![FIŞĂ DE LUCRU :
Se dau textele:
S1 „[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună
cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş
până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa
cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.
[...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată
Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu
privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o
acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu
privire la ţara Litua.”
Diploma Cavalerilor Ioaniţi
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi.
2. Identificaţi formaţiunile politice menţionate în text.
3. Haşuraţi formaţiunile politice identificate.
S 2 „Acest Radul Negrul vodă fiind în Ţara Ungurească (Transilvania) voevod, mare herţeg
(duce) pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de
năroade: români, papistaşi (catolici), saşi […] pogorându-să pre apa Dâmboviţăi au început a
face ţară nouă. Făcut-au întâi oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo au zidit şi o beserică de piatră,
mare şi frumoasă. De acolo, au mai descălecat şi la Argeş, făcând iarăşi oraş mare şi s-au pus
scaonul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi altă beserică mare şi frumoasă.”
Letopiseţul Ţării Româneşti
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Identificaţi termenul folosit de cronicar pentru acţiunea lui Radul Negrul la sud de
Carpaţi.
2. Numiţi ţara la care se referă textul.
3. Menţionaţi un alt descălecat care a avut loc în Moldova.
4. Precizaţi un alt izvor istoric care prezintă constituirea Ţării Româneşti.
S 3 „[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună
cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi
Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm
românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.
[...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată
Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu
privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o
acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu
privire la ţara Litua.”
Diploma Cavalerilor Ioaniţi
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi.
2. Numiţi formaţiunile politice menţionate în text.
3. Numiţi un izvor istoric referitor la Ţara Românească din secolul al XIV-lea.
1](https://image.slidesharecdn.com/fidelucru-120602153512-phpapp02/85/Fisa-de-lucru-1-320.jpg)
![4. Precizaţi statul faţă de care Ţara Românească îşi obţine independenţa în secolul al XIV-lea.
S 4 „[...] în anul domnului 1330, regele şi-a adunat o mare oaste – nu însă toată puterea sa armată,
căci trimisese soldaţi la hotarele ţării în diferite expediţii împotriva numeroşilor săi duşmani – şi la
îndemnul voievodului ardelean Toma şi a lui Dionisie, fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s-a dus în
persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu
poate fi locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel puţin
să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu
credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui. ”
Cronica pictată de la Viena
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menţionaţi evenimentul istoric relatat.
2. Identificaţi din text domnul Ţării Româneşti participant la eveniment.
3. Numiţi regele care a condus armata maghiară în campania din Ţara Românească.
4. Precizaţi o consecinţă a evenimentul istoric relatat.
S5 „Descălecatul la Câmpulung a fost urmat de întemeirea ţării, adică de
agregarea formaţiunilor politice preexistente, cnezate şi voievodate. Potrivit
tradiţiei cronicăreşti a Ţării Româneşti, procesul agregării în stânga Oltului a
pornit din Câmpulung, a cuprins Argeşul, care avea să devină cel de al doilea
scaun al Domniei [...]
Desăvârşirea întemeierii a Ţării Româneşti a avut loc o dată cu unirea teritoriilor
la apus de râul Olt cu voievodatul din Câmpulung, care s-a produs ca act de închinare a
căpeteniilor voievodului Litovoi faţă de mai puternicul voievod din stânga Oltului.”
Istoria României - Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi etapele întemeierii Ţării Româneşti potrivit tradiţiei cronicăreşti.
2. Transcrieţi din text definiţia întemeierii de ţară.
3. Numiţi numele întemeietorului Ţării Româneşti.
4. Menţionaţi un izvor istoric care atestă pe românii din Ţara Românească în secolul al
XIII-lea.
S 6 „Alcătuirea Ţării Româneşti şi a Moldovei a însemnat, sub raport politic intern,
trecerea societăţii româneşti de la formele arhaice de organizare – cnezatele şi
voievodatele, organisme politice de întinderi diferite, relativ reduse şi dependente de
puterile hegemonice în spaţiul est şi central-european – la statele proprii, operă
înfăptuită
în ambele cazuri de câte un centru unificator. Această mutaţie majoră în societatea
românească presupune însă înlăturarea dominaţiilor străine de pe teritoriul celor două
state în curs de formare […]”
Geneza statului în Evul Mediu românesc – Şerban Papacostea
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Transcrieţi din text definiţia cnezatului şi a voievodatului.
2. Precizaţi secolul în care s-au constituit Ţara Românească şi Moldova.
3. Numiţi două puteri care şi-au exercitat dominaţia pe teritoriul celor două state în curs
de formare.
4. Prezentaţi momentul înlăturării dominaţii străine în timpul lui Basarab I.
2](https://image.slidesharecdn.com/fidelucru-120602153512-phpapp02/85/Fisa-de-lucru-2-320.jpg)
More Related Content
What's hot (20)
Similar to Fişă de lucru (20)
![Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]](https://cdn.slidesharecdn.com/ss_thumbnails/fisadelucru-intmeiereamoldoveiaviii-a1-140118180555-phpapp01-thumbnail.jpg?width=560&fit=bounds)
More from simonachihaia (13)
Fişă de lucru
- 1. FIŞĂ DE LUCRU : Se dau textele: S1 „[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum. [...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua.” Diploma Cavalerilor Ioaniţi Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi. 2. Identificaţi formaţiunile politice menţionate în text. 3. Haşuraţi formaţiunile politice identificate. S 2 „Acest Radul Negrul vodă fiind în Ţara Ungurească (Transilvania) voevod, mare herţeg (duce) pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de năroade: români, papistaşi (catolici), saşi […] pogorându-să pre apa Dâmboviţăi au început a face ţară nouă. Făcut-au întâi oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo au zidit şi o beserică de piatră, mare şi frumoasă. De acolo, au mai descălecat şi la Argeş, făcând iarăşi oraş mare şi s-au pus scaonul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi altă beserică mare şi frumoasă.” Letopiseţul Ţării Româneşti Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Identificaţi termenul folosit de cronicar pentru acţiunea lui Radul Negrul la sud de Carpaţi. 2. Numiţi ţara la care se referă textul. 3. Menţionaţi un alt descălecat care a avut loc în Moldova. 4. Precizaţi un alt izvor istoric care prezintă constituirea Ţării Româneşti. S 3 „[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum. [...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua.” Diploma Cavalerilor Ioaniţi Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi. 2. Numiţi formaţiunile politice menţionate în text. 3. Numiţi un izvor istoric referitor la Ţara Românească din secolul al XIV-lea. 1
- 2. 4. Precizaţi statul faţă de care Ţara Românească îşi obţine independenţa în secolul al XIV-lea. S 4 „[...] în anul domnului 1330, regele şi-a adunat o mare oaste – nu însă toată puterea sa armată, căci trimisese soldaţi la hotarele ţării în diferite expediţii împotriva numeroşilor săi duşmani – şi la îndemnul voievodului ardelean Toma şi a lui Dionisie, fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s-a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu poate fi locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui. ” Cronica pictată de la Viena Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi evenimentul istoric relatat. 2. Identificaţi din text domnul Ţării Româneşti participant la eveniment. 3. Numiţi regele care a condus armata maghiară în campania din Ţara Românească. 4. Precizaţi o consecinţă a evenimentul istoric relatat. S5 „Descălecatul la Câmpulung a fost urmat de întemeirea ţării, adică de agregarea formaţiunilor politice preexistente, cnezate şi voievodate. Potrivit tradiţiei cronicăreşti a Ţării Româneşti, procesul agregării în stânga Oltului a pornit din Câmpulung, a cuprins Argeşul, care avea să devină cel de al doilea scaun al Domniei [...] Desăvârşirea întemeierii a Ţării Româneşti a avut loc o dată cu unirea teritoriilor la apus de râul Olt cu voievodatul din Câmpulung, care s-a produs ca act de închinare a căpeteniilor voievodului Litovoi faţă de mai puternicul voievod din stânga Oltului.” Istoria României - Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi etapele întemeierii Ţării Româneşti potrivit tradiţiei cronicăreşti. 2. Transcrieţi din text definiţia întemeierii de ţară. 3. Numiţi numele întemeietorului Ţării Româneşti. 4. Menţionaţi un izvor istoric care atestă pe românii din Ţara Românească în secolul al XIII-lea. S 6 „Alcătuirea Ţării Româneşti şi a Moldovei a însemnat, sub raport politic intern, trecerea societăţii româneşti de la formele arhaice de organizare – cnezatele şi voievodatele, organisme politice de întinderi diferite, relativ reduse şi dependente de puterile hegemonice în spaţiul est şi central-european – la statele proprii, operă înfăptuită în ambele cazuri de câte un centru unificator. Această mutaţie majoră în societatea românească presupune însă înlăturarea dominaţiilor străine de pe teritoriul celor două state în curs de formare […]” Geneza statului în Evul Mediu românesc – Şerban Papacostea Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Transcrieţi din text definiţia cnezatului şi a voievodatului. 2. Precizaţi secolul în care s-au constituit Ţara Românească şi Moldova. 3. Numiţi două puteri care şi-au exercitat dominaţia pe teritoriul celor două state în curs de formare. 4. Prezentaţi momentul înlăturării dominaţii străine în timpul lui Basarab I. 2
- 3. S7 „Domnia era ereditară în familia domnitoare, regulă adoptată probabil o dată cu constituirea statelor şi a cărei aplicare a dat naştere dinastiilor celor două ţări, care şi-au prelungit rolul istoric în vremea consolidării hegemoniei otomane în a doua jumătate a secolul XVI: descendenţa lui Basarab în Ţara Românească şi cea directă sau indirectă a lui Bogdan în Moldova şi-au putut menţine, în ciuda grelelor vicisitudini ale timpurilor, funcţia conducătoare până când turcii au acţionat masiv asupra sistemului de guvernare al Principatelor Dunărene.” Istoria României - Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Definiţi noţiunea istorică Domnia. 2. Transcrieţi din text caracteristica domniei în Ţara Românească şi Moldova. 3. Numiţi cele două dinastii domnitoare din Ţara Românească şi Moldova. 4. Enumeraţi câte o prerogativă executivă, militară şi legislativă a domnilor români. S8 „În primul rând, crearea unei instanţe bisericeşti superioare în Ţara Românească, în dependenţa directă de Patriarhia constantinopolitană, însemna integrarea ţării ca stat de sine stătător în sistemul de state format în aria de civilizaţie a Bizanţului. Ţara Românească se integra, aşadar, în legitimitatea internaţională în cooperare cu Bizanţul, unul din cele două centre de putere spirituală supremă – celălalt fiind Roma – care se constituiseră ca surse de legitimitate în Europa medievală.” Evul Mediu Românesc – Şerban Papacostea Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Definiţi noţiunea istorică Mitropolia. 2. Numiţi domnii care au întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti şi a Moldovei. 3. Transcrieţi din text consecinţa întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti. 4. Numiţi instituţia politică centrală a Ţărilor Române. 3