際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
VULCANII
Vulcanul este o formaiune geologic care prezint o deschiztur 樽n scoara terestr i care
emite roc topit sau parial topit ( lav), gaze i cenu.
Vulcanii dateaz de acum 4 miliarde de ani c但nd planeta noastra era la inceputul
dezvoltarii sale. Terra era acoperita de vulcani care formau suprafata de uscat. In prezent
planeta noastra se afla intr-o perioada in care vulcanii sunt foarte linistiti comparativ cu
activitatea lor din trecut.
Vulcan erup但nd
Rsp但ndirea vulcanilor
Pe Glob exist circa 640 de vulcani activi, situa釘i 樽n zonele de subduc釘ie, de rift i 樽n aa-
numitele puncte fierbin釘i (hot spots) din interiorul plcilor tectonice.
Cei mai mul釘i vulcani sunt 樽n zona denumit Cercul de Foc al Pacificului.
1.a.ZONA DE RIFT CONTINENTAL
Magma urc spre scoara terestr print-un an tectonic ( fisur) numit rift, form但ndu-se
vulcanii de pe continent.
Formarea vulcanilor 樽n zona riftului continental din Africa de Est
Vulcanul Kilimandjaro- ,,Acoperiul Africii,,
Falie de-a lungul Vii Riftului est-african
1.b.ZONA DE RIFT OCEANIC
RIFT OCEANIC
Magma din manta urc spre scoara terestr prin rift, ajung但nd pe fundul oceanului,
depun但ndu-se de-o parte si de alta a riftului si astfel se formeaz lanuri muntoase vulcanice
suboceanice, numite dorsale. Cea mai cunoscut si 樽ntins dorsal este Dorsala Atlantic
care se 樽ntinde sub Oc.Atlantic din Islanda p但n in apropiere de Antarctida.
Dorsala Atlantic Erupie vulcanic subacvatic
Islanda parte a Dorsalei Atlantice
Parcul Naional Thingvellir (Islanda)- locul 樽n care Dorsala Atlantic e cel mai uor vizibil
2.ZONA DE SUBDUCIE se 樽nt但lnete acolo unde 2 plci tectonice se 樽nt但lnesc,
iar placa tetonic mai grea alunec sub cea mai uoar, proces numit subducie.
Locul unde placa tectonic coboar spre astenosfer se numete fos sau groap
abisal.
https://www.youtube.com/watch?v=ryrXAGY1dmE
Zona de subducie
Cei mai muli vulcani activi din zonele de subducie fac parte din Cercul de Foc al
Pacificului cea mai mare arie vulcanic de pe Glob care 樽ncepe din Peninsula Kamceatka (
Asia de Est), continu cu Japonia,Filipine,Indonezia i apoi continu pe latura vestica a
Americilor.
Cercul de Foc al Pacificului
3. HOT SPOTS ( PUNCTELE FIERBINI)
Pe suprafa釘a Globului exist 樽ns foarte multe aparate vulcanice stinse i active al cror
mod de formare nu are legtur cu mecanismele de la contactul dintre plcile tectonice.
Majoritatea se afl 樽n interiorul plcilor, departe de marile fracturi ale scoar釘ei.
Erau considerate la 樽nceput anomalii, ulterior geneza lor fiind pus pe seama unor ,, puncte
fierbin釘i (hot spots).
PUNCTELE FIERBINI = regiune vulcanic alimentat de coloane de magm
provenit din mantaua inferioar, de la ad但ncimi de peste 2900 km, de la limitia cu
nucleul extern. Se presupune c aceste hot spot-uri sunt fixe.
Vezi si videoclipul
https://www.youtube.com/watch?v=asUXBV12Btg
https://www.youtube.com/watch?v=QO2OO1r_tFg
Aa s-au fromat o serie de insule ca Hawaii,Azore,Galapagos,dar o serie de puncte fierbini
(active sau inactive) se gsesc 樽nYellowstone ( SUA),Islanda, regiunea Eiffel (Germania )etc.
Concep釘ia lui T. Wilson privind micarea plcii pacifice peste hot spot-ul hawaiian ce a dus la
formarea irului de insule vulcanice. (Sursa: Pubs.usgs.gov)
Erupie vulcanic de tip hawaiian
Harta cu poziia ,, punctelor fierbini,, la nivel global
ELEMENTELE UNUI VULCAN
1. VATRA ( CAMERA) MAGMATIC=locul de alimentare cu magm a
vulcanului
2. COUL VULCANIC= canalul prin care urc magma
3. CRATERUL VULCANIC= locul pe unde iese magma la suprafaa scoarei
4. CON VULCANIC= forma vulcanului
Erupia vulcanic este fenomenul de ieire a magmei la suprafaa litosferei.
Erupia vulcanic poate fi 樽nsoit de cutremure,erupii de gaze,
fum,cenu vulcanic, produse vulcanice solide (scorii, lapili,bombe
vulcanice), fluxuri piroclastice, lav.
EFECTELE NEGATIVE ALE ERUPIILOR VULCANICE
-pierderea de viei omeneti mai ales acolo unde gsim curgeri de lav cu viteze
mari sau se produc fluxuri piroclastice ( nori arztori) .
Flux piroclastic= amestec de gaze, cenu i roci vulcanice de 樽nalt
temperatur formate 樽n timpul erupiei vulcanului. Fluxul are o vitez de 700
kilometri pe or i la o temperatur a gazului, de la 100 la 800属C.
Flux piroclastic in timpul erupiei vulcanului Pinatubo,1991,Filipine
-intoxicarea cu gaze toxice ( CO2,SO2,HCl)
-pierderea caselor oamenilor si migraia forat ( refugiaii)
-distrugerea infratructurii de transport si telecomunicaii
-riscul de prabuire a avioanelor care survoleaz zona
--incendii de vegetaie
-distrugerea terenurilor agricole
-ploi acide
-provocarea de curgeri de noroi de tip lahar pe versani acoperiti cu zapad
Lahar= curgere de material vulcanic ( cenu, fragmente de roc vulcanic si
apa ) care curge repede si se cimenteaz la fel de repede.
lahar
- posibilitatea declanrii unei ierni vulcanice
Iarn vulcanic = reducere a temperaturilor globale cauzat de cenua
vulcanic i dioxidul de sulf care reflect radiaiei solar dup o erupie
vulcanic foarte mare.
Exemple istorice :
1991 Erupia Pinatubo Filipine a rcit temperaturile globale pe 2-3 ani.
1883- Explozia Krakatoa (Krakatau) Indonezia rcit temperaturile globale
pe 4 ani.
1815- Erupia muntelui Tambora Indonezia
Erupia a dus la rcirea global, iar recoltele au fost mici la nivel mondial au
foamete.
A fost cauza pentru ceea ce a devenit cunoscut sub numele de  Anul fr var
 din 1816.
Efectele pozitive ale vulcanilor
-crearea de noi uscaturi i noi forme de relief
-formarea mineralelor,rocilor si diferitelor minereuri
( Au.Ag,Cu,Pb,Zn)
-apariia apelor minerale
-fertilizarea solurilor
CLASIFICAREA VULCANILOR
1. Dup perioada de formare:
o vulcani tineri
o vulcani btr但ni
2. Dup activitate:
o vulcani activi, care continu s erup ( ex.Etna,Laki,Mauna Loa etc)
o vulcani inactivi (stini), a cror activitate a 樽ncetat cu milenii 樽n urm
i care nu mai au camer magmatic. ( vulcanii din Romania)
o vulcani adormii, care nu au avut activitate o perioad mai lung de
timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au potenialul de a
erupe 樽n viitor. De regul acetia sunt cei mai periculoi i pot produce
erupii de tip exploziv. ( Yellowstone)
3. Dup tipul de manifestare a erupiei:
o de tip islandic, cu erupii liniare de lave fluide, fr explozii, conuri
Platoul vulcanic i vulcanul Laki
o de tip hawaian, cu erupii centrale linitite de lave fluide,cu f但nt但ni de
foc
Vulcanul Kilauea -Hawaii
o de tip strombolian, cu erupii de lave fluide i explozii ritmice de gaze
Vulcanul Stromboli-Italia
o de tip vulcanian, cu erupii de lave v但scoase care, dup consolidarea 樽n
coul vulcanic, vor fi expulzate sub form de cenu i bombe
vulcanice prin explozii puternice ale gazelor
Insula vulcanic Vulcano i Vulcanello- Italia
o de tip peleean, cu erupii de lav v但scoas care se ridic 樽n forma unui
st但lp, foarte gazoas; erupii explozive i nori de gaz.
Vulcanul Pel辿e-Insula Martinica,Caraibe
de tip plinian-erupie exploziv; cenua i produsele vulcancice sunt aruncate
foarte sus 樽n aer. Provoac seisme,tsunami,alunecri de teren .
Aceste tip de erupii sunt/au fost specifice erupiilor vulcanilor Vezuviu (79 e.n),
Saint Helen ( 1980),Santorini etc.
Vulcanul Santorini-Grecia Erupia vulcanului Saint Helen-SUA-198
o de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice arunc 樽n aer vechiul aparat
vulcanic.
aici se incadreaz erupiile vulcanilor Tambora (din 1815) Krakatau (din 1883),
Bandai ( din 1888),Toba
0
Vulcanul Tambora
Poz cu erupia vulcanului Krakatau din 1883 Ilustrat inainte si dupa eruptia Krakatau din 1883
Vulcanul Bandai-Japonia
TIAI C....
1. Ojos del Salado este cel mai 樽nalt vulcan activ de pe Terra, av但nd 樽nlimea
de 6.893 m. Se afl 樽n America de Sud, 樽n Anzii Cordilieri, la grania
dintre Chile si Argentina
2. Vulcanul Mauna Kea este cel mai 樽nalt munte din lume, msurat de la baz
la v但rf, deoarece baza sa se afl pe fundul mrii la aproximativ 6.000 m sub
nivelul Oceanului Pacific, aduc但ndu-i 樽nlimea total la peste 10.000 m.
3. Chimborazo (vulcan din Ecuador) este cel mai 樽nalt munte de pe Terra
msurat de la centrul planetei noastre.
3. Olympus Mons (latin pentru Muntele Olimp) este cel mai mare vulcan i
munte cunoscut din Sistemul Solar. Este situat pe planeta Marte i are 21.229 m
altitudine.
Olympus Mons de pe Marte-cel mai inalt vulcan din Sistemul Solar
4. n Australia nu exist vulcani activi, fiindc este situat 樽n mijlocul unei plci
tectonice.
5. Cel mai sudic vulcan activ este Muntele Erebus, din Antarctida.
6. Eruptia din 1815 a vulcanului Tambora este cea mai puternica eruptie
inregistrata vreodata de oameni. Aceasta a provocat moartea a circa 71.000 de
oameni, iar nori de cenusa au ajuns pe mai multe insule indepartate. Vulcanul,
care este inca activ, reprezinta unul dintre cele mai inalte varfuri din Arhipelagul
indonezian.
7.Cei mai 樽nli vulcani din Rom但nia sunt Muntii Climani, cu vf.Pietrosul
Climanilor care atinge 2100 m.
8.Singurul lac vulcanic din Rom但nia este lacul Sf.Ana, din masivul Ciomatu
Mare,muntii Harghitei,din Carpaii Orientali.
9. Vulcanii pot crete foarte rapid. Dac unii au nevoie de c但teva mii de ani
pentru a se dezvolta, alii pot aprea chiar 樽n c但teva zile. De exemplu, vulcanul
Paricutin din Mexic, a aprut sub forma unei fisuri 樽ntr-un lan de porumb, iar
樽ntr-o sptm但n, a ajuns la o 樽nlime de aproximativ 100 de metri.
Apariia vulcanului Paricutin in lanul de porumb
10. Vulcanul Kawah Ijen din Indonezia arunc lava albastr. Explicaia
const in faptul c la presiuni i temperaturi ridicate, de peste 600 属 C, r但urile de
lav ies la suprafa, iar 樽n contact cu aerul, vaporii de sulf capt o culoarea
albastr.
Bibliografie
https://slideplayer.ro
https://geografilia.blogspot.com/
/GnlMassimo/vulcani-asia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan
http://tehnostiri.ro/index.php/2019/12/14/5-lucruri-interesante-despre-
vulcani/
https://ziare.com/magazin/inedit/cele-mai-puternice-eruptii-vulcanice-
din-ultimii-4-000-de-ani-1111448

More Related Content

What's hot (20)

Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropiceDumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
Elena Beregoi
Seismele
SeismeleSeismele
Seismele
AndreiCristea10
Coloran釘i i vopsele
Coloran釘i i vopseleColoran釘i i vopsele
Coloran釘i i vopsele
Popa Elena Madalina
Atmosfera
AtmosferaAtmosfera
Atmosfera
Butuc Carmen
Agricultura mondial
Agricultura mondial Agricultura mondial
Agricultura mondial
Butuc Carmen
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
Butuc Carmen
Catastrofa de la cernob樽l
Catastrofa de la cernob樽lCatastrofa de la cernob樽l
Catastrofa de la cernob樽l
Daniela glibiciuc
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Robert XD
Analizatorul vizual
Analizatorul vizual Analizatorul vizual
Analizatorul vizual
simonacadare
Regiunea mediteranean
Regiunea mediteraneanRegiunea mediteranean
Regiunea mediteranean
Ana-Maria Baluta
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Dan Mulco
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
Tonia Bucurica
Evolutia vietii pe terra
Evolutia vietii pe terraEvolutia vietii pe terra
Evolutia vietii pe terra
CostelBalmaga
Circuitul apei in natura
Circuitul apei in naturaCircuitul apei in natura
Circuitul apei in natura
Mihaela Ursachi
Caractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Caractere generale ale hidrosferei si componentele saleCaractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Caractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Butuc Carmen
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropiceDumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
Elena Beregoi
Agricultura mondial
Agricultura mondial Agricultura mondial
Agricultura mondial
Butuc Carmen
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
Butuc Carmen
Catastrofa de la cernob樽l
Catastrofa de la cernob樽lCatastrofa de la cernob樽l
Catastrofa de la cernob樽l
Daniela glibiciuc
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Robert XD
Analizatorul vizual
Analizatorul vizual Analizatorul vizual
Analizatorul vizual
simonacadare
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Dan Mulco
Evolutia vietii pe terra
Evolutia vietii pe terraEvolutia vietii pe terra
Evolutia vietii pe terra
CostelBalmaga
Circuitul apei in natura
Circuitul apei in naturaCircuitul apei in natura
Circuitul apei in natura
Mihaela Ursachi
Caractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Caractere generale ale hidrosferei si componentele saleCaractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Caractere generale ale hidrosferei si componentele sale
Butuc Carmen

Similar to Vulcanii (20)

Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.
cebanuradu
Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.
cebanuradu
Vulcanii subacvatici
Vulcanii subacvaticiVulcanii subacvatici
Vulcanii subacvatici
Corina Ioana
Proiect vulcan Etna
Proiect vulcan EtnaProiect vulcan Etna
Proiect vulcan Etna
iTrudix1
Prezentare.pptx
Prezentare.pptxPrezentare.pptx
Prezentare.pptx
DenisJr3
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
AnaTonco
Prima erupie.docx
Prima erupie.docxPrima erupie.docx
Prima erupie.docx
DariusSorin
Prezentare Geologie Istorica la ora lui F
Prezentare Geologie Istorica la ora lui FPrezentare Geologie Istorica la ora lui F
Prezentare Geologie Istorica la ora lui F
AshMax1
Www.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889aeWww.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889ae
Alex Cojocaru
Planeta Mercur
Planeta MercurPlaneta Mercur
Planeta Mercur
Corina Cotea
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
Dizzy Kidd
Astronomie , planetele
Astronomie , planeteleAstronomie , planetele
Astronomie , planetele
Petronia Moraru
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
Ion Com樽ndaru
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Matilda Matilda
Proiect la geografie
Proiect la geografieProiect la geografie
Proiect la geografie
voltgt
Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.
cebanuradu
Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.Vulcaniiiii.
Vulcaniiiii.
cebanuradu
Vulcanii subacvatici
Vulcanii subacvaticiVulcanii subacvatici
Vulcanii subacvatici
Corina Ioana
Proiect vulcan Etna
Proiect vulcan EtnaProiect vulcan Etna
Proiect vulcan Etna
iTrudix1
Prezentare.pptx
Prezentare.pptxPrezentare.pptx
Prezentare.pptx
DenisJr3
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
58A7E741-B175-4C92-AF84-E5CBFAE26894.pdf
AnaTonco
Prima erupie.docx
Prima erupie.docxPrima erupie.docx
Prima erupie.docx
DariusSorin
Prezentare Geologie Istorica la ora lui F
Prezentare Geologie Istorica la ora lui FPrezentare Geologie Istorica la ora lui F
Prezentare Geologie Istorica la ora lui F
AshMax1
Www.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889aeWww.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889ae
Alex Cojocaru
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
Dizzy Kidd
Astronomie , planetele
Astronomie , planeteleAstronomie , planetele
Astronomie , planetele
Petronia Moraru
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
1.placile tectonice si dinamica scoartei terestre
Ion Com樽ndaru
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Vulcanul Kawah Ijen Jawa 2014 (nx power lite)
Matilda Matilda
Proiect la geografie
Proiect la geografieProiect la geografie
Proiect la geografie
voltgt

Vulcanii

  • 1. VULCANII Vulcanul este o formaiune geologic care prezint o deschiztur 樽n scoara terestr i care emite roc topit sau parial topit ( lav), gaze i cenu. Vulcanii dateaz de acum 4 miliarde de ani c但nd planeta noastra era la inceputul dezvoltarii sale. Terra era acoperita de vulcani care formau suprafata de uscat. In prezent planeta noastra se afla intr-o perioada in care vulcanii sunt foarte linistiti comparativ cu activitatea lor din trecut. Vulcan erup但nd Rsp但ndirea vulcanilor Pe Glob exist circa 640 de vulcani activi, situa釘i 樽n zonele de subduc釘ie, de rift i 樽n aa- numitele puncte fierbin釘i (hot spots) din interiorul plcilor tectonice. Cei mai mul釘i vulcani sunt 樽n zona denumit Cercul de Foc al Pacificului. 1.a.ZONA DE RIFT CONTINENTAL Magma urc spre scoara terestr print-un an tectonic ( fisur) numit rift, form但ndu-se vulcanii de pe continent. Formarea vulcanilor 樽n zona riftului continental din Africa de Est
  • 2. Vulcanul Kilimandjaro- ,,Acoperiul Africii,, Falie de-a lungul Vii Riftului est-african
  • 3. 1.b.ZONA DE RIFT OCEANIC RIFT OCEANIC Magma din manta urc spre scoara terestr prin rift, ajung但nd pe fundul oceanului, depun但ndu-se de-o parte si de alta a riftului si astfel se formeaz lanuri muntoase vulcanice suboceanice, numite dorsale. Cea mai cunoscut si 樽ntins dorsal este Dorsala Atlantic care se 樽ntinde sub Oc.Atlantic din Islanda p但n in apropiere de Antarctida. Dorsala Atlantic Erupie vulcanic subacvatic
  • 4. Islanda parte a Dorsalei Atlantice Parcul Naional Thingvellir (Islanda)- locul 樽n care Dorsala Atlantic e cel mai uor vizibil
  • 5. 2.ZONA DE SUBDUCIE se 樽nt但lnete acolo unde 2 plci tectonice se 樽nt但lnesc, iar placa tetonic mai grea alunec sub cea mai uoar, proces numit subducie. Locul unde placa tectonic coboar spre astenosfer se numete fos sau groap abisal. https://www.youtube.com/watch?v=ryrXAGY1dmE Zona de subducie Cei mai muli vulcani activi din zonele de subducie fac parte din Cercul de Foc al Pacificului cea mai mare arie vulcanic de pe Glob care 樽ncepe din Peninsula Kamceatka ( Asia de Est), continu cu Japonia,Filipine,Indonezia i apoi continu pe latura vestica a Americilor. Cercul de Foc al Pacificului
  • 6. 3. HOT SPOTS ( PUNCTELE FIERBINI) Pe suprafa釘a Globului exist 樽ns foarte multe aparate vulcanice stinse i active al cror mod de formare nu are legtur cu mecanismele de la contactul dintre plcile tectonice. Majoritatea se afl 樽n interiorul plcilor, departe de marile fracturi ale scoar釘ei. Erau considerate la 樽nceput anomalii, ulterior geneza lor fiind pus pe seama unor ,, puncte fierbin釘i (hot spots). PUNCTELE FIERBINI = regiune vulcanic alimentat de coloane de magm provenit din mantaua inferioar, de la ad但ncimi de peste 2900 km, de la limitia cu nucleul extern. Se presupune c aceste hot spot-uri sunt fixe. Vezi si videoclipul https://www.youtube.com/watch?v=asUXBV12Btg https://www.youtube.com/watch?v=QO2OO1r_tFg Aa s-au fromat o serie de insule ca Hawaii,Azore,Galapagos,dar o serie de puncte fierbini (active sau inactive) se gsesc 樽nYellowstone ( SUA),Islanda, regiunea Eiffel (Germania )etc. Concep釘ia lui T. Wilson privind micarea plcii pacifice peste hot spot-ul hawaiian ce a dus la formarea irului de insule vulcanice. (Sursa: Pubs.usgs.gov) Erupie vulcanic de tip hawaiian
  • 7. Harta cu poziia ,, punctelor fierbini,, la nivel global ELEMENTELE UNUI VULCAN 1. VATRA ( CAMERA) MAGMATIC=locul de alimentare cu magm a vulcanului 2. COUL VULCANIC= canalul prin care urc magma 3. CRATERUL VULCANIC= locul pe unde iese magma la suprafaa scoarei 4. CON VULCANIC= forma vulcanului
  • 8. Erupia vulcanic este fenomenul de ieire a magmei la suprafaa litosferei. Erupia vulcanic poate fi 樽nsoit de cutremure,erupii de gaze, fum,cenu vulcanic, produse vulcanice solide (scorii, lapili,bombe vulcanice), fluxuri piroclastice, lav.
  • 9. EFECTELE NEGATIVE ALE ERUPIILOR VULCANICE -pierderea de viei omeneti mai ales acolo unde gsim curgeri de lav cu viteze mari sau se produc fluxuri piroclastice ( nori arztori) . Flux piroclastic= amestec de gaze, cenu i roci vulcanice de 樽nalt temperatur formate 樽n timpul erupiei vulcanului. Fluxul are o vitez de 700 kilometri pe or i la o temperatur a gazului, de la 100 la 800属C. Flux piroclastic in timpul erupiei vulcanului Pinatubo,1991,Filipine -intoxicarea cu gaze toxice ( CO2,SO2,HCl) -pierderea caselor oamenilor si migraia forat ( refugiaii) -distrugerea infratructurii de transport si telecomunicaii -riscul de prabuire a avioanelor care survoleaz zona --incendii de vegetaie -distrugerea terenurilor agricole -ploi acide -provocarea de curgeri de noroi de tip lahar pe versani acoperiti cu zapad Lahar= curgere de material vulcanic ( cenu, fragmente de roc vulcanic si apa ) care curge repede si se cimenteaz la fel de repede.
  • 10. lahar - posibilitatea declanrii unei ierni vulcanice Iarn vulcanic = reducere a temperaturilor globale cauzat de cenua vulcanic i dioxidul de sulf care reflect radiaiei solar dup o erupie vulcanic foarte mare. Exemple istorice : 1991 Erupia Pinatubo Filipine a rcit temperaturile globale pe 2-3 ani. 1883- Explozia Krakatoa (Krakatau) Indonezia rcit temperaturile globale pe 4 ani. 1815- Erupia muntelui Tambora Indonezia Erupia a dus la rcirea global, iar recoltele au fost mici la nivel mondial au foamete. A fost cauza pentru ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Anul fr var din 1816. Efectele pozitive ale vulcanilor -crearea de noi uscaturi i noi forme de relief -formarea mineralelor,rocilor si diferitelor minereuri ( Au.Ag,Cu,Pb,Zn) -apariia apelor minerale -fertilizarea solurilor
  • 11. CLASIFICAREA VULCANILOR 1. Dup perioada de formare: o vulcani tineri o vulcani btr但ni 2. Dup activitate: o vulcani activi, care continu s erup ( ex.Etna,Laki,Mauna Loa etc) o vulcani inactivi (stini), a cror activitate a 樽ncetat cu milenii 樽n urm i care nu mai au camer magmatic. ( vulcanii din Romania) o vulcani adormii, care nu au avut activitate o perioad mai lung de timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au potenialul de a erupe 樽n viitor. De regul acetia sunt cei mai periculoi i pot produce erupii de tip exploziv. ( Yellowstone) 3. Dup tipul de manifestare a erupiei: o de tip islandic, cu erupii liniare de lave fluide, fr explozii, conuri Platoul vulcanic i vulcanul Laki
  • 12. o de tip hawaian, cu erupii centrale linitite de lave fluide,cu f但nt但ni de foc Vulcanul Kilauea -Hawaii
  • 13. o de tip strombolian, cu erupii de lave fluide i explozii ritmice de gaze Vulcanul Stromboli-Italia
  • 14. o de tip vulcanian, cu erupii de lave v但scoase care, dup consolidarea 樽n coul vulcanic, vor fi expulzate sub form de cenu i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor Insula vulcanic Vulcano i Vulcanello- Italia
  • 15. o de tip peleean, cu erupii de lav v但scoas care se ridic 樽n forma unui st但lp, foarte gazoas; erupii explozive i nori de gaz. Vulcanul Pel辿e-Insula Martinica,Caraibe
  • 16. de tip plinian-erupie exploziv; cenua i produsele vulcancice sunt aruncate foarte sus 樽n aer. Provoac seisme,tsunami,alunecri de teren . Aceste tip de erupii sunt/au fost specifice erupiilor vulcanilor Vezuviu (79 e.n), Saint Helen ( 1980),Santorini etc. Vulcanul Santorini-Grecia Erupia vulcanului Saint Helen-SUA-198 o de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice arunc 樽n aer vechiul aparat vulcanic. aici se incadreaz erupiile vulcanilor Tambora (din 1815) Krakatau (din 1883), Bandai ( din 1888),Toba 0
  • 17. Vulcanul Tambora Poz cu erupia vulcanului Krakatau din 1883 Ilustrat inainte si dupa eruptia Krakatau din 1883 Vulcanul Bandai-Japonia
  • 18. TIAI C.... 1. Ojos del Salado este cel mai 樽nalt vulcan activ de pe Terra, av但nd 樽nlimea de 6.893 m. Se afl 樽n America de Sud, 樽n Anzii Cordilieri, la grania dintre Chile si Argentina 2. Vulcanul Mauna Kea este cel mai 樽nalt munte din lume, msurat de la baz la v但rf, deoarece baza sa se afl pe fundul mrii la aproximativ 6.000 m sub nivelul Oceanului Pacific, aduc但ndu-i 樽nlimea total la peste 10.000 m. 3. Chimborazo (vulcan din Ecuador) este cel mai 樽nalt munte de pe Terra msurat de la centrul planetei noastre. 3. Olympus Mons (latin pentru Muntele Olimp) este cel mai mare vulcan i munte cunoscut din Sistemul Solar. Este situat pe planeta Marte i are 21.229 m altitudine. Olympus Mons de pe Marte-cel mai inalt vulcan din Sistemul Solar 4. n Australia nu exist vulcani activi, fiindc este situat 樽n mijlocul unei plci tectonice. 5. Cel mai sudic vulcan activ este Muntele Erebus, din Antarctida. 6. Eruptia din 1815 a vulcanului Tambora este cea mai puternica eruptie inregistrata vreodata de oameni. Aceasta a provocat moartea a circa 71.000 de oameni, iar nori de cenusa au ajuns pe mai multe insule indepartate. Vulcanul, care este inca activ, reprezinta unul dintre cele mai inalte varfuri din Arhipelagul indonezian. 7.Cei mai 樽nli vulcani din Rom但nia sunt Muntii Climani, cu vf.Pietrosul Climanilor care atinge 2100 m. 8.Singurul lac vulcanic din Rom但nia este lacul Sf.Ana, din masivul Ciomatu Mare,muntii Harghitei,din Carpaii Orientali.
  • 19. 9. Vulcanii pot crete foarte rapid. Dac unii au nevoie de c但teva mii de ani pentru a se dezvolta, alii pot aprea chiar 樽n c但teva zile. De exemplu, vulcanul Paricutin din Mexic, a aprut sub forma unei fisuri 樽ntr-un lan de porumb, iar 樽ntr-o sptm但n, a ajuns la o 樽nlime de aproximativ 100 de metri. Apariia vulcanului Paricutin in lanul de porumb 10. Vulcanul Kawah Ijen din Indonezia arunc lava albastr. Explicaia const in faptul c la presiuni i temperaturi ridicate, de peste 600 属 C, r但urile de lav ies la suprafa, iar 樽n contact cu aerul, vaporii de sulf capt o culoarea albastr.