際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
 O minte, dou  creiere  息 Idea Champions, 2003
n ultimii ani s-a 樽ncercat 樽n釘elegerea   PROCES ULUI  CREATIV. Idea Champions  au 樽ntrebat mai mult  de 10,000  de  perso ane   exact aceast 樽ntrebare : C 但nd 樽釘i vin 釘ie cele mai bune idei ?
Rspunsurile ob釘inute au fost surprinztoare ,  釘in但nd cont 樽n special de c但t timp petrec toate persoanele la munc .  97% 3% ¬ n baie   nainte s adorm   C但nd nu fac nimic   Merg但nd   Vorbind   Medit但nd   Analiz 但nd   n vacan釘   C但nd beau vin   n timpul altor activit釘i ... ¬ Muncind C但nd 樽釘i vin cele mai bune idei ?
De ce se 樽nt但mpl acest lucru ? Pentru c avem mai mult de un creier  Unul   se ocup de   munc . Cellalt se ocup de generarea ideilor creative   care nu au nimic de-a face cu munca ..
Plat o n  a fost primul din lumea occidental   樽n a exprima  ide e a  c ar exista dou aspecte distincte 樽n creierul nostru .  Unul din aceste aspecte se cheam   Logistikon,  partea ra釘ional a fiin釘ei umane . Cellalt se cheam   Nous ,  partea intuitiv .
n  Occident ,  majoritatea oamenilor nu au 樽n釘eles ce vroia s spun  Plat o n  cu teoria sa despre dou creiere   i au ignorat-o sute de ani. Pe de alt parte 樽n   Orient ,  oamenii au 樽n釘eles principiile pr釘ilor st但ng i dreapt ale creierului   樽n felul lor.
n secolul  XIX,  oamenii de tiin釘 au 樽nceput s speculeze 樽n jurul acestei idei, p但n c但nd i-au dat seama c creierul nostru prea format din dou jumt釘i, sau  hemisferios,  care, probabil, controlau diferitele aspecte ale corpului nostru .   Dup aceea  a u sosit   Era ra釘iunii ,   urmat de  Era tiin釘ei ,  i lumea a 樽nceput s fie curioas   de tot ceea ce fcea ca lucrurile s func釘ioneze    incluz但nd creierul . Cu trecerea timpului ,  o serie de teorii s-a format   pe seama celor   dou creiere ... ... multe dintre ele   樽nscriindu-se 樽n ceea ce  Plat o n  definise cu  2,000  de ani 樽nainte
Partea st但ng   este asociat cu   intelect ul ,   i este 樽n rela釘ie cu   g但ndirea convergent , abstract  , anal itic , calcula t , lin iar ,  secven釘ial i obiectiv    se concentreaz pe detalii   i   despic firu-n patru  . Aceast parte produce g但nduri directe , verticale, sensib i le, realist e ,  reci , p uternice i  dominante . Inginerii sunt faimoi 樽n a utiliza acest tip de g但ndire
Partea dreapt   est e  asocia t   cu   intui 釘ia ,  i este 樽n rela釘ie cu   g但ndirea  divergent  , imaginativ  , metaf oric , n e lin iar , sub iectiv -  se concentr eaz 樽n ansamblul lucrurilor .  Aceast parte produce g但nduri flexibile , diver se , comple xe , visuale, diagonale, m i stic e   i supuse . Artitii, muzican釘ii, inventatorii i   樽ntreprinztorii   sunt recunoscu釘i 樽n a utiliza acest tip de g但ndire   ( 樽mpreun, poate, cu unii dintre colegii ti de lucru mai rebeli ,  dintre care tu po釘i fi unul )
C但nd o persoan este la munc ,  樽n cea mai mare parte a timpului folosete partea st但ng a creierului .  Se  concentreaz 樽n detalii ,  樽n a gsi problema , 樽n a 樽ncerca s ob釘in informa釘ii i fapte . Logica, spiritul practic i ordinea   sunt de baz . n fond nu este chiar ru s fie aa ,  din moment ce partea st但ng i-a fcut treaba ,  toat   munca grea ,  este rndul pr釘ii drepte s ias la suprafa釘 i s creeze   o  ide e  total difer it ,  o posibilitate ieit din comun . Dar trebuie s se 釘in seam de  t imiditatea   pr釘ii drepte a creierului .  N u   va sosi i  nu  se va pune s fac ceea ce tie at但t de bine s fac pur i simplu  Trebuie s fie invitat! .
Atunci ,  cum invitm partea dreapt s func釘ioneze ?  Fc但nd activit釘i pe care ea le controleaz !
Iei s te plimbi. Exact acest lucru :  mergi la plimbare ,  alearg ,  sri. C但nd corpul tu se mic ,  activeaz partea dreapt a creierului .  spre exemplu   tiai c Mozart fcea exerci釘ii 樽nainte s compun ?
Ascult muzic Sau mai bine ,  f-o tu, c但nt la un instrument !... n special muzic fr cuvinte sau c但ntat 樽ntr-o limb necunoscut 釘ie . Yokimura Nakamatsa, invent ator   japonez, cu mai mult de 2000 de inven釘ii , ascult simfonia a IX-a  de Beethoven 樽nainte de a 樽ncepe execu釘ia unui proiect .
Deseneaz ,   Sau sculpteaz ,  picteaz, sau orice alt activitate asemntoare . F reprezentri   vi z uale   ale obiectivului tu sau ideii .
Rzi din toat inima !    Ah a   i   H a,ha,ha  sunt foarte conectate . R但sul te elibereaz de tirania logicii i a liniarit釘ii .
Schimb-釘i 樽nf釘iarea.  Schimb aspectul locului de munc ,  repect但nd normele . Lipete-釘i poze sau postere semnificative .  Pune-釘i 樽n ordine biblioteca .  Mic orice lucru, ca s re樽nnoieti  ord inea   dintotdeauna .
Vi z ualiz eaz solu釘ia pe care te chinui de at但ta timp s-o gseti 樽n mod ra釘ional . ( Vezi-o cu ochii min釘ii )  Rareori g但ndesc doar cu cuvintele .  Albert Einstein
Nu face nimic .  Reflecteaz .  Medit eaz .  Iei din problem .
De ce trebuie activat partea dreapt a creierului ?   1.   Pentru a nu atepta p但n iei de la serviciu, ca s-釘i vin o idee buna. 2.   Pentru a nu fi limitat doar la ra釘ional si liniar.
Avem nevoie de   ambele :  partea st但ng   i   partea dreapt   Trucul este :  sa tim cum s ne micm cu uurin釘 de la o parte la alta .  Adevrul este c :
TEST Dac o po釘i vedea mic但ndu-se 樽n sensul acelor de ceasornic,   樽釘i utilizezi emisfera dreapt a creierului .  Dac vezi figura mic但ndu-se 樽n sens invers acelor de ceasornic,   atunci 樽釘i foloseti emisfera st但ng a creierului . Unii pot sesiza ambele sensuri ,  al釘ii doar 樽ntr-un singur sens .  Dac po釘i vedea ambele sensuri  ( pe r但nd ),  spun exper釘ii c  IQ -ul   este peste  160. n ce sens se 樽nv但rte balerina ?
Func 釘iile pr釘ii st但ngi a creierului utilizarea logicii orientarea ctre detalii cutarea de fapte cuvinte i limbaje prezent i trecut matematic i tiin釘 poate 樽n釘elege cunoatere re cunoatere ordine /percep 釘ia modelelor cunoate numrul obiectelor bazat pe realitate strategie practic s i gur Func 釘iile pr釘ii drepte a creierului folosete sentimentele vedere de ansamblu imaginativ simboluri i imagini prezent i viitor filozofie i religie poate ob釘ine creaz apreciaz percep釘ie spa釘ial tie func釘ia obiectelor bazat pe fantezie prezint posibilit釘i impetuos Ia riscuri
息 Idea Champions, 2003   SF RIT pps  creat i dezvoltat de Reedici坦n de formato e incorporaci坦n del test de la bailarina cortes鱈a de Carlos Rangel Santiago de Quer辿taro, Mex. Abr.2008 [email_address] Tradus de Carmen Cimpian

More Related Content

Similar to Emisfere cerebrale (20)

Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptxTehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Daniela Munca-Aftenev
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
Mihail Musat
Dan seracu autocontrolul pas cu pas
Dan seracu   autocontrolul pas cu pasDan seracu   autocontrolul pas cu pas
Dan seracu autocontrolul pas cu pas
Laurentiu Decu
Mijloace de stimulare a creativitatii la elevi
Mijloace de stimulare a creativitatii la eleviMijloace de stimulare a creativitatii la elevi
Mijloace de stimulare a creativitatii la elevi
primariacatunele
Copilul precolar
Copilul  precolarCopilul  precolar
Copilul precolar
sweetrlk
Creativitate
CreativitateCreativitate
Creativitate
gandestecreativ
Constientizarea aurei b. payne
Constientizarea aurei b. payneConstientizarea aurei b. payne
Constientizarea aurei b. payne
lecca vera
Din Gandurile Mele
Din Gandurile Mele Din Gandurile Mele
Din Gandurile Mele
Suciu Lucretia
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hayCauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
lecca vera
Bashar sacred circuitry ro
Bashar   sacred circuitry roBashar   sacred circuitry ro
Bashar sacred circuitry ro
Mihai Stefan
Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1
Nicu Barbi
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
 Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
karina_bc
Merit o carte - Calauzele tacute
Merit o carte -  Calauzele tacuteMerit o carte -  Calauzele tacute
Merit o carte - Calauzele tacute
Tatiana Cauni
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomenAlbert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
gabystanescu
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomenAlbert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Robert Kocsis
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
Cristalexpin Ahileea
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Costel Bucur
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenkoCum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Georgeta Alexandru
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko   cum sa devii fenomenAlbert ignatenko   cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Oly Oly
Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptxTehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Tehnici de lucru 樽n activitatea cu elevii cu TSA L. Ciobanu.pptx
Daniela Munca-Aftenev
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate
Mihail Musat
Dan seracu autocontrolul pas cu pas
Dan seracu   autocontrolul pas cu pasDan seracu   autocontrolul pas cu pas
Dan seracu autocontrolul pas cu pas
Laurentiu Decu
Mijloace de stimulare a creativitatii la elevi
Mijloace de stimulare a creativitatii la eleviMijloace de stimulare a creativitatii la elevi
Mijloace de stimulare a creativitatii la elevi
primariacatunele
Copilul precolar
Copilul  precolarCopilul  precolar
Copilul precolar
sweetrlk
Constientizarea aurei b. payne
Constientizarea aurei b. payneConstientizarea aurei b. payne
Constientizarea aurei b. payne
lecca vera
Din Gandurile Mele
Din Gandurile Mele Din Gandurile Mele
Din Gandurile Mele
Suciu Lucretia
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hayCauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
Cauzele spirituale ale bolilor louise l. hay
lecca vera
Bashar sacred circuitry ro
Bashar   sacred circuitry roBashar   sacred circuitry ro
Bashar sacred circuitry ro
Mihai Stefan
Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1
Nicu Barbi
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
 Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
karina_bc
Merit o carte - Calauzele tacute
Merit o carte -  Calauzele tacuteMerit o carte -  Calauzele tacute
Merit o carte - Calauzele tacute
Tatiana Cauni
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomenAlbert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
gabystanescu
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomenAlbert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Albert ignatenko-Cum sa devii fenomen
Robert Kocsis
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
Cristalexpin Ahileea
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Omraammikhaelaivanhov 1974-161009195554
Costel Bucur
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenkoCum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Georgeta Alexandru
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko   cum sa devii fenomenAlbert ignatenko   cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Oly Oly

More from econsiliere (20)

Impreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educativeImpreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educative
econsiliere
Nr 19 Cronicile colii 27.pdf
Nr 19 Cronicile colii 27.pdfNr 19 Cronicile colii 27.pdf
Nr 19 Cronicile colii 27.pdf
econsiliere
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdfScoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
econsiliere
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdfCompletare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
econsiliere
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdfNr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
econsiliere
Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27
econsiliere
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
econsiliere
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
econsiliere
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
econsiliere
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
econsiliere
Nr 15 cronicile scolii 27
Nr 15 cronicile scolii 27Nr 15 cronicile scolii 27
Nr 15 cronicile scolii 27
econsiliere
Nr 14 Cronici
Nr 14 CroniciNr 14 Cronici
Nr 14 Cronici
econsiliere
Cronici... nr 13
Cronici... nr 13Cronici... nr 13
Cronici... nr 13
econsiliere
Adhd protocol tratament
Adhd  protocol tratamentAdhd  protocol tratament
Adhd protocol tratament
econsiliere
Interventii ADHD
Interventii ADHDInterventii ADHD
Interventii ADHD
econsiliere
Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12
econsiliere
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
econsiliere
2015 brosura admitere
2015 brosura admitere2015 brosura admitere
2015 brosura admitere
econsiliere
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formalaManual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
econsiliere
Revista nr 11
Revista nr 11Revista nr 11
Revista nr 11
econsiliere
Impreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educativeImpreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educative
econsiliere
Nr 19 Cronicile colii 27.pdf
Nr 19 Cronicile colii 27.pdfNr 19 Cronicile colii 27.pdf
Nr 19 Cronicile colii 27.pdf
econsiliere
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdfScoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
econsiliere
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdfCompletare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
econsiliere
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdfNr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
econsiliere
Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27
econsiliere
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
econsiliere
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
econsiliere
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
econsiliere
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
econsiliere
Nr 15 cronicile scolii 27
Nr 15 cronicile scolii 27Nr 15 cronicile scolii 27
Nr 15 cronicile scolii 27
econsiliere
Nr 14 Cronici
Nr 14 CroniciNr 14 Cronici
Nr 14 Cronici
econsiliere
Cronici... nr 13
Cronici... nr 13Cronici... nr 13
Cronici... nr 13
econsiliere
Adhd protocol tratament
Adhd  protocol tratamentAdhd  protocol tratament
Adhd protocol tratament
econsiliere
Interventii ADHD
Interventii ADHDInterventii ADHD
Interventii ADHD
econsiliere
Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12
econsiliere
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
econsiliere
2015 brosura admitere
2015 brosura admitere2015 brosura admitere
2015 brosura admitere
econsiliere
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formalaManual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
econsiliere
Revista nr 11
Revista nr 11Revista nr 11
Revista nr 11
econsiliere

Emisfere cerebrale

  • 1. O minte, dou creiere 息 Idea Champions, 2003
  • 2. n ultimii ani s-a 樽ncercat 樽n釘elegerea PROCES ULUI CREATIV. Idea Champions au 樽ntrebat mai mult de 10,000 de perso ane exact aceast 樽ntrebare : C 但nd 樽釘i vin 釘ie cele mai bune idei ?
  • 3. Rspunsurile ob釘inute au fost surprinztoare , 釘in但nd cont 樽n special de c但t timp petrec toate persoanele la munc . 97% 3% ¬ n baie nainte s adorm C但nd nu fac nimic Merg但nd Vorbind Medit但nd Analiz 但nd n vacan釘 C但nd beau vin n timpul altor activit釘i ... ¬ Muncind C但nd 樽釘i vin cele mai bune idei ?
  • 4. De ce se 樽nt但mpl acest lucru ? Pentru c avem mai mult de un creier Unul se ocup de munc . Cellalt se ocup de generarea ideilor creative care nu au nimic de-a face cu munca ..
  • 5. Plat o n a fost primul din lumea occidental 樽n a exprima ide e a c ar exista dou aspecte distincte 樽n creierul nostru . Unul din aceste aspecte se cheam Logistikon, partea ra釘ional a fiin釘ei umane . Cellalt se cheam Nous , partea intuitiv .
  • 6. n Occident , majoritatea oamenilor nu au 樽n釘eles ce vroia s spun Plat o n cu teoria sa despre dou creiere i au ignorat-o sute de ani. Pe de alt parte 樽n Orient , oamenii au 樽n釘eles principiile pr釘ilor st但ng i dreapt ale creierului 樽n felul lor.
  • 7. n secolul XIX, oamenii de tiin釘 au 樽nceput s speculeze 樽n jurul acestei idei, p但n c但nd i-au dat seama c creierul nostru prea format din dou jumt釘i, sau hemisferios, care, probabil, controlau diferitele aspecte ale corpului nostru . Dup aceea a u sosit Era ra釘iunii , urmat de Era tiin釘ei , i lumea a 樽nceput s fie curioas de tot ceea ce fcea ca lucrurile s func釘ioneze incluz但nd creierul . Cu trecerea timpului , o serie de teorii s-a format pe seama celor dou creiere ... ... multe dintre ele 樽nscriindu-se 樽n ceea ce Plat o n definise cu 2,000 de ani 樽nainte
  • 8. Partea st但ng este asociat cu intelect ul , i este 樽n rela釘ie cu g但ndirea convergent , abstract , anal itic , calcula t , lin iar , secven釘ial i obiectiv se concentreaz pe detalii i despic firu-n patru . Aceast parte produce g但nduri directe , verticale, sensib i le, realist e , reci , p uternice i dominante . Inginerii sunt faimoi 樽n a utiliza acest tip de g但ndire
  • 9. Partea dreapt est e asocia t cu intui 釘ia , i este 樽n rela釘ie cu g但ndirea divergent , imaginativ , metaf oric , n e lin iar , sub iectiv - se concentr eaz 樽n ansamblul lucrurilor . Aceast parte produce g但nduri flexibile , diver se , comple xe , visuale, diagonale, m i stic e i supuse . Artitii, muzican釘ii, inventatorii i 樽ntreprinztorii sunt recunoscu釘i 樽n a utiliza acest tip de g但ndire ( 樽mpreun, poate, cu unii dintre colegii ti de lucru mai rebeli , dintre care tu po釘i fi unul )
  • 10. C但nd o persoan este la munc , 樽n cea mai mare parte a timpului folosete partea st但ng a creierului . Se concentreaz 樽n detalii , 樽n a gsi problema , 樽n a 樽ncerca s ob釘in informa釘ii i fapte . Logica, spiritul practic i ordinea sunt de baz . n fond nu este chiar ru s fie aa , din moment ce partea st但ng i-a fcut treaba , toat munca grea , este rndul pr釘ii drepte s ias la suprafa釘 i s creeze o ide e total difer it , o posibilitate ieit din comun . Dar trebuie s se 釘in seam de t imiditatea pr釘ii drepte a creierului . N u va sosi i nu se va pune s fac ceea ce tie at但t de bine s fac pur i simplu Trebuie s fie invitat! .
  • 11. Atunci , cum invitm partea dreapt s func釘ioneze ? Fc但nd activit釘i pe care ea le controleaz !
  • 12. Iei s te plimbi. Exact acest lucru : mergi la plimbare , alearg , sri. C但nd corpul tu se mic , activeaz partea dreapt a creierului . spre exemplu tiai c Mozart fcea exerci釘ii 樽nainte s compun ?
  • 13. Ascult muzic Sau mai bine , f-o tu, c但nt la un instrument !... n special muzic fr cuvinte sau c但ntat 樽ntr-o limb necunoscut 釘ie . Yokimura Nakamatsa, invent ator japonez, cu mai mult de 2000 de inven釘ii , ascult simfonia a IX-a de Beethoven 樽nainte de a 樽ncepe execu釘ia unui proiect .
  • 14. Deseneaz , Sau sculpteaz , picteaz, sau orice alt activitate asemntoare . F reprezentri vi z uale ale obiectivului tu sau ideii .
  • 15. Rzi din toat inima ! Ah a i H a,ha,ha sunt foarte conectate . R但sul te elibereaz de tirania logicii i a liniarit釘ii .
  • 16. Schimb-釘i 樽nf釘iarea. Schimb aspectul locului de munc , repect但nd normele . Lipete-釘i poze sau postere semnificative . Pune-釘i 樽n ordine biblioteca . Mic orice lucru, ca s re樽nnoieti ord inea dintotdeauna .
  • 17. Vi z ualiz eaz solu釘ia pe care te chinui de at但ta timp s-o gseti 樽n mod ra釘ional . ( Vezi-o cu ochii min釘ii ) Rareori g但ndesc doar cu cuvintele . Albert Einstein
  • 18. Nu face nimic . Reflecteaz . Medit eaz . Iei din problem .
  • 19. De ce trebuie activat partea dreapt a creierului ? 1. Pentru a nu atepta p但n iei de la serviciu, ca s-釘i vin o idee buna. 2. Pentru a nu fi limitat doar la ra釘ional si liniar.
  • 20. Avem nevoie de ambele : partea st但ng i partea dreapt Trucul este : sa tim cum s ne micm cu uurin釘 de la o parte la alta . Adevrul este c :
  • 21. TEST Dac o po釘i vedea mic但ndu-se 樽n sensul acelor de ceasornic, 樽釘i utilizezi emisfera dreapt a creierului . Dac vezi figura mic但ndu-se 樽n sens invers acelor de ceasornic, atunci 樽釘i foloseti emisfera st但ng a creierului . Unii pot sesiza ambele sensuri , al釘ii doar 樽ntr-un singur sens . Dac po釘i vedea ambele sensuri ( pe r但nd ), spun exper釘ii c IQ -ul este peste 160. n ce sens se 樽nv但rte balerina ?
  • 22. Func 釘iile pr釘ii st但ngi a creierului utilizarea logicii orientarea ctre detalii cutarea de fapte cuvinte i limbaje prezent i trecut matematic i tiin釘 poate 樽n釘elege cunoatere re cunoatere ordine /percep 釘ia modelelor cunoate numrul obiectelor bazat pe realitate strategie practic s i gur Func 釘iile pr釘ii drepte a creierului folosete sentimentele vedere de ansamblu imaginativ simboluri i imagini prezent i viitor filozofie i religie poate ob釘ine creaz apreciaz percep釘ie spa釘ial tie func釘ia obiectelor bazat pe fantezie prezint posibilit釘i impetuos Ia riscuri
  • 23. 息 Idea Champions, 2003 SF RIT pps creat i dezvoltat de Reedici坦n de formato e incorporaci坦n del test de la bailarina cortes鱈a de Carlos Rangel Santiago de Quer辿taro, Mex. Abr.2008 [email_address] Tradus de Carmen Cimpian