![ Nicolae Josan, "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura
Progresul Românesc, București ,1992.
Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de
personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de "Centrul Rațiu pentru
Democrație" Turda (fosta "Fundație Rațiu"), Editura RH Printing,
București, 2010
Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche.
Dr. Ioan Ratiu si Emilia Ratiu "Corespondenta II. Scrisori primite, 1896
- 1919 " Bucuresti, RH Printing and Publishing, 2002 - L 8 >
Dr. Ioan Rațiu By: Ciura, Alexandru. IN: Transilvania; vol. 59
Language: Romanian
Rolul dr. Ioan Ratiu in miscarea memorandista By: DARABAN,
Alexandru. Cluj-Napoca : [s.n.]. 1998. 01/01/1998 351 f. 31 cm.
Language: Romanian
Dr. Ioan Rațiu (1828-1902) : 50 de ani din luptele naționale ale
românilor ardeleni By: Georgescu, Ioan. Sibiu : Tipografia "Foaia
Poporului". 1928. 01/01/1928 224 p. il., facs., [1] f. portr. 24 cm
Language: Romanian
Amintiri din viața marelui român dr. Ioan Rațiu : din manuscrisul
decedatului profesor Mihail Strajan Odorheiu : Institutul de Arte
Grafice "Minerva". 1930. 01/01/1930 25 p. 23 cm. Language: Romanian
Corespondență Dr. Joan Rațiu și Emilia Rațiu.](https://image.slidesharecdn.com/proiectpowerpoint-cotorimihai-130326110709-phpapp02/85/Proiect-power-point-cotori-mihai-12-320.jpg)
Proiect power point cotori mihai
- 1. S-a nascut in data de 1 august 1835 la Basesti. A murit in data de 23 februarie 1919 , a fost un politician român din Transilvania, intre 1881-1902 vicepresedinte, intre 1902- 1918 presedinte al Partidului Național Român din Transilvania.
- 2. În 1872 a fost ales deputat în parlamentului ungar din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național. În urma acestei propuneri s-a convocat, la 17 octombrie 1880 , o conferință alcătuită din 30 de fruntași români din Transilvania și Ungaria, care au decis convocarea conferinței naționale de la Sibiu din anul 1881, care a decretat solidaritatea partidelor naționale românești din Ungaria și unirea acestora sub numele de Partidul Național Român din Transilvania și Ungaria.
- 3. În perioada 1892-1894, Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în imperiul austro-ungar. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894
- 4. Gheorghe Pop de Băsești și-a donat întreaga sa avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului "cu acel scop și acel mandat ca, din această avere, să se înființeze spre mărirea Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării culturale a poporului român o fundație perpetuă și neschimbată", iar "scopul fundației va fi promovarea culturii poporului românesc". Pe terenul donat de Gheorghe Pop de Băsești Bisericii Române Unite cu Roma a fost ridicată noua biserică greco- catolică din Băsești, cu hramul "Sfântul Gheorghe", sfințită în anul 2005.
- 5. Nascut la data de 21 ianuarie 1852, Apa, Comitatul Sătmar - A murit la data de 29 noiembrie 1922, Satu Mare) a fost una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului Austro-Ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania. Din anul 1885 a activat ca preot paroh greco-catolic în Ș ișești, unde a ridicat o biserică monumentală sfințită la 15 august 1890. Avea liceul și studii teologice făcute la Roma, unde a luat și doctoratul. Activând ca scriitor politic, printre altele în „Gazeta de Transilvania” și „Observatorul”, inițiator și semnatar al Memorandumului, și lider al Partidului Național Român, a avut de suferit în repetate rânduri represiunea autorităților de la Budapesta. În perioadele în care a fost deținut politic, românii ardeleni i-au dedicat în semn de prețuire și solidaritate un cântec: Doina lui Lucaciu.
- 6. Dr. Vasile Lucaciu a fost unul dintre românii care au semnatMemorandumul din 1892. Procesul în care semnatarii Memorandumului au fost acuzați de negarea autorității maghiare și de solicitarea independenței Transilvaniei, i-a adus cei mai mulți ani de închisoare dintre toți condamnații, 5. Prin intervenția directă a lui Carol I, ei vor fi eliberați, după un an de temniță, în 1895. În anul 1905 a fost ales cu mare majoritate de voturi deputat de Beiuș în parlamentul de la Budapesta, din partea PNR. Venit în România (Regat) după începutul Primului Război Mondial a militat intens pentru alierea țării cu Puterile Antantei, pentru se putea realiza Reîntregirea României. Tot în acest scop a îndeplinit, - trimis de guvernul român - misiuni de prezentare a poziției române în privința situației inacceptabile a românilor majoritari din Transilvania, inclusă în statul austro-ungar. În anul 1918 a fost unul din membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei. La alegerile din 1919 a fost ales deputat în Parlamentul României din partea PNȚ.
- 7. A editat Revista Catolică, primul periodic apărut în limba română la Baia Mare Studii monografice --Albani, Tiron (1936). Leul dela Șișești. Oradea: Editura Cercul Ziariștilor Oradea --Blaga, Mihoc (1993). Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), un luptător pentru Marea Unire. Oradea: Editura Alibi S.A.
- 8. 1852, 22 ianuarie, se naște Vasile Lucaciu în localiatatea Apa, județul Satu Mare, din părinții Mihai Lucaciu si Iuliana Toth; 1852-1858, copilăria în satul natal; 1858-1862, urmează patru clase primare în Baia Mare; 1862-1866, frecventează primele clase secundare la Gimnaziul de Stat din ora șul Baia Mare; 1866-1867, este elev în clasa a V-a secundara la liceul din Ungvar; 1867-1868, absolvă cursurile clasei a VI-a la Liceul Ordinului „Premonstratens” din Oradea; întrerupe cursurile, intră voluntar în armata austro-ungară, pe care o părăse ște la scurt timp; 1868-1870, urmează cursurile Institutului "Sf. Atanasie" din Roma, în 1870 obținând titlul de doctor, cu "Magna cum laude", în filozofie; în acela și an (1870) se reîntoarce în țară; 1871, se reîntoarce la Roma pentru aprofundarea studiilor; 1874, absolvă Seminarul Teologic din Gherla, se căsătorește cu Paulina Șerbac din Potău, jud. Satu Mare, și este hirotonisit preot; 1874-1878, funcționează ca preot în localitatea Sâncrai de pe Grui, din fostul județ Sălaj; acum ia contact cu conducătorii români din Transilvania și începe să publice la diferite gazete românești; 1878-1885, funcționează ca profesor de limba româna la Liceul Regesc din Satu Mare; încep persecuțiile; 1884-1885, preia un post de profesor definitiv la Losoncz; își dă apoi demisia din învățământ; 1885, 27 august, ocupă postul de paroh în localitatea Șișești; 1890, la Conferința Națională a PNR se stabilește definitiv textul Memorandumului, redactat de Iuliu Coroianu și Vasile Lucaciu; 1890, 19 martie, are loc, la Satu Mare, procesul intentat împotriva lui Vasile Lucaciu "pentru ațâțare împotriva unei naționalități", este achitat; 1890, 27 august, are loc inaugurarea bisericii din Șișești, la care participă circa 15.000 de credincioși; 1892, ianuarie, la Sibiu, are loc a V-a Conferin ță Na țională a P.N.R., la care dr. Ioan Rațiu este ales în funcția de președinte, iar dr. Vasile Lucaciu în func ția de secretar general;
- 9. 1892, mai, redactează „Circulara convocatoare”, pentru măsuri în vederea înaintării Memorandumului, care este confiscată de pretor; 1892, 28 mai, face parte ca organizator din delegația de 300 de persoane care înaintează Memorandumul împaratului Francisc Iosif Ila Viena; 1892, 12 noiembrie, este judecat la Debrețin pentru „Circulara convocatoare” și, fiind găsit vinovat de agitație împotriva națiunii maghiare, este condamnat la un an închisoare de stat, 500 de florini amendă și 49 florini cheltuieli de judecată, procesul este transpus la Satu Mare; 1893, 27 ianuarie, are loc, la Satu Mare, procesul prin care Vasile Lucaciu este condamnat la patru luni închisoare ordinară pentru calomniere publică a guvernului maghiar; sentințele celor două procese sunt contopite într-o singură pedeapsă, de treisprezece luni închisoare și pierderea drepturilor cetățenești pentru tot timpul cât dura pedeapsa; 1893-1894 (7 ianuarie 1893 - 7 februarie 1894), Vasile Lucaciu execută condamnarea de treisprezece luni la închisoarea dinSeghedin; 1894, 7-25 mai, are loc la Cluj procesul memorandiștilor, dr. Vasile Lucaciu fiind condamnat la 5 ani închisoare de stat; apelul înaintat de Comitetul PNR este respins de către Comisia regală la 13 iulie, dispunând arestarea condamna ților; 1894, 26 iulie, Vasile Lucaciu este arestat și întemni țat la închisoarea din Seghedin; 1895, 15 septembrie, împaratul Francisc Iosif I se vede silit să grațieze pe condamnați; Vasile Lucaciu revine la Șișești; 1902, 4 decembrie, are loc Conferința Națională a PNR, care alege pe George Pop de Băsești în funcția de secretar general; 1905, 11 iunie, are loc Conferinta Națională a PNR, care hotărăște tactica „activismului”; Vasile Lucaciu candidează în cercul Târgu Lăpuș, din județul Someș, dar nu obține majoritatea; 1907, 28 august, Vasile Lucaciu este declarat deputatul cercului Beiuș pentru parlamentul din Budapesta; 1907-1910, desfășoară activitate parlamentară la Budapesta,
- 10. S-a nascut la data de 19 august 1828, Turda - A murit la data de 4 decembrie 1902, Sibiu), nepot de frate al lui Vasile Rațiu, a fost un om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.
- 11. Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească", fiind subvenționată de către Împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de către Episcopul Ioan Bob. Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul Greco-catolic din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminariul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminariul central din Budapesta. În anul 1848Ioan Rațiu a organizat o legiune împreună cu fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze. Această legiune a fost implicată în mai multe lupte contra armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din Munții Apuseni. După revoluție, în anul 1850, Ioan Rațiu a început studiul dreptului la Viena, de unde s-a întors în 1854 la Pesta, unde a urmat doctoratul in drept. A obținut titlul de doctor in drept in anul 1857 la Budapesta cu teza: Theses ex universa jurisprudentia et scientiis politicis. A început avocatura la Budapesta, apoi a activat la Cluj, iar în 1860 s-a înscris în baroul Sibiu, unde și-a deschis propriul cabinet.
- 12. Nicolae Josan, "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București ,1992. Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006 Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda (fosta "Fundație Rațiu"), Editura RH Printing, București, 2010 Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche. Dr. Ioan Ratiu si Emilia Ratiu "Corespondenta II. Scrisori primite, 1896 - 1919 " Bucuresti, RH Printing and Publishing, 2002 - L 8 > Dr. Ioan Rațiu By: Ciura, Alexandru. IN: Transilvania; vol. 59 Language: Romanian Rolul dr. Ioan Ratiu in miscarea memorandista By: DARABAN, Alexandru. Cluj-Napoca : [s.n.]. 1998. 01/01/1998 351 f. 31 cm. Language: Romanian Dr. Ioan Rațiu (1828-1902) : 50 de ani din luptele naționale ale românilor ardeleni By: Georgescu, Ioan. Sibiu : Tipografia "Foaia Poporului". 1928. 01/01/1928 224 p. il., facs., [1] f. portr. 24 cm Language: Romanian Amintiri din viața marelui român dr. Ioan Rațiu : din manuscrisul decedatului profesor Mihail Strajan Odorheiu : Institutul de Arte Grafice "Minerva". 1930. 01/01/1930 25 p. 23 cm. Language: Romanian Corespondență Dr. Joan Rațiu și Emilia Rațiu.