Istoria msurrii timpului, Prof. Besoi Vasilica, coala General Nr.1 Andreeti (Romania).
Lucrare finala elaborat 樽n cadrul cursului e-learning Didactica Fizicii pe platforma de colaborare internaionala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada PasoptistaAngesha
油
Studiu De Caz -Limba si Literatura Romana - Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista.
Daca nu il puteti downloada,contactati-ma pe email: just_rebel_soul@yahoo.com
Bullying-ul este un fenomen de agresiune, care ia amploare 樽n spaiul colar. Pentru diminuarea lui, elevii i prinii acestora trebuie informai despre formele de manifestare ale acestui fenomen i este necesar s se desfoare activiti interactive cu elevii.
Prezentarea Power Point 樽ncrcat prezint exact acest lucru.
Istoria msurrii timpului, Prof. Besoi Vasilica, coala General Nr.1 Andreeti (Romania).
Lucrare finala elaborat 樽n cadrul cursului e-learning Didactica Fizicii pe platforma de colaborare internaionala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada PasoptistaAngesha
油
Studiu De Caz -Limba si Literatura Romana - Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista.
Daca nu il puteti downloada,contactati-ma pe email: just_rebel_soul@yahoo.com
Bullying-ul este un fenomen de agresiune, care ia amploare 樽n spaiul colar. Pentru diminuarea lui, elevii i prinii acestora trebuie informai despre formele de manifestare ale acestui fenomen i este necesar s se desfoare activiti interactive cu elevii.
Prezentarea Power Point 樽ncrcat prezint exact acest lucru.
Referat la geografie (tipuri de hazarde)
Cuprinde:
-definitie
-cauza
-mod de desfasurare
-elemente
-raspandire
-efecte
-un exemplu (uraganul katrina)
surse: wikipedia, vremea.meteoromania.ro si alte site-uri de referate
2. "Tsunami" este un cuv但nt japonez 樽n care "Tsu" 樽nseamn port i "Nami" 樽nseamn val. Astfel, cuv但ntul 樽nseamn "val de port."
3. Tsunami sunt valuri uriase, provocate de seisme. Tsunami sau valul mareic reprezinta o unda de energie de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice (7-9 grade pe Scara Richter).
4. Semne de coasta la aparitia unui tsunamiLa inceput, apa oceanelor se retrage ca din senin.La orizont, apare un mic zid de apa sau valurele, dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupa cu viteza spatiul gol creat si loveste coasta cu forta.
8. Tsunami sunt total diferite de valurile obisniute, care se formeaza mereu pe planeta.Ele se pot deplasa cu o viteza mai mare de 800 km/h. Pot cuprinde mii de kilometrii patrati din suprafata oceanului.
9. Elementul care confer un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea saexceptional, 樽n comparatie cu 樽nltimea. n largul oceanului, chiar si cel mai mare tsunamidepseste foarte rar 樽nltimea de 0.5 m.
10. Totusi, distanta dintre crestele valurilor poate fi desute de kilometri. Fiecare tsunami descris are o ascensiune mai mare decat precedentul.
11. Aceste caracteristici favorizeaz cresterea rapid a 樽nltimii valului, odat cu scderea ad但ncimii apei 樽n fata tarmului.Astfel, valul poate trece peste liniatrmului fr a pierde din energie sau fr a se sparge. Acest fapt permite valului s樽nainteze foarte mult 樽n interiorul uscatului, av但nd o 樽ntlime mult mai maredec但t orice valde furtun.
12. Cea mai obisnuita metoda de a masura inaltimea unui tsunami este ascensiunea, inaltimea maxima a valului la impactul cu pamantul.
13. Formarea unui tsunamiConform statisticilor, cutremurele de pm但nt (Fig. 1) provoac cel mai mare numr devaluri de tip tsunami si, 樽n acelasi timp, si cel mai mare numr de victime 樽n r但nduloamenilor (82 % din evenimente si 85 % din victime 樽n Oceanul Pacific). Fig. 1 Mecanismul de declansare al unui val de tip tsunami de ctre un seism
14. Eruptiilevulcanice si alunecrile submarine numr un total de 5 % din total evenimentelorcunoscute.P但n de cur但nd alunecrile submarine si meteoritii erau subevaluati ca pondere 樽ndeclansareaevenimetelortip tsunami.
15. Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998de-a lungul coastei din Papua - Noua Guinee a fcut lumea stiintific s constientizeze siaceste tipuri de mecanisme. Zona costier a insulei a fost zdrucinat de un cutremur cumagnitudinea de 7.1 pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu 樽nltimea de 15 m a lovit trmul.
16. n urma observatiilor stiintifice efectuate 樽n zon, s-a ajuns la concluziac seismul produs a fost prea mic pentru a genera un val asa de mare. Cartareabatimetrica efectuata 樽n zona afectat a evidentiat, ca principal mecanism de declansare,o alunecare submarin de amploare produsa 樽n apropierea coastei (Ted Bryant).
17. Papua New Guinea, 17 iulie 1998(Credit foto: L. Dengler, Humboldt State University.) In seara de vineri 07.17.1998, un cutremur de magnitudinea 7.1 a avut loc 樽n apropiere de coasta de nord-vest a Papua-Noua Guinee 850 km (510 mile) nord-vest de Port Moresby, capitala din Papua Noua Guinee (PNG). Cutremurul, care a avut loc la ora local 06:49 (08:49 GMT), a fost urmat de o serie de trei valuri tsunami catastrofale, care a devastat sateleSissano, Warupu, Arop (1 i 2) i Malol pe coasta de nord a PNG omor但ndcel pu釘in 2182, ranind 1000, i 樽nlturarea mai mult de 10.000 de oameni.
18. Papua New Guinea, 17 iulie 1998(Credit foto: Hugh Davies, Universitatea din PNG.)Nisipul a fost scuipat unde eraucandva cele doua sate Apop. n prim plan sunt ramasitele unei fose septice. Valul a eliminat aproape toate urmelealtorc但teva sute de case care se aflau pe scuipatnisip.
19. Papua New Guinea, 17 iulie 1998fotografie aerian a Lagunei Sissano Lagoon l但ng gura acesteia.(Credit foto: Biroul Na釘ional de cartografie din Papua Noua Guinee). In satul Otto daunele s-au prelungit de la coasta, deoareceapelelagunei au ajutat pentru a transmite energie de tsunami 樽n ceea ce privete 1.3 km de la coasta, dezradacinandmangrove mature la 1-2 metri deasupra nivelului apei.
20. Valurile tsunami cauzate de alunecri de teren au produs peste 200 de victime 樽n fiordurilei inguste din Norvegia. nregistrri istorice dovedesc c acest tip de val se produce inclusivin bazinele marine 樽nchise sau semi-樽nchise precum Marea Neagr si Marea Marmara.
21. Istambul , TurciaSpre exemplu, pe data de 14 Septembrie 1509, un astfel de tsunami a lovitIstanbulul, inltimea sa ating但nd, conform surselor istorice, 6 m.
25. Hawaii este un paradis tropical ce atrage milioane de turisti.Daraceastainsula a Pacificuluiascunde un secret intunecatEste lovita de mai multe tsunami decat orice alt loc
26. Insulele Hawaii, fiind asezate in mijlocul Oceanului Pacific, sunt afectate de tsunami din intreagaregiune a Pacificului. Inelul de foc e o zona de faliucapricioasa din jurulplacii Oceanului Pacific, 90% dintre cutremurele de pe Terra se producaici.
28. 1 Aprilie 1946Cutremur si tsunami in InsuleleAleutineOra 2:28, 1 aprilie 1946.Un cutremur cu magnitudinea de 8,1 zguduieInsuleleAleutine de pe coasta Alaskai.Esteridicata o oportieuriasa a albidei oceanului, deplasandintreagacoloana de apa de deasupra ei. Un puternic impuls de energie impinge un zid de apa, un tsunami, catreHawai, cu o viteza de aproape de 800 km/h.
29. Acest cutremur a generat una dintre cele mai distructive tsunami din Pacific, pe scar larg a secolului 20.n apropierea zonei de produc釘ie, la Unimak Island, valurile uriae tsunami-ul a ajuns la 35.0 m (mai mult de 100 de picioare) deasupra nivelului mrii i a distrus complet Farul de Paza de Coasta S.U.A, nou construit. Toati cei 5 barbati din echipajul su au fost ucii. Farul aavut o structur de o釘el-beton armat i baza sa a fost la aproximativ 30 de metri deasupra nivelului mrii.Farul pe Unimak Island, Alaska, 樽nainte i dup 4.1.1946 cutremur si tsunami. (SUA Paza de coasta fotografii)
30. Foarte rar primele valuri sunt si cele mai mari, astfel ceea ce pare lipsit de importantaanunta ceva de proportii.La 3.800 km departare, immicul sat Laupahoehoe de langa ocean, inainteaza sub forma a ceea ce se numeste sir tsunami, un grup de valuri cu dimensiuni diferite..Pe masura ce se apropia de tarm, valul tsunami e ca un uriastren ce-si oprestegoana.Partea din fata a valului incetineste, iar partea din spate continua sa impinga.Energia valului este comprimata, fortandu-l sa se opreasca si ridicaandu-l deasupraapei.
31. La 3.800 km sud de Laupahoehoe, orasul Hili Bay este si el luat prin surprindere.Aici valul distruge 500 de locuinte si spatiicomerciale, ucide 96 de persoane, lasand in urma sute de raniti.Tsunami-ul a continuat pe Insulele Hawaii ajunge la coasta de nord a insulei Kauai 樽n primul r但nd, aproximativ 4,5 ore dup cutremur, i Hilo, 4,9 ore mai t但rziu.O teava trecuta pestepodul de cale ferat de la gura r但ului Wailuku, Hilo Bay, Hawaii. (ITIC arhive; fotografi ale Honolulu Advertiser).
32. Valuri tsunami izbesc zona frontal a plajei de la Spitalul de tuberculoza Puumaile, la est de Hilo. Valuri de p但n la 6,1 m au depasitmare dig 樽n acest domeniu i au inundat nivelul mai sczut al spitalului.(ITIC arhive; sursa fotografie doamna Harry A. Simms, Sr.)Un alt punctvedere al tsunami-urilor izbitoare in frontul de plaj, 樽n partea din fa釘 a Spitalului de tubercolozaPuumaile 樽n partea de est a Hilo.(ITIC Arhivele; Fotografie surs de doamna A. Harry Simms, Sr.)
33. Un val tsunami avanseaz trecandun pod auto la Wailuku River 樽n Hilo Bay (Arhivele ITIC; Honolulu Advertiser fotografie).Resturi de un club, de-a lungulKamehameha Avenue, de-a lungul orasului Hilo ., Hawaii (ITIC Arhive, FotografiedeArmataCorpului de Ingineri U.S)
35. Romania, pericol de tsunami!Turistii de pe litoralulromanesc, in special cei din Mangalia, 2 Mai si VamaVeche, vor fi avertizati, de anulviitor, in legatura cu producerea unor tsunami in MareaNeagra. Institutul National de Fizica a Pamantuluivrea sa depistezecutremurele din MareaNeagra care se produc la sud de Mangalia si sa-i avertizeze pe turistiiaflati la plaja de producerea unor valuri seismice. La inceputul secolului XX, in MareaNeagra a avut loc un cutremur care a produs valuri tsunami de 4 m.Romania va avea un sistem de avertizare pentru valurile油 tsunami care ar puteaaparea in zonasudica a litoraluluiromanesc in urma unor cutremure care se produc in MareaNeagra. DirectorulInstitutul National de Fizica a Pamantului (INFP), profesorul Gheorghe Marmureanu, a declarat ca un sistem de alarmare a turistilor in legatura cu producerea unui tsunami in MareaNeagrava fi realizat in maximum un an de zile.
36. In Mangalia pot sa apara valuri tsunami in urma unor cutremure care se produc in zonaseismicaSablea. Aceasta este o falieseismica in mare, care trece undeva la sud de Mangalia. La 31 martie 1901 aici s-a produs un cutremur de 7,2 grade Richter, care a datnastere unor valuri tsumani de patru metriinaltime, a declarat, intr-un interviuacordatRompres, profesorulMarmureanu. Directorul INFP afirma ca sistemul de avertizare pentru tsunami este unul similar cu celrealizat la Plostina, Vrancea, care anunta in timp real cutremurele.油 Sistemul e mult mai simplu de realizat, pentru ca viteza undelorseismice este de 10 ori mai mare decat viteza undelor tsunami. Vomstidespreproducerea de tsunami cu multinainte ca valul sa ajunga la mal, sustineprofesorul. Marmureanu mai spune ca in Dobrogeava fi realizat un sistem integral de avertizareseismica, atat pentru tsunami cat si pentru detectareacutremurelor din zonacentraleinucleare de la Cernavoda, sistemulpresupunandimplementarea unor senzoriseismici la Chilia, la Targusor, dar si introducerea unor senzorisubacvatici in MareaNeagra, in zonafalieiSablea.Falia se numesteSablea
37. Cel mai mare tsunami 樽nregistrat s-a produs 樽n urma MareluiCutremur din Kamchatka, ladata de 17 Octombrie 1737. Valul a atins o 樽nlime de 60 m fa de nivelul obisnuit almrii 樽n Insulele Kurile de Nord. Peninsula Kanchatka este cunoscut ca av但nd cea maimare frecven de apariie a valurilor tip tsunami (un eveniment la 12 ani).
42. Sisteme de avertizare樽mpotrivavalurilor de tip tsunamin ultimii ani 樽n Romania a 樽nceput studierea acestui tip de fenomen, 樽n special dup evenimente care au avut loc 樽n Asia (cutremurul din decembrie 2004, Sumatra).Odata cu 樽nceperea programului Cercetare de Excelen s-a 樽nceput studierea maiamnunit a acestui tip de fenomen. Cu aceast ocazie Rom但nia a 樽nceput s participe laprograme naionale si internaionale referitoare la hazardul natural de tip tsunami.Celmai important lucru 樽n caz de producere de tsunami este sistemul de avertizare. La oraactual 樽n Rom但nia nu exist un astfel de sistem. Singura zona pentru care exist unprogram pilot de avertizare, bazat pe aparatur specializat 樽n msurarea energiei valurilor si 樽nregistrare a seismelor, este cea cuprinsa 樽ntre Mangalia si VamaVeche.
43. Un sistemspecializat de alarmare la tsunami poate detectaevenimentul si poate emiteavertizri pentru prevenirea populatiei. Sistemul este compus din doua componente caresunt la fel de importante: o retea de senzori, care se amplaseaz pe fundul mrii si o infrastructur de comunicatii care poate trimite 樽ntr-un timp c但t mai scurt avertizarea lapericol, astfel 樽nc但t s permit evacuarea zonelor costiere ce pot fi direct afectate.
44. La scar global exist dou tipuri de sisteme de avertizare: a) sistemul internaional deavertizare pentru tsunami, respectiv b) sistemul regional de avertizare. Marea Negr se樽ncadreaz la sistemul regional de avertizare aferent Mrii Mediterane. n timp cecutremurele de pm但nt pot fi detectate aproape instantaneu, deoarece undele seismice sepropag cu o viteza de 4 km/s (aproximativ 14.400 km/h), valurile tsunami au o vitezcuprins 樽ntre 500 si 1000 km/h (樽n jur de 0.14 si 0.28 km/s). Acest lucru ofer o perioadde timp mai lung pentru alarmare
45. BIBLIOGRAFIEBorisenko, L.S., Safronov O.N., Pustovitenko. B.G. (1992). Seismogenetic zones in theplatform part of the Ukrainian and the Azov Black Sea region. Geodynamics and SeismicForecast Investigation of Ukraine, NaukovaDumka, p. 31-42, KievDotsenko S.F. (1995). The Black Sea tsunamis, Atmospheric and Oceanic Physics, vol.30, no. 4Bryant, E.A., Nott, J.A., (2001). Geological Indicators of large tsunami in Australia.Natural Hazards, vol. 24, no. 3, p. 231-249Matsuda Y., Okada N. (2006). Comunity diagnosis for sustainable disaster preparedness.Journal of Natural Disaster Science, vol. 28, no. 1, p 25-33OaieGh., Bondar C., Seghedi A., Diaconescu M., (2007). Marine Hazard Assessment inthe Black Sea basin. Case study - tsunami phenomenon. National Symposium of Geologyand Geophysics GEO 2007, Abstract volume, p. 21 - 22, Bucharest
#10: Elementul care confer un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea saexceptional, 樽n comparatie cu 樽nltimea. n largul oceanului, chiar si cel mai mare tsunamidepseste foarte rar 樽nltimea de 0.5 m. Totusi, distanta dintre crestele valurilor poate fi desute de kilometri. Aceste caracteristici favorizeaz cresterea rapid a 樽nlimii valului odat cu scderea ad但ncimii apei 樽n faa rmului. Astfel, valul poate trece peste liniarmului fr a pierde din energie sau fr a se sparge. Acest fapt permite valului s樽nainteze foarte mult 樽n interiorul uscatului, av但nd o 樽nlime mult mai mari dec但t orice valde furtun.
#11: Elementul care confer un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea saexceptional, 樽n comparatie cu 樽nltimea. n largul oceanului, chiar si cel mai mare tsunamidepseste foarte rar 樽nltimea de 0.5 m.
#13: Cea mai obisnuita metoda de a masura inaltimea unui tsunami este ascensiunea, inaltimea maxima a valului la impactul cu pamantul.
#15: Eruptiilevulcanice si alunecrile submarine numr un total de 5 % din total evenimentelorcunoscute.P但n de cur但nd alunecrile submarine si meteoriii erau subevaluati ca pondere 樽ndeclansareaevenimetelor tip tsunami. Valurile tsunami cauzate de alunecri de teren au produs peste 200 de victime 樽n fiordurile樽nguste din Norvegia. nregistrri istorice dovedesc c acest tip de val se produce inclusiv樽n bazinele marine 樽nchise sau semi-樽nchise precum Marea Neagr si Marea Marmara.Spre exemplu, pe data de 14 Septembrie 1509, un astfel de tsunami a lovitIstanbulul,樽nlimea sa ating但nd, conform surselor istorice, 6 m.Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998de-a lungul coastei din Papua - Noua Guinee a fcut lumea stiinific s constientizeze siaceste tipuri de mecanisme. Zona costier a insulei a fost zdrucinat de un cutremur cumagnitudinea de 7.1 pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu 樽nlimea de15 m a lovit rmul. n urma observaiilor stiinifice efectuate 樽n zon, s-a ajuns la concluziac seismul produs a fost prea mic pentru a genera un val asa de mare. Cartareabatimetrica efectuata 樽n zona afectat a evidentiat, ca principal mecanism de declansare,o alunecare submarin de amploare produsa 樽n apropierea coastei (Ted Bryant).
#16: Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998de-a lungul coastei din Papua - Noua Guinee a fcut lumea stiintific s constientizeze siaceste tipuri de mecanisme. Zona costier a insulei a fost zdrucinat de un cutremur cumagnitudinea de 7.1 pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu 樽nltimea de15 m a lovit trmul. n urma observatiilor stiintifice efectuate 樽n zon, s-a ajuns la concluziac seismul produs a fost prea mic pentru a genera un val asa de mare. Cartareabatimetrica efectuata 樽n zona afectat a evidentiat, ca principal mecanism de declansare,o alunecare submarin de amploare produsa 樽n apropierea coastei (Ted Bryant).
#18: Papua New Guinea, 17 iulie 1998n seara de vineri 07.17.1998, un cutremur de magnitudinea 7.1 a avut loc 樽n apropiere de coasta de nord-vest a Papua-Noua Guinee 850 km (510 mile) n unele locuri, plantele au fost aplecat si ingropat de nisip sau eliminate 樽n totalitate de tsunami. (Credit foto: L. Dengler, Humboldt State University.)
#19: Nisipul a fost scuipat unde eraucandva cele doua sate Apop.Scuipat de nisip, unde cele doua sate Arop o dat a fost. Valul a eliminat aproape toate urmelealtorc但teva sute de case care se aflau pe scuipatnisip. n prim plan sunt ramasitele unei fose septice.
#20: dezradacinandmangrove mature la 1-2 metri deasupra nivelului apei.
#31: La 3.800 km departare, immicul sat Laupahoe de langa ocean, inainteaza sub forma a ceea ce se numeste sir tsunami, un grup de valuri cu dimensiuni diferite. Foarte rar primele valuri sunt si cele mai mari, astfel ceea ce pare lipsit de importantaanunta ceva de proportii.Pe masura ce se apropia de tarm, valul tsunami e ca un uriastren ce-si oprestegoana.Partea din fata a valului incetineste, iar partea din spate continua sa impinga.Energia valului este comprimata, fortandu-l sa se opreasca si ridicaandu-l deasupraapei.
