2. .
REPREZENTAREA GRAFICÄ‚ A UNEI
FUNCÅ¢II LINIARE
In cazul in care domeniul de
definitie este o multime discreta
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia f:
{2; 3; 5; 8}ï‚®R, unde f(x)
= 2x–3.
Rezolvare:
f(2) = 22-3 = 1  A(2;1)
f(3) = 23-3 = 3  B(3;3)
f(5) = 25-3 = 7  C(5;7)
f(8) = 28-3 = 13  D(8;13)
O
x
y
2
1
3
3
5
7
8
13
A
B
C
D
Graficul este o multime de puncte colineare.
3. .
REPREZENTAREA GRAFICÄ‚ A UNEI
FUNCÅ¢II LINIARE
In cazul in care domeniul de
definitie este un interval
marginit la ambele extreme.
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia f:
[-2;4)R, unde f(x) = 2x–3.
Rezolvare:
f(-2) = 2(-2)-3 =-7  A(-2;-7)
f(4) = 24-3 = 5  B(4;5)
O
x
y
-2
-7
4
5
A(-2;-7)
B(4;5)
Graficul este un segment de dreapta.
4. REPREZENTAREA GRAFICÄ‚ A UNEI
FUNCÅ¢II LINIARE
In cazul in care domeniul de
definitie este un interval
marginit la o extrema si
nemarginit la cealalta extrema
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia f:
[-2;+ï‚¥)ï‚®R, unde f(x) = -2x+3.
Rezolvare:
f(-2) = -2(-2)+3 =7  A(-2;7)
f(1) = -21+3 = 1  B(1;1)
O
x
y
-2
7
A(-2;7)
1
1
B(1;1)
Graficul este o semidreapta cu originea in A.
.
5. .
REPREZENTAREA GRAFICÄ‚ A UNEI
FUNCÅ¢II LINIARE
In cazul in care domeniul de
definitie este multimea
numerelor reale, R.
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia
f:Rï‚®R, unde f(x) =3x+6.
Rezolvare:
De data aceasta vom afla
punctele unde graficul lui f taie
cele doua axe.
x=0, f(0)=30+6=6A(0;6)Oy.
f=0, 3x+6=0x = –2B(-2;0)Ox.
O x
y
6
A(0;6)
-2
B(-2;0)
Graficul este o dreapta ce trece prin A si B.
6. CUM AFLÄ‚M PUNCTUL DE INTERSECÅ¢IE AL
GRAFICELOR A DOUÄ‚ FUNCÅ¢II?
Fie functiile f,g:Rï‚®R, unde f(x)=3x+7 si g(x)=x+11.
Pentru a afla coordonatele punctului de intersectie al graficelor celor
doua functii, vom rezolva ecuatia: f(x) = g(x).
3x + 7 = x + 11
3x – x = 11 – 7
2x = 4
x = 2
Pentru x = 2, f(2) = g(2) = 13.
Rezulta ca coordonatele punctului de intersectie al graficelor celor
doua functii sunt x=2 si y=13  I(2;13).
.
7. .
DETERMINAREA FUNCÅ¢IILOR DE FORMA
f(x) = ax + b
Cazul in care se cunoaste unul din coeficientii functiei, a sau b, si
coordonatele unui punct de pe graficul functiei date.
Exemplu: f(x) = 3x + b si A(2;10)Gf.
Din coordonatele punctului A(2;10) rezulta f(2) = 10.
Dar f(2) = 32 + b = 10  6 + b = 10  b = 4.
Asadar functia cautata este: f(x) = 3x + 4.
8. .
DETERMINAREA FUNCÅ¢IILOR DE FORMA
f(x) = ax + b
Cazul in care nu se cunosc coeficientii functiei dar se cunosc
coordonatele a doua puncte ce apartin graficului functiei.
Exemplu: f(x) = ax + b cu A(2;9)Gf si B(-3;-1)Gf.
Din coordonatele punctului A(2;9) rezulta f(2) = 9.
Dar f(2) = 2a + b = 9  2a + b = 9.
Asadar functia cautata este: f(x) = 2x +5.
Din coordonatele punctului B(-3;-1)) rezulta f(-3) = -1.
Dar f(-3) = -3a + b = -1  -3a + b = -1.
In urma rezolvarii sistemului de ecuatii:

ïƒ

ï€


ï€


1
3
9
2
b
a
b
a
obtinem a = 2 si b = 5.