Boswash andrei pelmus
Download as ppt, pdf0 likes4,993 views
Megalopolisul Boswash, format din orașele Boston și Washington, reprezintă cea mai puternică concentrație de bunuri materiale și umane din lume, cu o lungime de aproape 1000 km și o populație în continuă expansiune datorată imigrației. Dezvoltarea sa rapidă a fost influențată de poziția geografică favorabilă și de evoluția rețelei de transport, iar activitățile industriale, în special în domeniul ușor și alimentar, joacă un rol important în economia sa. De asemenea, zonele suburbane și orașele-satelit au cunoscut o dezvoltare accentuată, contribuind la diversificarea economică și urbanistică a acestuia.
Boswash andrei pelmus
- 1. Megalopolisul Boswash { Proect creat de: Pelmus Andrei
- 2. Primul magalopolis al lumii, cristalizat după cel de–al doilea război mondial, Boswash–ul, rămâne cel mai tipic, reprezentând, în acelaşi timp, cea mai puternică concentrare mondială de bunuri materiale şi umane. Megalopolisul Boswash (Boston- Washington)
- 4. • Beneficiind de ţărmuri propice amenajărilor portuare, cât şi de poziţia geografică foarte avantajoasă atât pentru pătrunderea în interiorul continentului, cât şi pentru intensificarea legăturilor economice cu Europa, oraşele din zona litorală s-au dezvoltat vertiginos, mai ales în a doua jumătate a secolului trecut şi prima jumătate a secolului XX. • Creşterea rapidă a populaţiei pe baza imigrărilor masive, conjugată cu posibilităţi reduse de dezvoltare a aşezărilor spre interior (datorită Munţilor Apalaşi) a determinat o extindere a suprafeţelor urbane în câmpia litorală şi respectiv o contopire a oraşelor, formând un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. • Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km. având o lăţime ce oscilează între 40 şi 150 km. Cu o suprafaţă de circa 140.000 km2, Boswash-ul depăşeşte jumătate din suprafaţa României şi reprezintă cca. 2% din suprafaţa S.U.A
- 5. În dezvoltarea reţelei de aşezări a viitorului megalopolis se disting { câteva perioade caracteristice:
- 6. • Prima perioadă, desfăşurată până în anul 1720, relevă o limitare strictă a aşezărilor la litoral. • Orientarea predominantă a acestora a fost deci către mare, dezvoltându-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London şi New Haven. Cel mai important oraş al coloniilor a fost, în această perioadă, Boston.
- 7. A doua perioadă (până în anul 1783) se caracterizează printr-o intensificare a numărului de imigranţi, care ocupă spaţiul din Great Valley, valea fluviului Hudson şi coridorul Mohawk. Boston-ul împarte acum rolul de conducător al coloniilor cu oraşul Philadelphia.
- 8. În perioada 1783-1815 continuă expansiunea comerţului maritim şi dezvoltarea aşezărilor spre interior. Se dezvoltă oraşul Baltimore ca port şi se întemeiază oraşul Washington. New York preia supremaţia în competiţia cu oraşele Philadelphia şi Boston.
- 9. După anul 1815, până în preajma anilor 1860, continuă dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este şi era construcţiei canalelor (Syracuse, Binghamton) şi a căilor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigură legături facile între interiorul continentului nord- american şi litoralul atlantic.
- 10. În perioada 1860-1940 se accelerează dezvoltarea aşezărilor urbane, alături de activitatea portuară un rol tot mai crescând revenind activităţilor industriale. Modificări substanţiale au loc în peisajul urban, prin apariţia construcţiilor uriaşe structurarea originală a spaţiului, dezvoltarea reţelei de comunicaţii intraurbane .
- 11. Perioada de după 1940, considerată ca era urbanizării, se distinge, în general, prin puternice mişcări de populaţie în regiunile metropolitane. Zonele suburbane şi oraşele – satelit din jurul marilor oraşe cunosc o dezvoltare foarte accentuată, prin stabilirea populaţiei imigrante şi prin stabilirea în ariile periferice a populaţiei din zonele centrale ale oraşelor.
- 12. Activităţile industriale ocupă în ansamblu megalopolisului un rol important, plasându-l pe locul I în S.U.A. şi pe locul II în lume, după megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uşoare: confecţiilor, pielăriei şi încălţămintei, textilă şi tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste şi de carne etc. Industria grea este reprezentată de ramurile: siderurgie, electrotehnică şi electronică, material rulant şi rutier, maşini unelte şi chimie.
- 13. Necesităţile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia şi centrale atomoelectrice: Indian Point şi New Haven.
- 14. Boswash-ul este conectat la un întreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” şi ,,Big Inch”) şi petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigură necesarul energetic şi de materii prime pentru industria petrochimică
- 15. Agricultura acestei mari concentrări urbane este Analiza de detaliu a specializată pentru piaţă, în agriculturii de piaţă, câmpiile de coastă, caracteristică marii obţinându-se produse concentrări urbane, perisabile destinate direct relevă specializarea consumului. Deşi condiţiile fermelor în patru pedoclimatice sunt în activităţi: horticultură, general puţin favorabile creşterea păsărilor, (soluri nisipoase, frecvenţa creşterea vacilor de huricanelor tropicale şi a lapte şi legumicultura. furtunilor de coastă), apropierea pieţei asigură o rentabilitate sporită a investiţiilor făcute pentru fertilizare, irigare şi protejare a culturilor.
- 16. 1. Sudul Noii Anglii 2. New York 3. Valea Delaware 4. Conurbatia Baltimore-Washington Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi împărţit în 4 sectoare:
- 17. Sudul Noii Anglii Arealul marelui Boston În sudul Noii Anglii, însumează o populaţie de peste rolul cel mai important 3,55 mil. locuitori concentrată revine arealului într-o zonă centrală, dar şi într- urbanizat al Bostonului, o serie de oraşe satelit dispuse sub formă de semicercuri în axa continuându-se spre jurul oraşului propriu- zis. vest prin racordarea Primul, în imediată apropiere a oraşelor Worcester şi Bostonului include oraşe Springfield, a celor de industriale: Cambridge, pe valea Connecticut Sommerville şi Watertown, al doilea oraşele: Lynn, Salem, (prin Hartford), New Waltham şi Quinsy, al treilea: Haven şi Bridgeport Haverhill, Lawrence, Lowl, iar până la limita cu arealul al patrulea semicerc este metropolitan al New alcătuit din: Fitenburg, York-ului. Worchester, Woonsocket şi Providence.
- 18. New York dintre cele Oraşul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. New York este unul posedând circa 1/8 din totalul marilor mai complexe din S.U.A., având întreprinderi ale ţării. În ceea ce o populaţie ce depăşeşte 16,6 priveşte repartiţia populaţiei în arealul mil. locuitori (la nivelul anului metropolitan se constată că circa o jumătate aparţine oraşului New York cu 1983), din care circa 7,9 mil. cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 revin oraşului propriu-zis. mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, dezvoltarea oraşului New York Bronx şi Manhattan-câte 1,5mil. s-a datorat în special locuitori şi Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraşelor satelit. avantajelor naturale ale plasării Densitatea cea mai mare se constată în portului, poziţiei favorabile în Manhattan (depăşind 30.000 loc/km2), raport cu căile maritime şi cartier spre care se deplasează zilnic hinterland-ului său continental. circa 3 mil. persoane din celelalte zone Arealul oraşului New York ale oraşului. corespunde cu o zonă puternic Oraşul New York este cel mai remaniată de glaciaţia important centru al lumii contemporane prin intensitatea legăturilor comerciale, cuaternară, fluviul Hudson financiare, bancare şi diplomatice. însuşi fiind un mare canion glacial pe 240 km. până în portul Troy.
- 19. Valea Delaware Valea Delaware formează o subunitate în cadrul Boswash- ului , întinzându-se de la sud de Trenton până la sud de Philadelphia şi Washington. Oraşul Philadelphia împreună cu suburbiile, însumează circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbană din S.U.A. şi este aşezat la confluenţa râurilor Delaware şi Schwykill. La nord şi vest Pfiladelphia este înconjurat de oraşe mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster.
- 20. Conurbatia Baltiomre Washington Conurbaţia Baltimore – Washington, reprezintă partea cea mai sudică a megalopolisului nord-est american, cu o populaţie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbaţiei aparţine statelor Mariland şi Virginia şi Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de bază ale concentrării urbane sunt oraşele Baltimore şi Washington.
- 21. Oraşul Washington este localizat Oraşul Baltimore este pe râul Potomac, înainte de localizat la capătul navigaţiei vărsarea acestuia în estuarul Chesapeake în zona de contact de pe râul Patapsco, la circa între munţii Apalaşi, care se 18 km de golful Chesapeake, întind la vest şi nord-vest, şi zona dispunând de condiţii de câmpie nisipoasă din est şi propice dezvoltării activităţii sud-est. Washington a devenit portuare. Populaţia oraşului capitală SUA în anul 1800, la nivelul anului 1983 cunoscând o dezvoltare continuă până în preajma anilor 1950, depăşea 2,1 mil locuitori, din când populaţia sa a început să care 20% o reprezenta scadă numeric. Din cei peste 3 populaţia de culoare. milioane locuitori, cât are cu Baltimore este un centru care suburbiile sale, circa 54% s-a dezvoltat exclusiv pe reprezintă populaţia de culoare, produse importate. Washington-ul fiind singurul oraş mare al SUA în care populaţia de culoare este majoritară.
- 22. Din punct de vedere industrial, oraşul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentând numai 10% din producţia realizată în oraşul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile uşoară şi alimentară. Washington reprezintă un centru pentru turism şi convenţii, pentru educaţie şi artă, important centru bancar, mai ales de când a crescut rolul guvernului federal în economia naţională.
- 23. În oraş există 2 aeroporturi internaţionale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri:
- 24. Sub aspectul urbanistic este evidentă ponderea foarte mare a spaţiilor verzi (revenind în medie 53m2/locuitor), a clădirilor cu 10-11 etaje în partea centrală a oraşului şi a vilelor în zonelor limitrofe. În oraş se situează Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Albă (reşedinţa preşedintelui), sediile ministerelor şi ale reprezentanţelor sociale. Funcţia fundamentală a oraşului rămâne cea politico-administrativă.
- 25. Ajutor acordat de: www.leytto.com www.googledoc.com Sursa » www.youtube.com » www.wikipedia.com » www.geography.com