�ݺ�ߣ

54 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
Calitatea vieţii la personalul din
domeniul sănătăţii mintale*
Investigating the Quality of Life of the
Medical Team in the Psychiatric Facilities*
Raluca Paşcanu1
, Cătălina Lupaş1
, Luiza Ardelean1
, Diana Spătărel2
, Maria Stoleru3
Rezumat
Lucrarea de faţă încearcă să răspundă la urmatoarele întrebări: Cât de afectaţi sunt cei care lucrează în sănătatea mintală de stres
şi cât de eficienţi sunt în recunoaşterea stresului propriu? Care sunt efectele scăderii calităţii vieţii asupra calităţii actului medical,
vieţii personale şi asupra ritmului de muncă? Cum se poate interveni preventiv?
Lotul de studiu este reprezentat de personalul medical şi auxiliar din Spitalul de Psihiatrie Pediatrică Cluj şi Spitalul de Psihiatrie
Cluj,personalul unui ONG ce lucrează cu persoane cu tulburări psihice.
Metoda folosită este interviu-chestionar.Materialele utilizate sunt Perceived Stress Scale (PSS) 14 itemi,validat de S.Cohen,PHD,
General Health Questionnaire 12 itemi,Holmes and Rahe Stress Scale şi un interviu- chestionar conceput de echipa de autori.
Rezultatele sunt analizate în funcţie de gen, vârstă, categorie profesională, ani de experienţă la locul de muncă. S-a observat un
nivel crescut de stres în primul an de muncă,mai ales la medicii specialişti şi în ultimul an de rezidenţiat.
Preventiv, se poate face managementul stresului prin: organizare, menţinerea sănătăţii fizice şi mentale, relaxare, râs. Măsurile
care au fost eficiente în alte servicii sunt: gărzi de durată mai mică de 24 de ore, adunări săptămânale ale personalului, sistemul
big brother/ sister, recompense, cursuri de consiliere profesională, activităţi de socializare şi relaxare a personalului, bilete pentru
evenimente culturale,bonusuri salariale etc.
Cuvinte cheie: stres,sănătate mintală,calitatea vieţii
ABSTRACT
This paper goal is to find answers to the following questions: How affected is the quality of life of the medical team in the psy-
chiatric facilities? How efficient are the members of the medical team in recognizing their own stress symptoms? What are the
effects of a low quality of life on the quality of work? How can you prevent burnout?
Methods: The medical teams from the Pediatric Psychiatry Hospital Cluj, the Psychiatry Hospital Cluj and other psychiatric
facilities outside the hospitals were assessed with the interview- questionnaire method. Perceived Stress Scale (PSS) 14 item,
validated scale by S. Cohen, PHD, General Health Questionnaire 12 item, Holmes and Rahe Stress Scale and an interview-
questionnaire conceived by the authors were used to measure stress level and reactions to stressful situations.
Results:The results were analyzed and organized by age,gender,professional category and work experience.A high level of stress
was found in the first year as a specialist and in the last year of residency.
Burnout can be prevented by stress management,organization,maintaining health,relaxation,laughter.There are some solutions
which were proven effective in other facilities: no 24 hour call,weekly resident conference,big brother/ big sister,retreats,weekly
process group hospital-wide activities,resident education committee,housestaff dinners,free tickets to cultural events etc.
Key words:stress,quality of life,mental health
1
medic rezident psihiatrie pediatrică Cluj; 2
asistent social ,“Estuar”,Cluj;
3
asistent social,“Artemis”,Cluj
Adresă corespondenţă:
Raluca Paşcanu,Clinica de Psihiatrie Pediatrică
str.Ospătăriei FN,c.p.400660,Cluj
RUBRICA MEDICULUI REZIDENT - Studii Clinice
* Lucrare prezentată la Congresul X al SNPCAR Timişoara (23-26 septem-
brie 2009), premiată cu premiul I la Secţiunea “Postere” , medici rezidenţi -
26 septembrie 2009.

Raluca Paşcanu et al. 55
În definiţia calităţii vieţii am inclus efectele stre-
sului şi ale burnout-ului, starea de sănătate fizică şi
mentală, satisfacţiile profesonale şi personale. Dacă
este afectată calitatea vieţii la persoanele care lucrează
în domeniul sănătăţii mintale, atunci poate fi afectată
şi îngrijirea pacienţilor. Dacă nevoile de bază ale
profesioniştilor sunt neglijate, aceştia vor fi mai puţin
eficienţi.
Calitatea vieţii se referă la bunăstarea fizică,
psihică şi socială, precum şi la capacitatea indivizilor
de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în existenţa lor
cotidiană. (3)
Conform OMS (1998),calitatea vieţii este dată de
percepţiile indivizilor, asupra situaţiei lor sociale, în
contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc
şi în dependenţa de propriile trebuinţe, standarde şi
aspiraţii . Reviki şi Kaplan (1993) propun următoarea
definiţie a calităţii vieţii: calitatea vieţii reflectă
preferinţele pentru anumite stări ale sănătăţii ce per-
mit ameliorări ale morbidităţii şi mortalităţii şi care
se exprimă printr-un singur indice ponderat – ani de
viaţă standardizaţi, în funcţie de calitatea vieţii. [3].
Dimensiuni
Bunăstarea emoţională sau psihică: ilustrată prin
indicatori precum fericirea, mulţumirea de sine, sen-
timentul de identitate personală, stima de sine, senti-
mentul de siguranţă etc.
Relaţii interpersonale: a te bucura de intimitate,
prieteni, contacte sociale, suport etc
Bunăstarea materială: proprietate,siguranţă,hrană
potrivită, loc de muncă potrivit etc.
Afirmare personală: abilităţi,deprinderi,promova-
re, activităţi intelectuale captivante, competenţă etc.
Independenţă: autonomie în viaţă, posibilitatea
de a face alegeri personale, capacitate de a lua decizii,
autocontrol,prezenţă de obiective,scopuri clare,auto-
conducere.
Bunăstare fizică
Integrare socială: statut şi rol social, acceptare în
diferit grupuri sociale,acces la suport social,climat de
muncă stimulativ, activităţi comunitare etc.
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului:
drept de vot, drept la proprietate, la intimitate, acces
la învăţămant şi cultură etc. [3]
Ce determină calitatea vieţii? (Carr, Higginson,
2001, pag. 1360).
a. Gradul în care speranţele şi ambiţiile proprii se
realizează în viaţa cotidiană.
b.Percepţia poziţiei în viaţă a persoanei,în contextul
cultural şi axiologic în care trăieşte şi în raport cu
scopurile, aspiraţiile, standardele şi preocupările
proprii.
c. Evaluarea stării proprii de sănătate, prin rapor-
tare la un model ideal.
d. Lucrurile ce sunt considerate importante în
viaţa persoanelor.
Stresul este răspunsul corpului la stimuli. După
cum arată curba Yerkes-Dodson (Fig. 1), cel mai mic
nivel de stres se întâlneşte în somn sau într-o stare de
alertă foarte joasă când performanţa e foarte mică.Cu
cât nivelul de stres creşte, şi performanţa creşte până
atinge punctul maxim de eficienţă. De aici, până la
nivelul maxim de stres, adică starea de panică (bur-
nout),se întâlnesc tot felul de stadii în care scade trep-
tat eficienţa operaţiunilor cognitive şi fizice (distres).
Prin urmare, un nivel potrivit de stres e bun (eustres).
Stresul contribuie la 90% din boli: dureri cronice,pro-
bleme digestive, tulburări de somn, depresie, obezita-
te, boli autoimune, probleme dermatologice etc. [13,
14, 15]
Fig. 1. Curba Yerkes-Dodson. Cel mai mic nivel de stres – în somn,
într-o stare de alertă foarte joasă – performanţa e foarte mică.Nivelul de
stres creşte – performanţa creşte – punctul maxim de eficienţă – nivelul
maxim de stres – starea de panică (burnout)
Există o anumită măsură de stres la care putem face
faţă un timp mai scurt sau mai îndelungat. Această
masură depinde de felul şi cantitatea de stres şi diferă
de la un individ la altul în funcţie de: personalitate,
experienţe personale, antrenament, aşteptări etc. Cu
toţii suntem capabili să depăşim această masură de
stres pe perioade scurte de timp fără efecte adverse.În
caz de stres acut sau burnout, modificările care apar
constau în simptome cognitive, emoţionale, somatice
şi comportamentale.Semnele şi simptomele de alarmă

56 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
sunt: ostilitate, sensibilitate crescută la critică, agresi-
vitate nepotrivită, probleme interpersonale acute sau
cronice acasă sau la serviciu,probleme financiare,obi-
ceiuri nesănătoase exagerate (fumat,consum de alcool
sau alte toxice, apetit alimentar exagerat), retragere
socială, oboseală fără un motiv anume, asumarea unor
riscuri mari, depersonalizare, epuizare emoţională etc.
[13, 14, 15]
Din punct de vedere biologic, s-au identificat
două sisteme care reacţionează la stres: sistemul sim-
patico-adreno-medular şi axa hipotalamo-hipofizo-
adrenocorticală.
Sistemul simpatico-adreno-medular se activează
în situaţii de urgenţă prin reacţia flight-or-fight, cu
secreţie crescută de adrenalină şi noradrenalina şi
transpiraţii, constricţie periferică a vaselor sangvine.
Daca acest sistem e activat o perioadă îndelungată de
timp şi excesiv poate duce la perturbări în reacţii ve-
getative: creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului car-
diac, funcţionalitatea diferitelor organe şi sisteme mai
ales dacă există predispoziţii spre anumite disfuncţii
(supresia celulelor sistemului imunitar, hipertensiune
arterială, aritmii, moarte subită, perturbări neuro-
chimice ce pot contribui la dezvoltarea unor tulburări
psihiatrice). [2, 5, 6]
Axa hipotalamo-hipofizo-adrenocorticală a fost
descrisă de Hans Selye în răspunsul nespecific la sti-
mulare excesivă.Selye afirmă că stresorii fizici patoge-
ni cum ar fi şocul sau zgomotul şi stresorii psihosocia-
li produc acelaşi pattern de răspuns fiziologic. Acest
răspuns poate fi caracterizat prin 3 stadii. Primul e cel
de alarmă ce reprezintă reacţia iniţială , adică secreţia
de ACTH de către hipofiza anterioară care activează
adrenocortexul ce va secreta corticosteroizi. Al doi-
lea stadiu e cel de rezistenţă care implică o adaptare
completă la stresori cu scăderea treptată a simptome-
lor produse de stress. Al treilea stadiu e cel de epui-
zare care apare în cazul stresorilor ce acţionează pe o
perioadă lungă de timp. Capacitatea de secreţie a hi-
pofizei anterioare şi a glandelor suprarenale e depăşită
şi astfel reapar simptomele stresului creând premisele
unei boli.
Alte creşteri hormonale asociate stresului sunt cele
de prolactină, endorfine naturale. [2, 5]
Din păcate, medicii au un risc scăzut de moarte
prin cancer sau boli cardiovasculare faţă de populaţia
generală. Se presupune că motivul ar fi posibilitatea
de diagnostic precoce şi de tratament adecvat. Se mai
întâmplă un fenomen însă, medicii au un risc mai
crescut moarte prin suicid faţă de populaţia generală.
Un alt lucru alarmant este că,după accidente,suicidul
e cea mai frecventă cauză de moarte la studenţii de la
medicină. La medicii cu tentative de suicid cele mai
frecvente diagnostice sunt: tulburări ale dispoziţiei
afective (depresie, tulburare bipolară), alcolism, abuz
de toxice. Cele mai folosite metode sunt supradozajul
medicamentos şi armele de foc. Există reticenţe în a
recunoaşte depresia la un coleg medic sau la propria
persoană. Studiile arată că unul din 3 medici nu se
supune la control medical periodic. Explicaţiile aces-
tor atitudini ar putea fi obligaţia pe care o simt me-
dicii de a părea sănătoşi ca o dovadă a capacităţii lor
de a vindeca şi a întreţine sănătatea altora. A merge şi
a-ţi întreba un coleg de sănătate poate prejudicia mitul
invulnerabilităţii.De aceea bolile medicilor iau mereu
prin surprindere colegii de muncă,iar sinuciderile sunt
total inexplicabile. Experţii din domeniul sănătăţii
mentale au conchis că tratamentul şi intervenţia tim-
purie în caz de depresie la medici au şanse foarte mari
de reuşita şi chiar pot salva vieţi. [10, 11]
SCOP
Scopul lucrării a fost să răspundă la câteva între-
bări:
- cât de afectaţi sunt cei care lucrează în sănătatea
mintală de stres şi cât de eficienţi sunt în recunoaşte-
rea stresului propriu?
- care sunt efectele scăderii calităţii vieţii asupra
calităţii actului medical, vieţii personale şi asupra rit-
mului de muncă?
- cum se poate interveni preventiv?
LOTUL DE STUDIU
A fost alcătuit din personalul medical şi auxiliar
din Spitalul de Psihiatrie Pediatrică Cluj şi Spitalul
de Psihiatrie Adulţi Cluj, personalul unui ONG ce
lucrează cu persoane cu tulburări psihice.
Medici – 22
Asistenţi medicali – 9
Asistenţi sociali – 3
Psihologi – 1
Infirmieri – 2
Registrator medical – 1
TOTAL – 38 de respondenţi

Analiza lotului de studiu:
Varsta respondentilor
0
10
20
30
40
50
60
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37
Num a rul re sponde ntilor
Varsta
Profesii
58%24%
18%
M edici
Asistenti m edicali
Alte profesii
Ani de vechime Număr de respondenţi
Sub 1 an 2
1-5 ani 25
6-10 ani 4
11-15 ani 4
16-20 ani 1
21-25 ani 0
25 de ani 2
Total 38
Genul respondentilor
Barbati
19%
Fem ei
81%
Barbati
Fem ei
METODA
Metoda folosită a fost interviu-chestionar.
MATERIALE
Perceived Stress Scale (PSS) 14 itemi pentru
investigarea nivelului de stres
General Health Questionnaire 12 itemi pen-
tru investigarea efectelor stresului asupra sănătăţii
Holmes and Rahe Stress Scale pentru inves-
tigarea factorilor de stres
-
-
-
un interviu- chestionar de 4 întrebări con-
ceput de echipa de autori :
1. În ce măsură stresul de la locul de muncă v-a
afectat şi calitatea vieţii personale?
2. În ce măsură stresul de la locul de muncă
a afectat eficienţa profesională şi îngrijirea
bolnavilor?
3. Care a fost cea mai dificilă perioadă la locul
de muncă şi de ce?
4. Ce lucruri aţi avea nevoie să se schimbe la
locul de muncă astfel încât să vă îmbunătăţiţi
calitatea vieţii?
Dacă necesităţile de adaptare ale organismului
sunt depăşite, atunci se pot produc schimbări bio-
logice şi psihologice care pot creşte riscul de boală.
Astfel creşte interesul pentru examinarea şi identifi-
carea stresorilor. Studierea evenimentelor stresante a
început-o Adolf Meyer în 1930 susţinând completa-
rea de către medici şi a unei fişe despre evenimente de
viaţă ca o parte din fişa de examinare medicală a pa-
cientului. Meyer credea că astfel se vor evidenţia care
dintre evenimente stresante de viaţă pot fi etiologii
pentru diverse boli. Chiar dacă o parte din cercetările
acestea timpurii erau inadecvate din punct de vedere
ştiintific, câteva studii au avut rezultate impresionan-
te. Wolff şi colaboratorii au urmărit pe o perioadă de
câţiva ani cu ajutorul unor operatori telefonici, boli-
le care apăruseră în timpul unor perioade frustran-
te din diferite motive. Un pas important în această
zonă de cercetare s-a făcut în 1957 de către Hawkins
şi colaboratorii care au dezvoltat Schedule of Recent
Experiences (Lista experienţelor recente) pentru a si-
stematiza fişa despre evenimente de viaţă a lui Meyer.
Acest instrument a fost folosit de mulţi cercetători în
următoarea decadă pentru a obiectiva asociaţiile din-
tre evenimentele stresante de viaţă şi boli de inimă,de
piele şi altele. O modificare următoare a intervenit în
analiza unei rate standarizate de dificultate de adap-
tare necesară pentru fiecare eveniment numite “life
change units”. Percepţia şi evaluarea stresului psiho-
social de către organism e foarte importantă pentru
identificarea depăşirii capacităţii de coping şi astfel
indivizii se autoetichetează ca fiind stresaţi şi pot simţi
emoţii negative ca răspuns la stres. Percepţia stresului
poate fi măsurată. Percepţia unui individ asupra stre-
sului este determinată şi de interpretarea subiectivă a
evenimentului stresant, de evaluarea stresorilor şi de
adapatarea la aceşti stimuli stresanţi. [1, 7, 11]
-

58 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
REZULTATE
Interpretarea scalei Perceived Stress Scale (PSS)
0-14 – nivel de stres scazut
15-28 – nivel de stres moderat
29-42 – nivel de stres ridicat
43- 54 – nivel de stres foarte mare
Perceived Stress Scale este un instrument ce mă-
soară stresul perceput pe o scală de la 0 la 4: 0= ni-
ciodată, 1= aproape niciodată, 2= câteodată, 3= des,
4= foarte des. Nu este un test diagnostic. Scorurile
înalte indică un nivel de stres ridicat şi prelungit ceea
ce reprezintă un factor de risc pentru boli. Întrebările
au un caracter general : “În ultima lună cât de des aţi
simţit că....”, astfel pot fi aplicate la diferite populaţii.
11%
58%
26%
5%
0-14
15-28
29-42
43-56
Rezultatele generale la PSS-14
PSS-14 Medici
0-14
5%
15-28
50%
29-42
36%
43-56
9%
Rezultatele scalei PSS-14 la grupa de medici din lotul de studiu
PSS-14 Asistenti medicali
0-14
33%
15-28
56%
29-42
11%
43-56
0%
Rezultatele scalei PSS-14 la grupa de asistenţi medicali din
loctul de studiu
PSS-14 Alte profesii
0-14
14%
15-28
72%
29-42
14%
43-56
0%
Rezultatele scalei Pss-14 la alte profesii
In ultima luna, cat de des ati simtit ca nu va mai
ajunge timpul?
3% 11%
26%
36%
24% Niciodata
Aproape niciodata
Cateodata
Des
Foarte des
Interpretarea răspunsului la una dintre întrebările testului
Medicii au cel mai înalt nivel de stres, mai ales
medicii rezidenţi în anul 5, urmaţi de medicii rezi-
denţi din primul an.Următorii ca nivel de stres sunt cei
din profesiile asociate pe ultimul loc se află asistenţii
medicali. La 60% dintre respondenţi, se simt depăşiţi
de cantitatea de muncă raportată la orele de lucru.
Interpretarea scalei General
Health Questionnaire
0-15 – risc scăzut de afectare a stării de sănătate
16-20 – risc moderat de afectare a stări i de sănătate
20 – risc crescut de afectare a stării de sănătate
General H ealth Questionnaire
0-15
73%
16-20
16%
20
11%
Rezultatele generale pe întreg lotul de studiu al GHQ

Interpretarea scalei Holmes and Rahe Stress:
0-150 – prezenţă scăzută a factorilor de stres
151-299 – prezenţă moderată a factorilor de stres
300 – prezenţă ridicată a factorilor de stres
Scala Social Readjustment Rating Scale sau Hol-
mes and Rahe Stress Scale, constă într-o listă de
43 de evenimente de viaţă care au diferite punctaje.
Scala arată riscul de îmbolnăvire în funcţie de prezenţa
evenimentelor stresante.
H olmes and R ahe Stress Scale
Life C hange U nits
151-299
32%
0-150
44%
300
24%
Rezultatele generale pe întreg lotul de studiu al Holmes and
Rahe Stress Scale
Analiza rezultatelor în funcţie de evenimentele de
viaţă stresante:
Schimbarea obiceiurilor de somn
63.2%
36.8%
Nu au fost prezente
Au fost prezente la
Trauma fizica sau boala
84.2%
15.8%
A bsente
Prezente
Adaptare la locul de munca
60.5%
39.5%
Nu au mentionat
Prezenta
Schimbare in starea financiara
50.0%
50.0%
A bsenta
Prezenta
Probleme cu socrii
94.7%
5.3%
Latente
Iminente
Schimbari in obiceiurile alimentare
65.8%
34.2%
Nu au mentionat
Au fost prezente

60 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
Schimbarea locuintei
76.3%
23.7%
A bsenta
Prezenta
Conflicte cu seful
94.7%
5.3%
Seful are dreptate
Au fost raportate
Schimbarea timpului liber
52.6%
47.4%
Nu a fost mentionata
S-a produs
Rezultatele interviului
1. În ce măsură stresul de la locul de muncă v-a
afectat şi calitatea vieţii personale?
Non raspunsuri
90.0%
10.0%
A u raspuns
Nu au raspuns
O boseala si tulburari de somn
74.1%
25.9%
A bsente
Prezente

Afectarea timpului petrecut cu familia si prietenii
55.6%
44.4%
Absenta
Prezenta
Tristete
92.6%
7.4%
Absenta
Prezenta
2. În ce măsură stresul de la locul de muncă a afectat
eficienţa profesională şi îngrijirea bolnavilor?
Non raspunsuri
16.7%
83.3%
Nu au raspuns
Au raspuns
Nu a fost afectata eficienta profesionala
36.0%
64.0%
A fost afectata
Nu a fost afectata
Dificultati de concentrare si motivatie scazuta
84.0%
16.0%
Absente
Prezente
Conflicte la locul de munca
92.0%
8.0%
Absente
Prezente
3. Care a fost cea mai dificilă perioadă la locul de
muncă şi de ce?
Nu au raspuns
94.7%
5.3%
Au raspuns
Nu au raspuns
Perioada de inceput si adaptarea
50.0%
50.0%
Nu au mentionat
Au mentionat

62 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
Conflicte la locul de munca
80.6%
19.4%
Nu au mentionat
Prezente
Nu a existat o perioada dificila
88.9%
11.1%
C u perioade dificile
Fara
Probleme adminsitrative, perioade aglomerate
72.2%
27.8%
Nu au mentionat
Au mentionat
Examen de specialitate
94.4%
5.6%
Nu au mentionat
Au mentionat
M otive personale
94.4%
5.6%
Nu au mentionat
Au mentionat
4.Ce lucruri aţi avea nevoie să se schimbe la locul de
muncă astfel încât să vă îmbunătăţiţi calitatea vieţii?
Cursuri de consiliere profesionala
52.8%
47.2%
Nu au mentionat
Au mentionat
Bonusuri salariale
55.6%
44.4%
Nu au mentionat
Au mentionat
Activitati de socializare si relaxare a personalului
52.8%
47.2%
Nu au mentionat
Au mentionat

Rezolvarea problemelor administrative
55.6%
44.4%
Nu au mentionat
Au mentionat
Imbunatatirea comunicarii intre membrii echipei terapeutice
80.6%
19.4%
Nu au mentionat
Au mentionat
Bilete pentru evenimente culturale
80.6%
19.4%
Nu au mentionat
Au mentionat
Afectarea calităţii vietii personale de către stressul
de la locul de munca se manifestă prin: iritabilitate
33%; oboseală şi tulburări de somn 25,9%; afectarea
timpului petrecut cu familia şi prietenii 44,4%.
Afectarea eficienţei profesionale şi a îngrijirii
bolnavilor au raportat-o 36% din personal. Motivul
principal fiind foile de observaţii şi alte documente ce
necesită mult timp pentru completare.
Cele mai dificile perioade la locul de muncă sunt:
perioada de început şi de adaptare 50%; perioadele
aglomerate şi cele cu probleme administrative 27,8%;
conflictele de la locul de muncă 19,4%.
Pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii membrilor
echipei terapeutice este nevoie de: cursuri de consi-
liere profesională 47,2%; bonusuri salariale 44,4%;
activităţi de socializare şi relaxare 47,2%; rezolvarea
problemelor administrative 44,4%; bilete pentru eve-
nimente culturale 19,4%.
DISCUŢII
Niveluldestreslapersonaluldinsănătateamintală
este ridicat,dar în urma studiului putem concluziona
că deocamdată nu afectează calitatea vieţii personale.
Vârsta celor din lotul de studiu este în medie între
20 şi 30, majoritatea fiind la începutul carierei. Se
ştie că stresul prelungit şi de nivel ridicat va duce in-
evitabil la afectarea sănătăţii ce va implica şi deteri-
orarea calităţii vietii. De asemenea, trebuie să ţinem
cont şi de reticenţa cadrelor medicale de a recunoaş-
te vulnerabilitatea în faţa factorilor de stres.
Limitele studiului sunt: nu se pot generaliza re-
zultatele, testele aplicate nu au fost validate pe po-
pulaţia României, rezultatele nu au fost comparate
cu un lot martor.
O idee de cercetare ar fi un studiu comparativ
între specialităţile medicale sau între diferite profe-
sii pentru a reuşi să protejăm oamenii cei mai vul-
nerabili şi a putea preveni efectele dăunătoare ale
stresului.
CONCLUZII
31% din personal au un nivel ridicat de stres per-
ceput.Stresul perceput de medici e cel mai ridicat faţă
de alte profesii asociate. 45% dintre medici au nivele
îngrijorătoare de stres, mai ales rezidenţii din anul 5.
La 11% din personal există risc crescut de afecatare a
stării de sănătate din cauza stresului.
Factorii de stres sunt prezenţi în număr ridicat la
56% din personal. Cei mai frecvenţi factori de stres
sunt: schimbarea obiceiurilor de somn 36,8%; adap-
tarea la locul de muncă 39,5%; schimbări în starea
financiară 50%; schimbarea timpului liber 47,4%;
schimbarea obiceiurilor alimentare 34,2%. Aceşti fac-
tori coincid cu semnele burnout-ului.

64 SNPCAR 2009 - vol.12 - nr.4
BIBLIOGRAFIE
Burckhardt, Carol S;Kathryn L Anderson, The Quality of
Life Scale (QOLS): Reliability, Validity, and Utilization,
Health and Quality of Life Outcomes, 2003
Brissette, Ian; Cohen,S; The Contribution of Individual
Differences in Hostility to the Associations Between Daily
Interpersonal Conflict, Affect, and Sleep, 2002
Lupu Iustin; Calitatea vieţii în sănătate. Definiţii şi instu-
mente de evaluare. http://www.revistacalitateavietii.
ro/2006/CV-1-2-06/7.pdf
Cohen, Sheldon; Kessler,Ronald C.; Gordon Underwood
Lynn; Strategies for Measuring Stress in Studies of Psychi-
atric and Physical Disorders, 1995
Cohen, S; Cuneyt M. Alper, Positive Emotional Style Pre-
dicts Resistance to Illness After Experimental Exposure to
Rhinovirus or Influenza A Virus; Psychosomatic Medicine
68:809–815 (2006) 809 0033-3174/06/6806-0809
Cohen Sheldon,Lemay P.Edward;WhyWould Social Net-
works Be Linked to Affect and Health Practices?Health
Psychology 2007, Vol. 26, No. 4, 410–417
Zalaquett Carlos P; Wood Richard J.; Evaluating Stress;
The Scarecrow Press, Inc.; Lanham, Md., London
1997
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
http://www.statisticssolutions.com/General-Health-
Questionnaire
Cohen Sheldon; Sarah D. Pressman, Positive Affect and
Health, Curent Directions in Psychological Science,
Volume 15–Number 3, 2006
Louise B Andrew, Physician Suicide Jul 10, 2008, eMe-
dicine Specialties Emergency Medicine Psychosocial
Marshall, Leisa L.; Amy Allison; Diane Nykamp; Shankar
Lanke; Perceived Stress and Quality of Life Among Doctor
of Pharmacy Students American Journal of Pharmaceutical
Education 2008; 72 (6) Article 137.
Pressman, Sarah D.; Cohen Sheldon; Use of Social Words
in Autobiographies and Longevity; Psychosomatic Medi-
cine 69:262–269 (2007)
http://www.helpguide.org/mental/burnout_signs_symptoms.
htm,http://www.helpguide.org/mental/stress_signs.htm
http://www.pdf-search-engine.com/maslach-burnout-in-
ventory-pdf.html
Cohen Sheldon; Doyle William;Socioeconomic Status Is
Associated With Stress Hormones; Psychosomatic Medi-
cine 68:414–420 (2006)
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

�ݺ�ߣ

Cercetare sanatate mintala

Recommended

More Related Content

What's hot (12)

Similar to Cercetare sanatate mintala (20)

Cercetare sanatate mintala