�ݺ�ߣ

Hazarde industriale
Această categorie include o gamă largă de accidente, declanşate de om
cu sau fără voia sa, legate de activităţile industriale, cum sunt exploziile,
scurgerile de substanţe toxice, etc.
Asemenea hazarde sunt frecvente în industriile chimică şi metalurgică,
dar si in industria nucleara datorită emisiilor de substanţe nocive în procesul
de producţie şi cantităţilor mari de deşeuri care afectează solul, apa şi aerul.
Amplasarea obiectivelor industriale în văi adânci şi depresiuni, în care
se manifestă frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic
şi inversiunea termică, conduce la stagnarea şi cumularea poluanţilor şi, în
final, la realizarea unor concentraţii periculoase. Printre cazurile cele mai
semnificative se numără cele din văile Meusa, Belgia (în 1930) şi Donora,
S.U.A. (în 1948), precum şi de la Londra (în 1952).
De exemplu, pe valea Meusei, afluent al Rhinului, în sectorul belgian
dintre localităţile Huy şi Seraing ( circa 25 km), mărginit de coline ce
domină valea cu 75-100 m şi dotat cu întreprinderi industriale ce se ţin lanţ
(cocserii, combinate siderurgice, centrale electrice, fabrici de sticlă, de acid
sulfuric, de îngrăşăminte chimice, etc), o ceaţă densă şi persistentă ( timp de
15 zile) a provocat, în decembrie 1930, moartea a 60 de persoane şi
simptome de otrăvire la câteva mii de locuitori.
Între 5 şi 8 decembrie 1952, factorii climatici (ceaţa, calmul atmosferic
şi inversiunea termică) au determinat o situaţie catastrofală la Londra. Ca
urmare a creşterii bruşte a conţinutului de anhidridă sulfuroasă ( de peste 20
de ori) şi de substanţe solide aflate în suspensie ( de trei până la zece ori mai
mare decât cea obişnuită) etc., numărul deceselor provocate de faimosul
smog londonez a fost evaluat la 4 000, iar cel al persoanelor care au avut de
suferit, cu mult mai mare.
Accidentul produs la Bhopal, în ziua de 3 decembrie 1984, prin
eliminarea accidentală a unui gaz toxic ( izocianat de metil ), provenind de la
o uzină de pesticide, s-a soldat cu 6 500 de victime şi îmbolnăvirea altor 10
000 de persoane ( sterilitate, afecţiuni respiratorii, surzenie temporară, etc.).
Despăgubirile plătite de concernul internaţional „Union Carbide” s-au ridicat
la 15 miliarde de dolari, fiind astfel cea mai mare sumă înregistrată până
acum în asemenea cazuri.
Accidentul de la Seveso a avut loc la 10 iulie 1976, când în urma
exploziei unui reactor de la uzina chimică din localitate s-a scurs o mare
cantitate de dioxină, una dintre cele mai toxice şi periculoase toxine, care a
semănat moarte, maladii şi dezolare în toată valea Brianza, în care se află

oraşul în cauză. Acest accident a fost un puternic semnal de alarmă,
Comunitatea Economică Europeană ( actuala Uniune Europeană ) adoptând
în 1982 „Directiva Seveso”, care inventariază 80 de substanţe chimice
considerate toxice şi a căror producere şi stocare sunt supuse unor
reglementări cu totul speciale.
Nu mai puţin periculoase sunt incendiile industriale ( de genul celor de
la platforma petrolieră „Bravo” din zăcământul norvegian Ekofisk din Marea
Nordului, în 1977, de la depozitul uzinei chimice din Basel, Elveţia, în anul
1986 ş.a.) sau haldele de steril din apropierea unor uzine metalurgice, de
ciment ori a exploatării miniere. Ca urmare a pierderii stabilităţii haldelor, pe
acestea se produc alunecări, care se revarsă peste construcţiile din apropiere,
nu de puţine ori afectând chiar şcoli.
Hazardele nucleare sunt produse de răspândirea necontrolată a unor
substanţe radioactive în afara instalaţiilor nucleare şi a dispozitivelor de
deşeuri radioactive. Substanţele respective pot să iradieze populaţia şi
mediul înconjurător şi pot produce victime omeneşti şi pagube materiale.
Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice, de
instalaţiile nucleare din unele institute de cercetare ştiinţifică, de căderea pe
Pământ a unor sateliţi artificiali cu propulsie nucleară, precum şi de
transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive.

Accidente la centrale nucleare:
 12 decembrie 1952 la Chalk River, lângă capitala canadiană
Ottawa;
 7 octombrie 1957: - la Windscale Pile No. 1, nord de Liverpool,
Marea Britanie, unde a fost afectată o suprafaţă de 520 km2;
- în
apropiere de Kyshtym, în sudul Munţilor Ural, fosta Uniune
Sovietică, soldat cu evacuarea a circa 10 000 de persoane;
 1976, lângă Greifswald, fosta R.D. Germană;
 28 martie 1979, la Three Mile Island, lângă Harrisburg,
Pennssylvania, S.U.A.;

26 aprile 1986 la Cernobîl .

Cel mai grav accident este cel înregistrat în fosta Uniune Sovietică, la
Cernobîl, în Ucraina. Explozia unui dintre cele patru reactoare ale centralei
nucleare, în noaptea de 25-26 aprilie 1986, a pulverizat peste 1 000 tone din
cuvertura protectoare şi o mare cantitate de substanţe radioactive care
conţineau Iod 131 şi Cesiu 137. Dintre consecinţe amintim: muncitorii şi
pompierii care au asigurat stingerea incendiului, grav iradiaţi, au murit în
lunile următoare, au fost evacuate imediat 200 000 de persoane din
localităţile aflate pe o rază de 30 km; au fost iradiate circa un milion de
persoane. S-a produs o contaminare nu numai a Ucrainei, ci şi a altor regiuni
ale Europei ( îndeosebi Europa Centrală şi Peninsula Scandinavă) şi,
totodată, pentru prima oară a avut loc şi o contaminare transcontinentală,
fiind afectate Alaska (S.U.A.) şi Canada.

Nistorescu Vlad

�ݺ�ߣ

Hazarde Industriale

Recommended

More Related Content

What's hot (20)

Viewers also liked (20)

Similar to Hazarde Industriale (12)

Hazarde Industriale