ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Litiaza urinară

•
•
S
stefanmoraru
1 of 12
Litiaza urinară/renală/pietrele la rinichi
Cuprins • Ce este litiaza urinară? • De ce se fac pietre la rinichi? • Cum știi că ai pietre la rinichi? • Cum depistăm pietrele la rinichi? • Cum ne tratăm? • Dacă nu funcționează tratamentul? • Profilaxia • Tratamente naturiste • Webografie
Ce este litiaza urinară? • Litiaza renală (calculii renali sau nefrolitiaza) reprezintă bucăți de minerale care sunt localizate la nivelul rinichiului. Acestea pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminate din organism pe calea tractului urinar (tubii care conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti uretere si cel care face legatura vezicii urinare cu exteriorul – uretra).
Litiaza urinară
De ce se fac pietre la rinichi? • Există o serie de factori de risc care pot favoriza apariția litiazei renale: -alimentația: subnutriția și excesul de proteine -hidratarea insuficientă (sunt necesari minim 2 l de apă pe zi pentru o hidratare adecvată) -temperaturile crescute -apa cu un conținut crescut de Calciu -stilul de viață și ocupația (locul de muncă într-un mediu care favorizează deshidratarea, stresul, starea de încordare psihică, expunerea prelungită la temperaturi crescute) -factori endocrini și metabolici (tulburări in metabolismul mineralelor, hiperparatiroidismul) -factori genetici (rude de sânge cu istoric de litiază urinară) • -antecedente personale de litiază urinară
Cum știi că ai pietre la rinichi? • Calculii renali pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminați din organism pe calea tractului urinar (tubii care conectează rinichii cu vezica urinară, numiți uretere şi tubul care face legătura vezicii urinare cu exteriorul – uretra). • Mobilizarea lor de la nivel renal poate produce: • -nici un simptom, în cazul în care calculul este suficient de mic • -durere constantă cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul zonei lombare (porțiunea inferioară a spatelui), în parțile laterale ale trunchiului (în flancuri), la nivelul abdomenului, pelvisului sau organelor genitale; -senzație de greață şi vomă -apariția sângelui în urină (hematurie); aceasta se poate asocia cu calculii care rămân la nivelul rinichiului sau cei care se mobilizeaza la nivelul tractului urinar -urinări frecvente şi dureroase, care apar frecvent când calculul este în ureter sau după ce a părăsit vezica urinară şi se gaseşte în uretră; -febră -inapetență (pierderea apetitului alimentar) -diaree sau constipație -transpirații abundente (diaforeză) -oboseală.
Cum depistăm pietrele la rinichi? • Medicul urolog va suspecta imediat o litiază urinară dupa ce i se expun simptomele, insă va efectua și examene imagistice pentru a-și confirma bănuielile (RRVS, UIV, ecografie), va recolta sânge, urina, iar după extragerea calculului se va face analiza biochimică a acestuia.
Cum ne tratăm? • Desi cercetatorii nu au descoperit inca medicamentul care sa poata trata in 100% din cazuri litiaza renala, tratamentul poate urma mai multe cai si tinde sa devina din ce in ce mai putin invaziv. • Un prim pas in rezolvarea litiazei urinare este indepartarea durerii: in acest sens se recomanda folosiream antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS) • La nevoie, medicul poate prescrie medicamente mai puternice. Tratamentul modern indica si administrarea intermitenta de glucagon si alfa blocante care sunt foarte eficiente in alinarea durerii.
Dacă nu funcționează tratamentul? • Cele mai multe intervenții chirurgicale se bazează pe înlăturarea calcului sau extriparea unui rinichi sau a unu fragment. • Litotriția este un procedeu care foloseşte unde de şoc aplicate localizat la suprafața corpului care determină “spargerea” calculului în fragmente mici care pot fi ulterior eliminate spontan.
Profilaxia Volumul urinei să fie asigurat la 1 300—1 500ml în 24 ore printr-o ingestie bogată în lichide (apă, ceai, compot, sifon, supe, ciorbe, sucuri de fucte, apă minerală de masă etc). Regimul alimentar să fie mixt, nici carnat, nici vegetarian exagerat, pentru ca urina să nu fie nici prea acidă, nici alcalină. Mişcare cât mai multă a tuturor pacienţilor imobilizaţi la pat pentru perioade îndelungate- Mişcarea este recomandată şi indivizilor sănătoşi, dar care duc o viaţă sedentară. De asemenea se recomandă şi tratarea colitei, a paraziţilor intestinali, a infecţiei urinare etc, care constituie factori favorizanţi ai apariţiei litiazei.
Tratamente naturiste
Webografie • www.sfatulmedicului.ro • www.wikipedia.ro

More Related Content

Litiaza urinară

  • 2. Cuprins • Ce este litiaza urinară? • De ce se fac pietre la rinichi? • Cum știi că ai pietre la rinichi? • Cum depistăm pietrele la rinichi? • Cum ne tratăm? • Dacă nu funcționează tratamentul? • Profilaxia • Tratamente naturiste • Webografie
  • 3. Ce este litiaza urinară? • Litiaza renală (calculii renali sau nefrolitiaza) reprezintă bucăți de minerale care sunt localizate la nivelul rinichiului. Acestea pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminate din organism pe calea tractului urinar (tubii care conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti uretere si cel care face legatura vezicii urinare cu exteriorul – uretra).
  • 5. De ce se fac pietre la rinichi? • Există o serie de factori de risc care pot favoriza apariția litiazei renale: -alimentația: subnutriția și excesul de proteine -hidratarea insuficientă (sunt necesari minim 2 l de apă pe zi pentru o hidratare adecvată) -temperaturile crescute -apa cu un conținut crescut de Calciu -stilul de viață și ocupația (locul de muncă într-un mediu care favorizează deshidratarea, stresul, starea de încordare psihică, expunerea prelungită la temperaturi crescute) -factori endocrini și metabolici (tulburări in metabolismul mineralelor, hiperparatiroidismul) -factori genetici (rude de sânge cu istoric de litiază urinară) • -antecedente personale de litiază urinară
  • 6. Cum știi că ai pietre la rinichi? • Calculii renali pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminați din organism pe calea tractului urinar (tubii care conectează rinichii cu vezica urinară, numiți uretere şi tubul care face legătura vezicii urinare cu exteriorul – uretra). • Mobilizarea lor de la nivel renal poate produce: • -nici un simptom, în cazul în care calculul este suficient de mic • -durere constantă cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul zonei lombare (porțiunea inferioară a spatelui), în parțile laterale ale trunchiului (în flancuri), la nivelul abdomenului, pelvisului sau organelor genitale; -senzație de greață şi vomă -apariția sângelui în urină (hematurie); aceasta se poate asocia cu calculii care rămân la nivelul rinichiului sau cei care se mobilizeaza la nivelul tractului urinar -urinări frecvente şi dureroase, care apar frecvent când calculul este în ureter sau după ce a părăsit vezica urinară şi se gaseşte în uretră; -febră -inapetență (pierderea apetitului alimentar) -diaree sau constipație -transpirații abundente (diaforeză) -oboseală.
  • 7. Cum depistăm pietrele la rinichi? • Medicul urolog va suspecta imediat o litiază urinară dupa ce i se expun simptomele, insă va efectua și examene imagistice pentru a-și confirma bănuielile (RRVS, UIV, ecografie), va recolta sânge, urina, iar după extragerea calculului se va face analiza biochimică a acestuia.
  • 8. Cum ne tratăm? • Desi cercetatorii nu au descoperit inca medicamentul care sa poata trata in 100% din cazuri litiaza renala, tratamentul poate urma mai multe cai si tinde sa devina din ce in ce mai putin invaziv. • Un prim pas in rezolvarea litiazei urinare este indepartarea durerii: in acest sens se recomanda folosiream antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS) • La nevoie, medicul poate prescrie medicamente mai puternice. Tratamentul modern indica si administrarea intermitenta de glucagon si alfa blocante care sunt foarte eficiente in alinarea durerii.
  • 9. Dacă nu funcționează tratamentul? • Cele mai multe intervenții chirurgicale se bazează pe înlăturarea calcului sau extriparea unui rinichi sau a unu fragment. • Litotriția este un procedeu care foloseşte unde de şoc aplicate localizat la suprafața corpului care determină “spargerea” calculului în fragmente mici care pot fi ulterior eliminate spontan.
  • 10. Profilaxia Volumul urinei să fie asigurat la 1 300—1 500ml în 24 ore printr-o ingestie bogată în lichide (apă, ceai, compot, sifon, supe, ciorbe, sucuri de fucte, apă minerală de masă etc). Regimul alimentar să fie mixt, nici carnat, nici vegetarian exagerat, pentru ca urina să nu fie nici prea acidă, nici alcalină. Mişcare cât mai multă a tuturor pacienţilor imobilizaţi la pat pentru perioade îndelungate- Mişcarea este recomandată şi indivizilor sănătoşi, dar care duc o viaţă sedentară. De asemenea se recomandă şi tratarea colitei, a paraziţilor intestinali, a infecţiei urinare etc, care constituie factori favorizanţi ai apariţiei litiazei.