An de infiinare- Primele achizitii s-au facut in 8 octombrie 1957. La 樽nceput fondul de carte era de aproximativ 5200 UB.
Dotare in 2010 - de 54.000UB
Fondul de carte este enciclopedic cu preponderent beletristic, at但t in limba rom但na cat si in limbi strine
Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz de Oszyk, nscut la 5 mai, 1846, a fost un romancier i nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur 樽n 1905.
Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz de Oszyk, nscut la 5 mai, 1846, a fost un romancier i nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur 樽n 1905.
"Eminescu, scria Nicolae Iorga in 1909, se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui intreaga n-are nici cea mai slaba masura si sub nici un raport caracterul local, provincial, ci numai caracterul general romanesc. E cel dintai scriitor roman care scrie catre toti romanii intr-un grai pe care romanii de oriunde il pot recunoaste ca al lor. Nascut in coltul de catre granita al Moldovei de Sus, crescut in Bucovina, apoi scolar intr-un asezamant ardelean, in sfarsit studiind la Viena intre romanii din toate partile, care sub indemnul lui pun la cale inaintea mormantului din Putna a lui Stefan cel Mare cea dintai serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei romanesti, care sunt ale tuturor celor de sangele nostru si de limba noastra, infratit apoi cu poporul prin strabaterea adanca a tainelor cantecului multimilor - Eminescu e intruparea literara a constiintei romanesti, una si nedespartita."
1. Nichita Stnescu (1933 - 1983)
Nichita Stnescu, numele la natere Nichita Hristea Stnescu, (n. 31 martie 1933, Ploieti,
jude釘ul Prahova d. 13 decembrie, Bucureti, 1983) a fost un poet, scriitor i eseist rom但n, ales
post-mortem membru al Academiei Rom但ne.Tatl poetului, Nicolae Hristea Stnescu, a fost
釘ran prahovean care mai t但rziu a devenit meteugar i comerciant ploietean. Mama sa,
Tatiana Cereaciuchin era parte a unei familii nobile din Rusia.
n perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul Sf. Petru i Pavel, devenit Mihai Viteazul din Ploieti,
pentru ca ulterior, 樽ntre 1952 - 1957 s urmeze cursurile Facult釘ii de Filologie a Universit釘ii din
Bucureti.
n 1952, s-a cstorit cu a doua dragoste a sa din adolescen釘, Magdalena Petrescu, dar cei doi
se vor despr釘i dup un an. n 1962 s-a cstorit cu poeta i eseista Doina Ciurea, din a crei
dragoste se va plmdi tema volumului "O viziune a sentimentelor". Ulterior, fiind 樽mpreun cu
poeta i autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc 樽n a scrie i a construi universuri
abstracte. n 1982 se cstorete cu Todori釘a (Dora) Tr但釘 .Nichita i-a adunat poeziile sale
bclioase, scrise, dup propriile sale cuvinte, fr mam, fr tat, 樽ntr-un volum numit
"Argotice" c但ntece la drumul mare i publicat foarte t但rziu, dup moartea sa, 樽n 1992, de
Doina Ciurea.
Este pentru scurt timp corector i apoi redactor la sec釘ia de poezie a Gazetei literare. n 1963
are loc prima cltorie peste hotare a poetului 樽n Cehoslovacia. Trei ani mai t但rziu public la
Editura Tineretului un volum cu 11 elegii. Tiprete Necuvintele, care primete Premiul Uniunii
Scriitorilor. Mai apare i volumul de poezii "Un pm但nt numit Rom但nia". Este numit redactor-ef
adjunct al revistei "Luceafrul, alturi de Adrian Punescu. n 1970 devine redactor-ef adjunct
la "Rom但nia literar, revist condus de Nicolae Breban. Public dou noi volume de poezii:
"Belgradul 樽n cinci prieteni" i "Mre釘ia frigului". Pentru volumul de eseuri "Cartea de recitire"
ob釘ine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
Un an mai t但rziu ob釘ine pentru ultima oar Premiul Uniunii Scriitorilor i i se atribuie Premiul
interna釘ional Johann Gottfried von Herder. Devine publicist comentator la "Rom但nia literar.
Se mut 樽n ultima sa locuin釘, din Str. Pia釘a Amzei nr. 9. n fa釘a geamului apartamentului su
crete celebrul salc但m Gic.
La 4 martie 1977 poetul 樽ncearc, 樽n zadar, s-l salveze pe prietenul su Nicolae tefnescu, i
este lovit de un zid care s-a prbuit dup cutremur. n urma ocului sufer o paralizie de scurt
durat a pr釘ii st但ngi a corpului care va lsa ceva sechele i dup vindecare.
n 1978 public volumul de poezii Epica Magna, care primete 樽n acelai an premiul "Mihai
Eminescu al Academiei Rom但ne.
n august 1981 are prima criz hepatic. Aceste crize vor continua 樽n toamn i poetul se
interneaz la spitalul Fundeni. Dup ce este externat ascunde fa釘 de to釘i semnele maladiei sale,
afi但ndu-se optimist, iar medicii se declar uimi釘i de rezisten釘a i vitalitatea sa extraordinar. La
31 martie, la 樽mplinirea a 50 de ani de via釘, poetului i se organizeaz o srbtorire na釘ional.
n timpul unei cltorii 樽n Iugoslavia are o criz foarte grav, ce necesit interven釘ia medicilor.
2. Pe 12 decembrie, durerile din zona ficatului devin 樽ngrozitoare i este adus la Spitalul de
urgen釘 unde crizele sunt extrem de violente i poetul se stinge din via釘 fix la orele dou i zece
minute. Ultimele sale cuvinte au fost: "Respir, doctore, respir.A fost laureat al Premiului Herder
i nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatur (1980).
Considerat at但t de critica literar c但t i de publicul larg drept unul dintre cei mai de seam
scriitori pe care i-a avut limba rom但n, pe care el 樽nsui o denumea Dumnezeiesc de frumoas,
Nichita Stnescu apar釘ine temporal, structural i formal, poeziei moderniste sau neo-
modernismului rom但nesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, 樽ns, Nichita Stnescu nu se
aseamn dec但t cu el 樽nsui, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu
i Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime i intensitate remarcabile, fc但nd parte
din categoria foarte rar a inventatorilor lingvistici i poetici."Ceea ce putem spune, p但n toate
acestea se vor lmuri, este c poetul Nichita Stnescu continu o serie mare de poe釘i din secolul
al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) i c el 樽nsui este un mare poet care cu 樽nchipuirile,
jocurile, teoriile, strile i abilit釘ile lui a schimbat fa釘a poeziei rom但neti. Un mare poet rom但n
樽ntr-o istorie imposibil (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ..."