Controlul-emotiilor ееееееееееееееееееее
- 2. Cuprins Ce sunt emoţiile? Clasificarea emoţiilor Bucuria Încrederea Frica Surpriza Tristeţea Dezgustul Furia Anticipaţia Exerciţiu de grup Sfaturi pentru controlul emoţiilor 2
- 3. Ce sunt emoţiile? O emoţie este o stare afectivă pe care o experimentăm, o reacţie subiectivă faţă de mediu care este însoţită de schimbări organice (fiziologice şi endocrine) ale unei origini înnăscute, influenţată de experienţă. Emoţiile au o funcţie de adaptare a organismului nostru faţă de tot ceea ce ne înconjoară. Este o stare care vine asupra noastră deodată şi brusc, sub forma unor crize mai mult sau mai puţin violente şi mai mult sau mai puţin trecătoare. 3
- 4. Clasificarea emoţiilor În 1972 psihologul american Paul Ekman şi echipa sa, pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există patru expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă, asociate următoarelor emoţii: Frica Furia Tristeţea Bucuria Universalitatea acestor manifestări poate fi considerată drept un puternic indiciu că aceste patru emoţii sunt emoţii fundamentale, care ţin de natura umană. 4
- 5. Clasificarea emoţiilor Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 cercul emoţiilor, care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale sunt: Bucurie Încredere Frică Surpriză Tristeţe Dezgust Furie Anticipaţie Emoţiile complexe sunt: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate. 5
- 6. Bucuria Bucuria este o emoţie caracterizată prin mulţumire vie, distracţie, euforie, fericire, un sentiment de comfort, satisfacţie sufletească. “Bucuria e o stare în care sufletul trăieşte calm şi statornic, netulburat de nicio frică sau superstiţie sau de vreo altă emoţie” Democrit 6
- 7. Bucuria Starea de bucurie este întotdeauna însoţită în mod natural de un zâmbet. Intensitatea acestuia poate varia între un zâmbet abia schiţat şi unul ce ne cuprinde întreaga faţă. Împreună cu acest zâmbet, bucuria se manifestă şi astfel: Ne cuprinde o căldură plăcută Bătăile inimii devind mai profunde şi mai lente Sângele circulă şi irigă corpul Ne simţim integraţi, unificaţi În literatura de specialitate sunt descrise două tipuri principale de zâmbet: 7 Zâmbet Duchenne o Zâmbetul autentic oEste o expresie a unei stări profunde şi sincere de bucurie o Cald şi spontan, acesta nu poate fi dictat de creier o Implică întreaga faţă Zâmbet non-Duchenne o Zâmbetul programat o E un semn de amabilitate şi curtoazie socială oEste numit şi “zâmbetul însoţitorilor de zbor” sau “zâmbetul Pan Am” o Implică doar muşchii feţei
- 8. Bucuria 8 Un zâmbet adevărat întodeauna presupune: o Riduri “labe de cioară” o Obraji ridicaţi o Mişcarea muşchiului ce susţine ochiul o Formarea pungilor sub ochi
- 9. Încrederea Încrederea este o stare de siguranţă faţă de cinstea, buna-credinţă sau sinceritate a cuiva. 9 “Încrederea nu poate fi ordonată. Totuşi este adevărat că cel care câştigă încredere este cel care e dispus să acorde încredere.” Gustav Heinemann “Vor exista mereu oameni care te vor răni, aşa că trebuie să-ţi păstrezi încrederea şi doar să ai mai multă grijă în cine ai încredere şi a doua oară.” Gabriel Garcia Marquez
- 10. Frica Frica este o stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; este o reacţie firească, normală, a organismului nostru faţă de pericole. “Frica este o întrebare: De ce ţi-e frică şi din ce cauză? Aşa cum sămânţa sănătăţii este în boală, pentru că boala conţine informaţie, fricile noastre sunt o comoară a autocunoaşterii dacă le explorăm” Marilyn Ferguson 10
- 11. Frica Atunci când ne simţim în pericol, în creierul nostru se declanşează automat o serie reacţii: toată atenţia se focalizează pe pericol, orice altă activitate fie e întreruptă, fie se realizează la nivel de subzistenţă. Creierul intră într-o stare de hipervigilenţă, cu alte cuvinte ne pregăteşte pentru reacţia de fugă sau luptă în faţa pericolului. Această stare stimulează secreţia de neurotransmiţători, care în plan fiziologic se manifestă prin: oÎncordare musculară oAccelerare a bătăilor inimii oDereglare a respiraţiei Pentru a preveni efectele stărilor de frică trebuie făcut totul ca aceasta să fie ţinută sub control. Câteva recomandări care pot fi urmate în această situaţie sunt: 11 Schimbarea atitudinii faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi Înfruntarea situaţiei generatoare de frică Abandonarea comportamentelor de siguranţă Însuşirea tehnicilor de relaxare şi autosugestie Practicarea regulată a sportului
- 12. Supriza Surpriza este considerată cea mai spontană emoţie întâlnită la o persoană; pe cât de repede apare, pe atât de repede se poate dispersa. Poate avea loc ca urmare a unui lucru neaşteptat sau a unei aşteptări eronate. Are o valenta afectiva neutra si de obicei este urmata de o alta emotie. Expresii ale feţei care indică surpriza: oSprâncenele se ridică oOchii se măresc oGura se întredeschide oFruntea poate afişa valuri de riduri orizontale 12
- 13. Tristeţea Tristeţea este o emoţie caracterizată prin sentimente de dezavantaj, pierdere şi neajutorare, este o stare sufletească apăsătoare. “Omul care este lipsit de sentimentul tristeţii e tot atât de vrednic de compătimire ca omul care nu ştie ce-i bucuria sau care şi-a pierdut simţul umorului” Konstantin Paustovsky 13
- 14. Tristeţea Tristeţea se poate manifesta prin: Apatie, scădere a energiei şi a entuziasmului faţă de activităţile vieţii Modificarea apetitului, cu o creştere sau scădere în greutate Modificarea somnului – prea mult sau prea puţin Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii Menţinerea acestei stări pe o perioadă mai îndelungată şi adâncirea tristeţii poate duce la depresie. Cum putem depăşi această emoţie? Disciplinează-ţi mintea şi cultivă numai gânduri pozitive Nu te izola - petrece timp cu familia ta şi cu prietenii de încredere, înconjoară-te de oameni pozitivi, socializează 14
- 15. Dezgustul Dezgustul apare atunci cand ne aflam in apropierea unor lucruri ce ne pot fi daunatoare, ne pot intoxica. De pildă, atunci când gustăm ori mirosim o mâncare stricată. Dezgustul genereaza raspunsuri de inlaturare sau indepartare a stimulului care il provoaca. Dezgustul poate aparea si vizavi de o persoana, vizavi de infatisarea, caracterul ori faptele acesteia. In acest caz, dezgustul este determinat mai degraba de standardele morale si sociale decat de un potential distructiv intrinsec al persoanei respective. 15 Dezgustul este o reactie de aversiune fata de un obiect. Când simţim dezgust: Nasul se încreţeşte Buza de sus se retrage si se ridica, astfel incat marginile gurii se intorc in jos
- 16. Furia Furia este o stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine, o stare de mânie nestăpânită. Furia este o emoţie puternică. Ca orice emoţie, furia poate fi constructivă, însă, necontrolată, poate avea rezultate distructive în viaţa profesională şi personală. Multe persoane îşi exprimă furia în moduri nocive, cum ar fi: Accese de furie - unele persoane nu îşi pot controla furia aproape deloc, iar aceasta tinde să se materializeze în abuz fizic şi violenţă Reprimarea furiei - furia este o emoţie normală şi naturală; unele persoane însă, consideră că furia este o emoţie "rea" şi "nepotrivită" şi aleg să o reprime. 16
- 17. Furia În momentele în care ne enervăm prea tare, simţim bătăi de inimă foarte puternice, respiraţia devine mai dificilă, ne tremură mâinile, avem dinţii încleştaţi, creşte temperatura corpului şi transpirăm mai tare. Aceste reacţii fiziologice sunt declanşate de eliberarea unor cantităţi mari de hormoni ai stresului, cum sunt adrenalina şi cortizolul. Aceste descărcări constante de hormoni declanşate de accese de furie necontrolată, pot avea urmări mult mai grave asupra sănătăţii. Câteva probleme de sănătate legate de necontrolarea adecvată a furiei sunt: Dureri de cap, insomnie Probleme de digestie şi dureri abdominale Anxietate şi depresie Probleme dermatologice (căderea părului, eczeme) Tensiune arterială crescută Cum putem depăşi această emoţie? oIdentificarea emoţiilor agresive oIdentificarea contextului în care apar oGăsirea unor modalităţi folositoare de exprimare a lor 17
- 18. Anticipaţia “Totul a fost anticipat cu excepţia felului cum să trăieşti” Jean Paul Sartre 18
- 19. Exerciţiu de grup Scopul exerciţiului: Cunoaşterea reciprocă între membrii grupului, rememorarea şi crearea unor emoţii, observarea reacţiilor fiziologice ale emoţiilor. Vă rog să faceţi următoarele: o Găsiţi o trăsătură pe care o aveţi în comun cu persoana din dreapta voastră; o Spuneţi-ne ce credeţi că vă diferenţiază de restul grupului din punct de vedere emoţional. o Povestiţi o situaţie din viaţa voastră în care aţi trăit emoţii puternice. 19
- 20. Un trainer se confruntă inevitabil cu prezentarea unor informaţii, cu elaborarea şi susţinerea unui discurs în faţa unui auditoriu, mai mare sau mai mic. Voi prezenta în cele ce urmează câteva sfaturi pentru controlul emoţiilor în aceste situaţii. Controlul emoţiilor 20
- 21. Setează-ţi un lucru la care să te gândeşti Înainte de începerea prezentarii, gândeşte-te la ceva lipsit de încărcătură emoţională. O sugestie ar fi un element din natură sau un obiect care calmează, creează linişte şi îi permite minţii să se concentreze. Sfaturi pentru controlul emoţiilor Un diamant perfect Un câmp cu maci O apă curgătoare 21
- 22. Respiră Deşi pare un gest instinctiv, la fel instinctiv este şi răspunsul corpului tău de a-şi ţine respiraţia atunci când te simţi copleşit. Emoţiile cresc nivelul de stres şi din punct de vedere fiziologic, corpul tău răspunde prin eliberarea către creier de substanţe chimice care induc stresul, precum cortizolul şi adrenalina. Antidotul pentru aceste substanţe este oxigenul. Prin urmare, opreste-te pentru o clipă: relaxează-ţi toţi muschii şi inspiră-expiră adânc de câteva ori, în mod discret. Câteva exerciţii de respiraţie te vor ajuta să te aduni. Sfaturi pentru controlul emoţiilor 22
- 23. Începe-ţi prezentarea cu o mică glumă Reacţia celor din sală te va ajuta să te detensionezi. Cu cât publicul tău este mai încremenit şi mai tăcut, cu atât tensiunea ta este mai mare. A reuşi să îi smulgi o reacţie încă de la început îţi va da curaj şi va face ca restul discursului să curgă mai firesc. Prin umor şi chiar autoironie, poţi folosi emoţiile în favoarea ta, transformându-le în simpatie. Sfaturi pentru controlul emoţiilor 23
- 24. Schimbă-ţi poziţia Deplasează-ţi corpul, schimbă poziţia pe care ai adoptat-o la începutul prezentării. Mişcarea schimbă emoţia. Atunci când se schimbă starea fizică, se schimbă şi starea mentală. Simplul gest de a schimba poziţionarea pe scaun sau de a te mişca un pic sau chiar mai mult, îţi schimbă perspectiva şi te ajută să faci tranziţia înspre un alt cadru al gândirii. Dacă eşti într-o situaţie în care furia sau frustrarea te copleşesc, te poti scuza şi în mod politicos să părăseşti camera pentru câteva momente. Când te vei intoarce, auditoriul se va uita la tine altfel. Este indicat să faci câţiva pasi către stanga sau dreapta, iar apoi vei putea sa ţncepi din nou cu o altă idee de punctat sau cu un rezumat elocvent, care nu va mai fi inundat de emoţii. Sfaturi pentru controlul emoţiilor 24
- 25. Pregăteşte-te înainte de prezentare Cu cât temele de acasă sunt făcute mai temeinic, cu atât îţi va fi mai uşor să treci peste încercare. Este adevărat, există acele persoane "carismatice" care pregătesc proiectul cu o noapte înainte, se aşează la panoul de prezentare cu mâinile în buzunar, spun câteva povestiri haioase, mai aruncă două cifre şi primesc apoi aplauze la scenă deschisă. Având puţin trac, nu e cazul să încerci aşa ceva. Sfaturi pentru controlul emoţiilor 25
- 26. Ai curaj! Începutul e mai greu Menţine structura pe care ţi-ai propus-o, nu divaga şi lasă prezentarea să evolueze ca o construcţie, caramidă cu caramidă. În timpul discursului propriu-zis, este bine să alegi o poziţie care să implice o "pavăză" între tine şi auditoriu – o masă, o tribună – te vor avantaja. Cât timp vorbeşti, alege din public o persoană şi gândeşte-te că pe ea trebuie să o convingi, asta fără să uiţi să învălui, din când în când, întreaga audienţă cu privirea. Pe măsura ce înaintezi în temă şi te apropii de final, îşi va fi din ce în ce mai usor. Sfaturi pentru controlul emoţiilor 26
- 27. Dacă permiţi emoţiilor tale să controleze transmiterea mesajului, acestea te vor împiedica să îţi atingi scopul. Pe de altă parte, exprimarea emoţiilor adaugă valoare unei prezentări, pentru că astfel audienţa este direcţionată către un loc al înţelegerii, compasiunii şi acţiunii. Ca urmare, emoţiile sunt benefice, ele trebuie exprimate şi transmise mai departe, dar într-o formă controlată şi adecvată. “Oamenii vor uita cuvintele tale, dar nu vor uita niciodată emoţiile pe care le-ai transmis” Carl W. Buechner Controlul emoţiilor 27
- 28. Mulţumesc! 28