ?nalt v?rf din Java, ?i fac parte din Parcul Na?ional Bromo-Tengger-Semeru . Chiar dac? Bromo nu este cel mai ?nalt vulcan din acest complex, este cel mai cunoscut, ?i de multe ori, ?ntreaga regiune este cunoscut? sub denumirea de "Bromo".
  • 13. Ijen Vulcanul Ijen (2400m) - situat ?n estul insulei Jawa , Indonezia ,este un vulcan activ , unul din cei trei vulcani activi din platoul Ijen: Merapi (2800m)- ?n partea de nord-est ?i Raung (3332m) ?n partea de sud-vest al platoului.
  • 14. Merapi Merapi (ind. "Muntele de Foc") este un stratovulcan situat pe insula Java , Indonezia . Piscul vulcanului atinge altitudinea de 2.914 m deasupra n.m. , el fiind considerat printre cei mai activi ?i mai periculo?i vulcani din lume. E ste situat ?ntr-o regiune extrem de populat?, ?n jurul s?u locuind aproximativ un milion de persoane. . Erup?ii mai mici au loc la fiecare doi sau trei ani, printre erup?iile mai puternice se pot aminti cele din anii 1006, 1786, 1822, 1872 (cea mai intens?) ?i cea din 1930 c?nd au fost distruse 13 sate ?i au murit din cauza piroclastelor 1400 de oameni dar ?i ?n 1994 (60 de mor?i). Cele mai recente eruptii se inregistreaza in anii: 2006, 2010.
  • 15. Semeru Semeru cunoscut ?i sub numele de ?Mahameru ̄ (Munte Mare) este un stratovulcan de pe insula Java cu altitudinea de 3.676 m deasupra n.m. , fiind cel mai ?nalt munte din Indonezia . Vulcanul este frecvent activ ?i se afl? ?n partea de est a insulei ?i la sud-est de ora?ul Surabaya . Are un crater cu diametrul de 500 m. Muntele este considerat unul dintre cei mai frumo?i, dar ?i cei mai periculo?i vulcani din lume. Numai din anul 1950 el a avut peste 50 de erup?ii, din care 10 au fost foarte intensive.
  • 16. Fuji Muntele Fuji (?n japonez? 源平表 Fuji-san [???isa?]) este un vulcan situat ?n partea central? a insulei principale din arhipelagul Japoniei (insula Honshu), ?n nordul peninsulei Izu ?i la vest de Tokio. Aflat la grani?a dintre prefecturile Shizuoka ?i Yamanashi, este ?nconjurat de o zon? deluroas? ?i iese ?n eviden?? prin ?naltime (3.776 m), fiind muntele cel mai ?nalt din Japonia. Ultima erup?ie a vulcanului Fuji a avut loc ?n decembrie 1707 ?i a durat p?n? ?n ianuarie 1708, cenu?a ?i fumul ajung?nd p?n? la Tokio (numit Edo la aceea vreme). Vulcanul Fuji, av?nd un crater secundar cu un diametru de 600 metri ?i con?in?nd trei focare: Komitake, Ko-Fuji ?i Shin-Fuji, se g?se?te situat pe linia de fractur? cunoscut? sub denumirea de Cercul de foc al Pacificului , la limita dintre trei pl?ci tectonice: placa euro-asiatic?, placa Ohotsk ?i placa Filipinelor. Este considerat ca un vulcan activ cu o probabilitate redus? de erup?ie.
  • 17. Klucevskaia Klucevskaia Sopka este un vulcan activ situat ?n regiunea penisulei Kamceatka. el fiind cel mai ?nalt vulcan din Euroasia ?i face parte din Cercul de Foc al Pacificului. El face parte din cei 12 vulcani din grupa ?Klucevskaia ̄, fiind secundat de vulcanii Koriaski (3300 m) ?i Kronotski (3100 m). Vulcanul care un crater conic este ?nconjurat de gh?arii Emma ?i Schmidt. In anul 1697 Vladimir Atlasov ?nregistreaz? prima erup?ie documentat?. Vulcanul erupe ?n medie la fiecare cinci ani, uneori seria de erup?ii fiind anual?.
  • 18. Pinatubo Pinatubo sau Mount Pinatubo este un vulcan activ de pe insulele Filipine, mai precis ?n regiunea central? a insulei Luzon. Azi vulcanul are o ?n?l?ime de 1486 m, iar ?nainte de erup?ia din 1991 vulcanul m?sura 1745 m ?n?l?ime. P?n? ?n anul 1991 vulcanul era considerat un vulcan stins. Ultima erup?ie a vulcanului a avut loc la 12 iunie 1991 dup? o perioad? de lini?te care a durat 611 ani, erup?ia din 1991 a fost cea mai puternic? erup?ie vulcanic? din secolul XX. Mul?umit? unei prognoze f?cut? din timp, au fost evacua?i zeci de mii de locuitori din regiune. Cu toate aceste m?suri au murit din cauza erup?iei 875 de oameni, regiunea fiind inundat? cu scurgeri de piroclaste, gaze fierbin?i, lav? ?i cenu?? vulcanic?. Urm?rile erup?iei au fost observate la distan?e enorme de vulcan, aerosolii ajung?nd ?n stratosfer?, lucru care nu s-a mai ?nt?mplat de la erup?ia vulcanului Krakatau din anul 1883. O alt? urmare a erup?ei a fost formarea unei ce?i cu con?inut ?n acid sulfuric, sc?derea temperaturii ?n medie cu 0,5 <C ?i reducerea stratului de ozon atmosferic.
  • 19. Sakurajima A erupt in ianuarie 1914. Aceast? erup?ie C cea mai mare produs? vreodat? ?n Japonia C nu a venit pe nea?teptate. P?m?ntul din jurul vulcanului huruise zile ?n ?ir; ?n Kagoshima, un ora? din apropiere, s-au ?nregistrat 417 cutremure ?n cele 30 de ore care au precedat momentul ?n care muntele ?i-a spulberat v?rful. Prima erup?ie ?nregistrat? a Vulcanului Sakurajima s-a produs ?n anul 708 d.Hr. Vulcanul ?nc? mai ?mpr??tie cu regularitate gaze periculoase ?i ploi de cenu??, fiind unul dintre cei mai activi de pe P?m?nt.
  • 20. Krakatau In 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau,situat a intre Sumatra si Jawa.Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani,iar pe 27 august prin eruptia cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui vulcanic.Explozia s-a auzit in Australia,la 4000 de km. departare.Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusa,acoperind soarele in toata lumea.Valuri de tsunami au inundat coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36 de mii. Cand cerul s-a inseninat,s-a observat ca cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse.In scurt timp din apa s-a ridicat o noua insula,careiai s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce insemna copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200m.
  • 21. Inainte eruptie Dupa eruptie
  • 22. Bibliografie: World Wide Web. Copyright ?: Gnl Massimo