2. Cuprins Definitie Idei Cauza Socio-Istoric ? Cauza Socio-Politic ? Reprezentanti Caracteristici Literare Opere reprezentative: ＾ B?rbierul din Sevilla￣ ＾ Scrisori Persane￣ ＾ Contractul Social￣ Iluminismul rom?nesc Concluzie Bibliografie
3. 1. Definitie Iluminismul este un curent cultural care apare ?n secolul XVIII ?n Fran?a, ?i se r?sp?nde?te apoi ?n ?ntreaga Europ?, fiind un curent care pune accent pe ra?ionalism ?i pe libertatea tuturor oamenilor de a se afirma. Deoarece consider? omul o fiin?? liber? de la Dumnezeu, acest curent are ?i caracter anti-despotic, anti-monarhic, ?i anti-religios.
4. 2. Idei A. Cauza Socio-Istorica Primele idei iluministe apar ?n Anglia, dup? revolu?ia burgheza, din 1688 . Este vorba despre apari?ia unei clase sociale, burghezia, care vine cu idei ?naintate. Lupta de emancipare a burgheziei revolu?ionare s-a sprijinit pe un num?r de idei orientate ?n ?ntregime pe o direc?ie antifeudala: monarhia absolut? (biserica, ?coal?, justi?ie) toate aceste institu?ii sunt supuse unei critici severe. G?nditorii ilumini?ti cer anularea unor privilegii feudale, limitarea puterii monarhului ?i acordarea de libert??i sociale ?i politice ?ntregului popor.
5. Argumentele fundamentale pentru justificarea acestei revendic?ri erau: libertatea, egalitatea ?i suveranitatea poporului ?i ideea dreptului natural ?i a contractului social. O alt? tr?s?tur? a iluminsimului a fost spiritul ra?ionalist, materialist ?i laic, cristaliz?ndu-se ?tiin?ele umaniste (dreptul, filozofia, istoria care au fost scoase de sub tutela bisericii). Se promoveaz?, ?n schimb ideea de toleran?? ?i egalitate ?ntre oameni. Epoca luminilor reprezint? un punct culminant ?n dezvoltarea ?tiin?elor ?i meseriilor.
6. B. Cauza Socio-Politic ? ?n ceea ce prive?te teoriile socio-politice, Montesquieu a elaborat - inspir?ndu-se din modelele engleze?ti - teoria separa?iei puterilor: puterea executiv?, legislativ? ?i justi?ia trebuiau separate sub umbrela unei monarhii constitu?ionale. ?i Voltaire a aderat la idealul monarhului luminat, revendic?nd drepturi politice, ce-i drept, doar pentru proprietari. ?n schimb, Rousseau a sus?inut ideea suveranit??ii poporului ?i a egalit??ii tuturor cet??enilor. Astfel, el ?i-a formulat visurile de constituire ale unei republici.
7. 3. Reprezentanti ?n? Anglia ?: David Hume John Locke Isaac Newton Daniel Defoe Jonathan Swift ?n ? Germania ?: E mmanuel Kant Friedrich von Schiller Gotthold Ephraim Lessing ?n? Fran?a ?: Denis Diderot D'Alembert Montesquieu Jean-Jacques Rousseau Voltaire ?n? SUA ?: Benjamin Franklin Thomas Jefferson Thomas Paine ?n? Italia ?: Cesare Beccaria Carlo Goldoni ?n? Rom?nia ?: I on Budai Deleanu I en?chi?? V?c?rescu Anton Pann Samuil Micu Gheorghe ?incai
8. 4. Caracteristici Literare P romovarea ra?ionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului ?i a dogmelor, r?sp?ndirea culturii ?n popor, literatura preocupat? de problemele sociale ?i morale; Teme ?i motive: ? monarhul luminat ?, ? contractul social ?, emanciparea poporului prin cultur?; Genuri ?i specii: liric, epic (povestire, nuvel?, roman), dramatic (tragedie, comedie);
9. 5. Opere Reprezentative Opere reprezentative: Pierre Beaumarchais - B?rbierul din Sevilia (1775); Daniel Defoe - Robinson Crusoe (1719); Henry Fielding - Tom Jones (1749); Carlo Goldoni C Gondolierul (1753); Louis de Montesquieu C Scrisori Persane (1721); Jean-Jacques Rousseau C Noua Eloiz? (1761); Jonathan Swift C C?l?toriile lui Gulliver (1726); Fran?ois Voltaire - Candid (1759). Denis Diderot, Jean le Rond D¨Alembert. C ＾Enciclopedia￣ (1745)
10. A. B?rbierul din Sevilla B?rbierul din Sevilla este o oper? buf? ?n trei acte, compus? de Gioachino Rossini ?n 1816 av?ndu-l ca figur? central? pe Figaro . ?n unele situa?ii, actul ?nt?i ?i al doilea se interpreteaz? f?r? pauz?, ?i sunt luate drept primul act, iar al treilea drept al doilea act. Alte personaje la fel de importante sunt Rosina, Don Basilio, Doctorul Bartolo ?i Contele Almaviva. Personajele secundare sunt Bertha, Fiorello. Ac?iunea se petrece ?n Sevilla ( Spania ), la jum?tatea secolului al XVIII-lea. Aceasta oper? a fost inspirat? din nuvela lui Pierre Beaumarchais cu acela?i nume.
11. Actul I ?i II (?n casa doctorului Bartolo) ?n conversa?ia lui cu Bartolo, Don Basilio ??i ?nva?? interlocutorul cum s? scape de Almaviva, utiliz?nd calomnia. ?n cas? intr? Almaviva, deghizat ?n ofi?er ?i cere g?zduire. Bartolo surprinde un schimb de biletele ?i face scandal. Jandarmii sosesc, dar, la legitimarea contelui, se retrag, l?s?ndu-i pe to?i uimi?i
12. Actul III (?n casa doctorului Bartolo ) Almaviva se re?ntoarce, travestit ?n maestru de muzic?, pentru a-l ?nlocui pe Basilio, bolnav. Ca s? c??tige ?ncrederea Rosinei, ?i da acesteia un bilet (din partea lui Almaviva). ?n timpul lec?iei, cei doi ?ndragosti?i, sub ochii lui Bartolo, ??i marturisesc iubirea. Intrarea nea?teptat? a lui Don Basilio risc? s? r?stoarne toate planurile, ?nfuriindu-l pe Bartolo, care ??i d? seama c? a fost p?c?lit. B?tr?nelul a trimis dup? notar, ca s? urgenteze c?s?toria cu pupila sa, conving?nd-o pe Rosina ca Lindoro nu este dec?t un mijloc al lui Almaviva. ?ncepe furtuna ?i, g?sind un moment prielnic, Figaro ?i contele vin s? o ia pe Rosina. El refuz? s?-i urmeze, dar Almaviva ??i dezv?luie adev?rata identitate. Basilio este de acord, contra unui ?cadou￣,s? le slujeasc? drept martor, iar Bartolo, odat? ce i-a trecut sup?rarea, accept? situa?ia, cu at?t mai mult, cu c?t ?l va consola zestrea fetei
13. B. Scrisori Persane Charles-Louis de Secondat, Baron de La Br┬de et de Montesquieu (18 ianuarie 1689 -10 februarie 1755), a fost una din cele mai complexe figuri ale iluminismului francez. A activat ?n calitate de consilier (1714) ?n parlamentul de la Bordeaux, devenind pre?edintele acestuia (1716 - 1728) dup? moartea unuia din unchii s?i, c?ruia i-a mo?tenit titlul ?i func?ia. ?n 1728, a devenit membru al Academiei Franceze. Opera sa major?, Scrisori persane (1721), "profund? alegorie a dragostei, moralei, politicii ?i religiei", s-a bucurat de un succes imens ?i imediat. Cartea este conceput? sub forma unei colec?ii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de c?l?tori ?n Persia ?i de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat ?i a criticat institu?iile franceze.]
14. C. Contractul Social Opera lui Jean-Jacques Rousseau, Contractul social (1762), care ?ncepe cu faimoasa propozi?ie "Omul se na?te liber, dar oriunde s-ar afla este ?n lan?uri" ?i ?n care sugera c? oamenii ar putea deveni liberi dac? s-ar conforma "voin?ei generale", legilor impuse de comunitate ?i respectate de fiecare individ ?n parte, deoarece este imposibil de imaginat c? cineva ar face legi nedrepte care s?-l ?nrobeasc? chiar pe el. Rousseau s-a re?ntors Ia Paris dar s-a certat cu ceilal?i autori ai Enciclopediei din cauza articolelor care criticau Geneva, astfel c? el a p?r?sit ceea ce considera c? ar fi corup?ia ora?ului ?n favoarea vie?ii simple de Ia ?ar?. Din p?cate, ideile sale despre politic? ?i educa?ie libertin? au provocat scandal ?i ?i-a petrecut restul vie?ii ?ncerc?nd s? scape de arestare, plec?nd ?n Anglia ?i apoi ?n Elve?ia .
15. 6. Iluminismul rom?nesc Iluminismul rom?nesc se identific? ?n mare m?sur? cu? ?coala Ardelean? ??i cu reverbera?iile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat ?n serviciul idealului na?ional, la a c?rui fundamentare a contribuit hot?r?tor, prin demersul la istorie, la istoria limbii ?i a poporului. Iluminismul rom?nesc va recurge, la r?ndul s?u, la argumentele istorice ?n favorea unor revendic?ri politice. ?coala Ardelean??a pus ?n mi?care un amplu proces de afirmare na?ional? ?i cultural? a rom?nilor din Transilvania ?n a doua jumatate a? secolului al XVIII-lea ??i la ?nceputul? secolului al XIX -lea . C?rturarii acestui curent au adus argumente ?tiin?ifice pentru afirmarea drepturilor rom?nilor din Transilvania. Activitatea lor ?tiin?ific? s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar.
16. ?nv???m?ntul a contribuit ?i el la r?sp?ndirea ideilor iluministe. Academiile domne?ti, ?ntemeiate ?n? ?ara Rom?neasc? ??ntre? 1678 - 1688 , ?n? Moldova ?la? 1707 , au reprezentat ?ntr-adevar un ?nsemnat focar de cultur? al R?s?ritului ortodox. O alt? form? de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tip?rirea de c?r?i. ?ntre? 1700 ??i? 1800 , s-au tip?rit de c?tre rom?ni 799 de c?r?i dintre care 617 ?n rom?ne?te , iar 182 ?n? grece?te ,? latine?te ,? slav? , etc. Procentul de carte laic? a crescut necontenit, ?n dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de c?l?torie r?sp?nde?te idei iluministe ?i? Dinicu Golescu , luminatul boier muntean, care ?n? ￣ ?nsemnare a c?l?toriei mele ￣ , surprinde contrastele dintre civiliza?ia ??rilor vizitate ?i realit??ile triste din patria sa. . Cea mai reprezentativ? oper? realizat? ?n spirit iluminist este ? ?iganiada ?de? I.Budai-Deleanu . ?n? ?ara Rom?neasc? ??i ?n? Moldova , Chesarie R?mniceanul ?i Leon Gheuca r?sp?ndiser? idei iluministe datorate lecturilor din ra?ionali?tii francezi ?i, ?n special, din? Enciclopedia ?lui? Diderot . I. Budai-Deleanu
17. Activitatea politic? a ?colii Ardelene s-a concretizat ?n scrierea unui memoriu trimis imparatului Austro-Ungariei a?? ?Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae￣ ?? care prevedea egalit at ea ?n drepturi sociale ?i politice a rom?nilor din Transilvania cu ungurii ?i germanii recunoscu?i ca ?natio￣. Activitatea cultural? s-a concretizat ?n: -tip?rirea unor manuale ?colare; -construirea unor ?coli rurale; -scrierea unor lucr?ri cu caracter istoric ?i lingvistic ?n care demonstrau ideea latinit??ii, unitatea de neam ?i limb?, continuitatea ?n spatiul carpato-danubiano-pontic.
18. Exager?rile ?colii Ardelene: a)?n plan istoric au sus?inut teoria purist? preluat? de la Cantemir b)?n plan lingvistic a sus?inut ortografia etimologic?, de?i limba roman? are oortografie fonetic?. Au militat pentru ?mbog??irea vocabularului limbii rom?ne cu neologisme de origine romanic?, din latina clasic?, savant?. Au fost supranumiti ?ciunisti￣. ? Om far ¨ ?? de raciune, Plin de ¨ aber?ciune Duci la perdiciune Intreaga naciune ?
19. 7. Concluzie Preocuparea dominant? a scriitorilor este pentru universul real al epocii din care pot fi extrase adeseori lec?ii cu caracter moralizator. Romanul realist de moravuri se deplaseaz? spre investigarea unor caractere care au c?p?tat o anumit? autonomie fa?? de ?nt?mpl?rile cu care sunt confruntate. Dramaturgia trece ?i ea printr-un proces complex de transformare. Exponentul cel mai cunoscut al tragediei de factur? clasic? din epoca luminilor r?m?ne Voltaire. Enun??nd c?teva dintre domeniile care au suferit amprenta iluminismului, putem spune c? acest secol sus?ine curajul renun??rii la cli?ee, o noua viziune, noi metodologii, ?ncrederea ?n ra?iunea fiin?ei umane ?i ?n abilit??ile inovatoare ale acesteia. Toate acestea au reu?it s? influen?eze ?ntreag? societate al secolului al XVIII-lea. Fran?ois-Marie Arouet (Voltaire)
20. Bibliografie M. Vovell - ,,Omul Luminilor￣, Editura Polirom, Iasi, 2000 Romul Munteanu, Iluminismul si romantismul european,Bucuresti, Ed. Odeon, 1998 Pompiliu Teodor, Interferente iluministe europene, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984 World Wide Web
![B. Scrisori Persane Charles-Louis de Secondat, Baron de La Br┬de et de Montesquieu (18 ianuarie 1689 -10 februarie 1755), a fost una din cele mai complexe figuri ale iluminismului francez. A activat ?n calitate de consilier (1714) ?n parlamentul de la Bordeaux, devenind pre?edintele acestuia (1716 - 1728) dup? moartea unuia din unchii s?i, c?ruia i-a mo?tenit titlul ?i func?ia. ?n 1728, a devenit membru al Academiei Franceze. Opera sa major?, Scrisori persane (1721), "profund? alegorie a dragostei, moralei, politicii ?i religiei", s-a bucurat de un succes imens ?i imediat. Cartea este conceput? sub forma unei colec?ii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de c?l?tori ?n Persia ?i de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat ?i a criticat institu?iile franceze.]](https://image.slidesharecdn.com/iluminism-110927080049-phpapp01/85/Iluminism-13-320.jpg)
