More Related Content
Similar to Entropia (20)
Entropia
- 1. EntropiaEntropia Kolozsi TiborKolozsi Tibor Clasa a X-a St.Clasa a X-a St. 2016.01.162016.01.16 Prof.Apostol GhitaProf.Apostol Ghita
- 2. EntropiaEntropia Expansiunea UniversuluiExpansiunea Universului ContranctiaContranctia UniversuluiUniversului
- 3. EntropiaEntropia n油termodinamic,油entropia油este o msur a c但t de aproape de油echilibruln油termodinamic,油entropia油este o msur a c但t de aproape de油echilibrul termodinamic油este un油sistem termodinamic. No iunea a fost introdustermodinamic油este un油sistem termodinamic. No iunea a fost introdus de油Rudolf Clausius. Este o func ie de stare caracterizat prin rela ia:油 de油Rudolf Clausius. Este o func ie de stare caracterizat prin rela ia:油 unde油unde油dQdQrevrev油este cantitatea de油cldur油schimbat cu exteriorul 樽ntr-o油este cantitatea de油cldur油schimbat cu exteriorul 樽ntr-o transformare reversibil, 樽ntre starea油transformare reversibil, 樽ntre starea油AA油la care se refer entropia油油la care se refer entropia油SASA油 i油 i starea de referin 油starea de referin 油 AA0, iar油0, iar油TT油este油este temperatura油absolut la care are loctemperatura油absolut la care are loc transformarea. O introducere a油entropiei termodinamice油legat detransformarea. O introducere a油entropiei termodinamice油legat de considera ii geometrice este datorit lui油C.Carath辿odoryconsidera ii geometrice este datorit lui油C.Carath辿odory .. Diferen a de entropie油樽ntre dou stri油Diferen a de entropie油樽ntre dou stri油 AA油 i油油 i油 BB油este:油este:
- 4. Expansiunea UniversuluiExpansiunea Universului Povestea stiintifica a descoperirii expansiunii Universului,Povestea stiintifica a descoperirii expansiunii Universului, ce avea sa conduca apoi la un model neasteptat alce avea sa conduca apoi la un model neasteptat al Universului, a inceput in anul 1912, la ObservatorulUniversului, a inceput in anul 1912, la Observatorul astronomic Lowell din Arizona, SUA. Acolo, astronomulastronomic Lowell din Arizona, SUA. Acolo, astronomul Vesto Melvin Slipher a descoperit ca circa 10 galaxii seVesto Melvin Slipher a descoperit ca circa 10 galaxii se indeparteaza de Pamant cu viteze de pana la milioane deindeparteaza de Pamant cu viteze de pana la milioane de kilometri pe ora. Diapozitivele proiectate au aratat clarkilometri pe ora. Diapozitivele proiectate au aratat clar deplasarea spre rosu, care indica o deplasare enorm dedeplasarea spre rosu, care indica o deplasare enorm de rapida a galaxiilor.rapida a galaxiilor. Desi colegii lui Slipher nu stiau exact ce inseamna aceastaDesi colegii lui Slipher nu stiau exact ce inseamna aceasta descoperire, ei au intuit insa ca era de mare importanta.descoperire, ei au intuit insa ca era de mare importanta. Intre timp, in perioada 1914 1917, Albert Einstein si-aIntre timp, in perioada 1914 1917, Albert Einstein si-a publicat ecuatiile teoriei relativitatii generalizate, o teorie apublicat ecuatiile teoriei relativitatii generalizate, o teorie a campului gravitational. Aproape imediat, in 1919,campului gravitational. Aproape imediat, in 1919, astronomul Wilhelm de Sitter a gasit o solutie a acestorastronomul Wilhelm de Sitter a gasit o solutie a acestor ecuatii, care prezicea un univers in expansiune si in careecuatii, care prezicea un univers in expansiune si in care galaxiile se indepartau rapid unele de altele.galaxiile se indepartau rapid unele de altele.
- 5. n anii 1920, astronomul Edwin Hubble a descoperit cn anii 1920, astronomul Edwin Hubble a descoperit c universul nu este static. Este, mai de grab, un universuniversul nu este static. Este, mai de grab, un univers care se extinde, o descoperire care a revelat faptul ccare se extinde, o descoperire care a revelat faptul c universul s-a nscut aparent 樽ntr-un Big-Bang.universul s-a nscut aparent 樽ntr-un Big-Bang. Dup aceea, mult timp s-a considerat c gravita ia materieiDup aceea, mult timp s-a considerat c gravita ia materiei din univers a cauzat cu siguran 樽ncetinirea extinderiidin univers a cauzat cu siguran 樽ncetinirea extinderii universului. 油Mai apoi, 樽n 1998, observa iile Telescopuluiuniversului. 油Mai apoi, 樽n 1998, observa iile Telescopului Spa ial Orbital Hubble asupra unei supernove foarteSpa ial Orbital Hubble asupra unei supernove foarte 樽ndeprtate, a relevat c 樽n trecut universul se afla 樽ntr-o樽ndeprtate, a relevat c 樽n trecut universul se afla 樽ntr-o expansiune mult mai 樽nceat dec但t astzi. Cu alte cuvinte,expansiune mult mai 樽nceat dec但t astzi. Cu alte cuvinte, expansiunea universului nu s-a 樽ncetinit datorit gravita ieiexpansiunea universului nu s-a 樽ncetinit datorit gravita iei ci, inexplicabil, acest proces a devenit accelerat. Numeleci, inexplicabil, acest proces a devenit accelerat. Numele pentru aceast for ce genereaz expansiunea acceleratpentru aceast for ce genereaz expansiunea accelerat a universului este energia 樽ntunecat i rm但ne, 樽nc, unula universului este energia 樽ntunecat i rm但ne, 樽nc, unul dintre cele mai mari mistere ale tiin ei! dintre cele mai mari mistere ale tiin ei!
- 6. Dupa 1925, Slipher a parasit studiul galaxiilor, iar munca a fostDupa 1925, Slipher a parasit studiul galaxiilor, iar munca a fost continuata de E. Hubble si M. Humason. Folosind un telescop maicontinuata de E. Hubble si M. Humason. Folosind un telescop mai puternic, ei au masurat vitezele si distantele mai multor galaxii, careputernic, ei au masurat vitezele si distantele mai multor galaxii, care erau prea slabe pentru a fi observate de Slipher cu instrumentul sau. Aerau prea slabe pentru a fi observate de Slipher cu instrumentul sau. A fost o noua confirmare a faptului ca galaxiile se indeparteaza de noi cufost o noua confirmare a faptului ca galaxiile se indeparteaza de noi cu viteze extraordinar de mari, unele ajungand la peste 30 000 km / s.viteze extraordinar de mari, unele ajungand la peste 30 000 km / s. Folosind metodele de comparatie cu stele variabile, Hubble a gasitFolosind metodele de comparatie cu stele variabile, Hubble a gasit valorile distantelor pana la cateva galaxii relativ vecine; majoritateavalorile distantelor pana la cateva galaxii relativ vecine; majoritatea erau la peste un milion de ani-lumina, iar distanta cea mai mare era deerau la peste un milion de ani-lumina, iar distanta cea mai mare era de 7 milioane de ani-lumina.7 milioane de ani-lumina.
- 7. In 1965 doi fizicieni americani de la Bell Telephone Laboratories din NewIn 1965 doi fizicieni americani de la Bell Telephone Laboratories din New Jersey, Arno Penzias si Robert Wilson, testau un detector foarte sensibil laJersey, Arno Penzias si Robert Wilson, testau un detector foarte sensibil la microunde. (Microundele sunt exact ca undele de lumina, dar cu omicrounde. (Microundele sunt exact ca undele de lumina, dar cu o frecventa de ordinul a numai zece miliarde de unde pe secunda.) Penziasfrecventa de ordinul a numai zece miliarde de unde pe secunda.) Penzias si Wilson au fost ingrijorati cand au descoperit ca detectorul lor capta maisi Wilson au fost ingrijorati cand au descoperit ca detectorul lor capta mai mult zgomot decat ar fi trebuit. Zgomotul nu parea sa vina dintr-o anumitamult zgomot decat ar fi trebuit. Zgomotul nu parea sa vina dintr-o anumita directie. Mai intai au descoperit dejectii de pasari in detectorul lor si audirectie. Mai intai au descoperit dejectii de pasari in detectorul lor si au verificat si alte posibile defecte in functionare, dar curand acestea au fostverificat si alte posibile defecte in functionare, dar curand acestea au fost eliminate. Ei stiau ca orice zgomot din atmosfera era mai puternic atuncieliminate. Ei stiau ca orice zgomot din atmosfera era mai puternic atunci cand detectorul nu era indreptat in sus decat in cazul cand era, deoarececand detectorul nu era indreptat in sus decat in cazul cand era, deoarece razele de lumina parcurg o distanta mai mare in atmosfera cand suntrazele de lumina parcurg o distanta mai mare in atmosfera cand sunt receptionate din apropierea orizontului decat atunci cand sunt receptionatereceptionate din apropierea orizontului decat atunci cand sunt receptionate direct de sus. Zgomotul suplimentar era acelasi indiferent de directia indirect de sus. Zgomotul suplimentar era acelasi indiferent de directia in care era indreptat detectorul, astfel ca el trebuia sa provina din afaracare era indreptat detectorul, astfel ca el trebuia sa provina din afara atmosferei. De asemenea, el era acelasi ziua si noaptea, in tot timpulatmosferei. De asemenea, el era acelasi ziua si noaptea, in tot timpul anului, chiar daca pamantul se rotea in jurul axei sale si se misca pe orbitaanului, chiar daca pamantul se rotea in jurul axei sale si se misca pe orbita in jurul soarelui. Aceasta a aratat ca radiatia trebuie sa vina de dincolo dein jurul soarelui. Aceasta a aratat ca radiatia trebuie sa vina de dincolo de sistemul solar si chiar de dincolo de galaxie, deoarece altfel ar fi variatsistemul solar si chiar de dincolo de galaxie, deoarece altfel ar fi variat atunci cand miscarea pamantului indrepta detectorul in directii diferite. Deatunci cand miscarea pamantului indrepta detectorul in directii diferite. De fapt, stim ca radiatia trebuie sa fi calatorit spre noi prin cea mai mare partefapt, stim ca radiatia trebuie sa fi calatorit spre noi prin cea mai mare parte a universului observabil, si deoarece pare a fi aceeasi in diferite directii,a universului observabil, si deoarece pare a fi aceeasi in diferite directii, universul trebuie sa fie, de asemenea, acelasi in orice directie, cel putin launiversul trebuie sa fie, de asemenea, acelasi in orice directie, cel putin la scara mare. Stim acum ca in orice directie privim, acest zgomot nu variazascara mare. Stim acum ca in orice directie privim, acest zgomot nu variaza niciodata cu mai mult de unu la zece mii astfel ca Penzias si Wilson auniciodata cu mai mult de unu la zece mii astfel ca Penzias si Wilson au nimerit fara sa-si dea seama peste o confirmare remarcabil de precisa animerit fara sa-si dea seama peste o confirmare remarcabil de precisa a primei ipoteze a lui Friedmann.primei ipoteze a lui Friedmann.
- 8. ContContrractia Universuluiactia Universului Dou scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorulDou scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: Astfel, 樽n prima variant, Universul are un 樽nceput laUniversului: Astfel, 樽n prima variant, Universul are un 樽nceput la singularitate, urmat de o faz de expansiune; dac masa galaxiilorsingularitate, urmat de o faz de expansiune; dac masa galaxiilor dep e te un anumit prag, a a-numita mas critic, for a de gravita ie dep e te un anumit prag, a a-numita mas critic, for a de gravita ie va putea dep i iner ia initial i va duce 樽n cele din urm la 樽ncetinirea va putea dep i iner ia initial i va duce 樽n cele din urm la 樽ncetinirea expansiunii, apoi galaxiile vor 樽ncepe s se mi te una spre cealalt,expansiunii, apoi galaxiile vor 樽ncepe s se mi te una spre cealalt, Universul sf但r ind printr-o contrac ie 樽ntr-o alt singularitatea, Universul sf但r ind printr-o contrac ie 樽ntr-o alt singularitatea, eveniment numit油eveniment numit油Big CrunchBig Crunch油(marea contrac ie). Cealalt posibilitate油(marea contrac ie). Cealalt posibilitate era ca masa materiei din Univers s nu ajung la valoarea necesarera ca masa materiei din Univers s nu ajung la valoarea necesar pentru a invinge viteza ini ial, 樽n care caz expansiunea ar continua lapentru a invinge viteza ini ial, 樽n care caz expansiunea ar continua la infinit, intr-o rat tot mai lent, dar care nu va ajunge niciodat la zero.infinit, intr-o rat tot mai lent, dar care nu va ajunge niciodat la zero. Totu i, observa ii recente油indic c Universul posed o rat de Totu i, observa ii recente油indic c Universul posed o rat de expansiune 樽n continu accelera ie - altfel spus, se extinde din ce in ceexpansiune 樽n continu accelera ie - altfel spus, se extinde din ce in ce mai repede. Explica ia pare a fi prezen a unei forme de energie mai repede. Explica ia pare a fi prezen a unei forme de energie ( "energia neagr" ) care nu a fost luat 樽n calcul pana atunci.( "energia neagr" ) care nu a fost luat 樽n calcul pana atunci.
- 9. Un model static posibil al fenomenuluiUn model static posibil al fenomenului Big CrunchBig Crunch
- 10. n油cosmologie, prin油n油cosmologie, prin油Big CrunchBig Crunch, Marea, Marea implozie sau Marele colaps se 樽n elege unulimplozie sau Marele colaps se 樽n elege unul din posibilele scenarii ale油ultimei faze油aledin posibilele scenarii ale油ultimei faze油ale evolu ieievolu iei Universului, 樽n care油metrica deUniversului, 樽n care油metrica de expansiune油devine reversibil, iar la sf但r itexpansiune油devine reversibil, iar la sf但r it (sf但r itul lumii) universul colapseaz total,(sf但r itul lumii) universul colapseaz total, transform但ndu-se 樽ntr-o油singularitate油de tipultransform但ndu-se 樽ntr-o油singularitate油de tipul unei油guri negre.unei油guri negre.
- 11. Edwin Hubble Georges Lema樽treGeorges Lema樽tre si Albert Einsteinsi Albert Einstein
- 12. BibliografieBibliografie:: http://www.preferatele.com/docs/geografie/1/universul-in-expansi4.phphttp://www.preferatele.com/docs/geografie/1/universul-in-expansi4.php http://www.descopera.org/expansiunea-universului/http://www.descopera.org/expansiunea-universului/ http://planetariubm.ro/2011/07/16/universul-in-expansiune-de-la-big-http://planetariubm.ro/2011/07/16/universul-in-expansiune-de-la-big- bang-si-pana-astazi/bang-si-pana-astazi/ http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/tallereshttp://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/talleres /T8_w_ro.pdf/T8_w_ro.pdf https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie https://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Crunchhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Crunch https://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Banghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Bang