�ݺ�ߣ

Săpunuri şi detergenţi Nume : Negoita Silviu Costea Florin Liceul : Colegiul National Mihai Viteazul Profesor : Istrate Gabriela

S ăpunuri Săpunurile - un amestec de săruri de sodiu ale acizilor graşi (C 12 -C 18 ) , obţinut prin hidroliza bazica a grasimilor Ionizarea sapunului ( in solutie apoasa): R-COONa R-COO - + Na +

Anionul carboxilat (R-COO - ) prezinta in molecula doua parti diferite, care au comportari diferite fata de apa: Radicalul hidrocarbonat (-R)- Grupa hidrofoba (fara afinitate fata de apa) Grupa carboxilat (-COO - ) ,care poate realiza legaturi de hidrogen cu apa – Grupa Hidrofila (cu afinitate fata de apa) Existeta lor, determina proprietatea sapunui de a spala

Rolul sapunului in procesul de spalare Moleculele de sapun vin in contact cu murdaria (formata in special de substante insolubile in apa – ex. grasimi) Gruparea hidrofoba se orienteaza spre substanta insolubila in apa Gruparea hidrofila se orienteaza spre apa Substanta insolubila este divizata in particule foarte mici, inconjurate de moleculele sapunului, formand agregate numite micele Micelele trec in apa formand o emulsie relativ stabila

Sarurile de calciu (sapun de calciu) Sarurile de magneziu (sapun de magneziu) Insolubile in apa La dizolvarea sapunlui de sodiu in apa dura, care contine ioni Ca 2+ si Mg 2+ in cantitati mari, sapunurile de calciu si magneziu precipita Astfel scade eficienta spalarii, Iar pentru a evita aceste neajunsuri apele dure sunt supuse unui proces de dedurizare Sarurile de calciu si magneziu

Obtinerea sapunului Pentru obtinerea sapunului se folosesc: grasimi animale – grasimea de porc, de bou, de oaie, etc; grasimi vegetale- grasimile de cocos, de palmier, etc; Prelucrarea pastei de sapun, care se separa prin hidroliza bazica a grasimilor , este diferita in functie de compozitia ei si de destinata sapunului (sapun de rufe, de toaleta, medicinal) Pentru obtinerea sapunului de toaleta, pasta de sapun este decolorata, neutralizata de excesul de soda si conditionata prin adaugare de parfumuri si alte ingrediente (glicerina, laolina, coloranti, acid citric, etc).

Procesul tehnologic de obtinere a sapunului

Utilizari Sapunul de sodiu : agent de spalare; Sapunul de potasiu : este moale – utilizat in industria textila; Sapunuri de calciu, sodiu, magneziu: in amestec cu uleiurile minerale – obinerea unsorilor;

Detergenti Proprietatea sapunului de a spala este determinata de existenta in aceeasi molecula a unei grupe polare hidrofile si a unui rest hidrocarbonat lung ,nepolar si hidrofob. Detergentii sunt produsi organici de sinteza care au structuri si proprietati asemanatoare sapunului.Ca si sapunurile, detergentii contin o catena lunga (C 12 -C 18 ) hidrofoba si o grupa hidrofila.

Clasificare dupa natura grupei hidrofile Anionici Detergenti Neionici Cationici

In detergentii anionici, grupa hidrofila este un ion negativ(-OSO 3 - sau –SO 3 - ). Cei mai utilizati detergenti anionici sunt: sarurile de sodiu ale sulfatilor acizi de alchil cu formula generala: CH 3 -(CH 2 ) n -OSO 3 - Na + sarurile de sodiu ale acizilor alchilsulfonici, cu formula generala: CH 3 -(CH 2 ) n -SO 3 - Na + sarurile de sodiu ale acizilor alchil- aril-sulfonici,cu formula generala: C n H 2n+1 - -SO 3 - Na + Sulfatii acizi de alchil (R-OSO 3 H)sunt acizi tari, iar sarurile lor de calciu si magneziu sunt solubile in apa. De aceea, spre deosebire de sapunuri, acesti detergenti pot fi utilizati si in solutie acida si in apa dura.

Detergentii cationici contin o grupa cuaternara de amoniu la capatul unei catene alcanice lungi si au formula generala: R-N + R’ 3 X - unde r este un radical alchil superior (C 12 -C 18 ) iar R’ este un radical alchil inferior. Detergentii cationici sunt dezinfectanti foarte eficienti, deoarece cuaguleaza proteinele din bacterii.

Detergentii neionici sunt de obicei polieteri cu formula generala: R-O-(CH 2 -CH 2 -O) n -CH 2 OH unde n~10. Grupa hidrofila este grupa neionica compusa din mai mlti atomi de oxigen eterici si o grupa hidroxil (-OH) alcoolica marginala. Neavand sarcina electrica, acesti detergenti pot fi folositi atat in ape dure cat si in ape acide sau bazice.

Utilizari Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare granulati alaturi de sapunuri. In compozitia detergentilor granulati folositi in scop menajer, substanta activa se afla in proportie de maximum 40%. Restul componentilor sunt produse pentru dedurizarea apei si alte ingrediente in functie de destinatia detergentului: agent de inalbire pe baza de oxigen activ enzime produse pentru parfumare antispumanti

De exemplu: pentru rufe albe din bumbac, cu pete de grasime sau proteine, se alege un detergent care sa contina enzime, agent de inalbire pe baza de oxigen activ si un program de spalare mai lung, cu faza de inmuiere; enzimele degradeaza grasimile si proteinele si fac mai eficienta spalarea,dar necesita un timp de spalare mai lung. Pentru o spalare eficienta este important sa se aleaga detergentul potrivit si programul de spalare potrivt.

pentru rufele colorate se alege un detergent care sa contina compusi ce protejeaza culorile. pentru hainele confectionate din lana nu se aleg detergentii care contin enzime, pentru ca lana este o proteina si pote fi degradata de enzime. Pentru masinile de spalat automate se folosesc detergentii cu adaosuri de antispumanti.

Detergentii intra si in compozitia altor produse menajere: detergenti pentru vase detergenti pentru geamuri detergenti pentru pardoseli detergenti pentru instalatii sanitare

Alte domenii in care sunt folositi detergentii: la prelucrarea minereurilor prin flotatie la obtinerea lichidelor de ungere si racire din industria constructoare de masini la prelucrarea tesaturilor in industria textila

Bibliografie http://www.google.ro/images http://www.wikipedia.ro

�ݺ�ߣ

X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti

Recommended

More Related Content

What's hot (20)

Viewers also liked (20)

X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti