�ݺ�ߣ

GEOMETRIE-Evaluare Naţională 2010 Prof. IGNĂTESCU VIOREL OVIDIU
39
BREVIAR TEORETIC CU EXEMPLE CONCRETE,
PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE
EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a - 2010
Propunător: Prof. IGNĂTESCU VIOREL OVIDIU
Şcoala cu clasele I-VIII Măteşti, com. Săpoca, jud. Buzău
V. 1. Măsurare şi măsuri (lungime, arie, volum, masă, capacitate, timp)
Unitatea de măsură pentru lungime este metrul (m). El are multiplii următori : decametrul
(dam), hectometrul (hm), kilometrul (km) şi submultiplii următori: decimetrul (dm), centimetrul
(cm), milimetrul (mm).
Multiplii Unitatea
principala
m
Submultiplii
km hm dam dm cm mm
0,001 0,01 0,1 1 10 100 1000
1 10 102
103
104
105
106
Ex. de transformări:
321,15 dm = 32,115 m= 3211,5 cm = 32115 mm;
9485 m=948,5 dam= 94,85 hm=9,485 km.
Perimetrul pătratului P = 4l ; perimetrul dreptunghiului P= 2l +2L.
Unitatea principală pentru măsurarea suprafeţelor este metrul pătrat (m2
), care reprezintă
aria unui pătrat cu latura de 1m. Multiplii sunt :dam2
, hm2
, km2
. Submultiplii sunt : dm2
, cm2
, mm2
.
Multiplii Unitatea
principala
m2
Submultiplii
km2
hm2
dam2
dm2
m2
mm2
10-6
10-4
10-2
1 102
104
106
Ex. de transformări :
2,75 hm2
=275 dam2
=0,0275 km2
15,25 dm2
=152500 mm2
=1525 cm2
1 hectar =1 ha =1 hm2
1 ar = 1 dam2
Aria pătratului A =l2
; Aria dreptunghiului A =l·L.
Unitatea principală pentru măsurarea volumului este metrul cub (m3
), care reprezintă
volumul unui cub cu latura de 1 m.
Multiplii Unitatea
principala
m3
Submultiplii
km3
hm3
dam3
dm3
cm3
mm3
10-9
10-6
10-3
1 103
106
109
Ex. 0,021 dm3
=21 cm3
=21000 mm3
49 dam3
=0,049 hm3
=49000 m3
Volumul cubului V =l3
Revista Mateinfo.ro ISSN 2065 – 6432 nr. ianuarie 2010

40
Volumul paralelipipedului dreptunghic : V =l·L·h.
Unitatea de măsura a capacităţii (volumul ocupat de un lichid) este litrul (l) .
1l =1 dm3
.
Multiplii Unitatea
principala
l
Submultiplii
kl hl dal dl cl ml
0,001 0,01 0,1 1 10 100 1000
Ex. 145 l = 1,45 hl =14500 cl
4,18 hl =0,418 kl =418 l =41800 cl.
Unitatea principală de măsură pentru masă este gramul (g) care are submultiplii : dg, cg, mg
şi multiplii :dag, hg, kg.
Multiplii Unitatea
principala
g
Submultiplii
kg hg dag dg cg mg
0,001 0,01 0,1 1 10 100 1000
Ex. 25,3 hg =253 dag =2,53 kg =2530 g
Unitatea principală de măsura pentru timp este secunda (s).
1 ora (h) =60 minute (min) =3600 secunde (s)
Ex. 372 s =60 min 12 s
0,4 h =0,4x60 min =24 min =24x60 s = 1440 s
48 min 27 s + 5h 56 s = 5h 48 min 83 s = 5h 49 min 23 s
V. 2. Dreapta
Punctul, dreapta şi planul sunt noţiuni geometrice fundamentale care nu se definesc.
x A ← punct
←plan
←dreapta
α
d
Axioma dreptei: prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una.

41
Vom scrie A, B ∈d, C∉d.
Două drepte pot fi : concurente (când au un singur punct comun), paralele (dacă nu au nici
un punct comun, dar fac parte din acelaşi plan), necoplanare (dacă nu sunt situate în acelaşi plan).
Semidreapta este o parte dintr-o dreaptă, limitată de un punct numit origine.
Segmentul este mulţimea punctelor de pe o dreaptă aflate între două puncte ale
dreptei, numite capete. Lungimea segmentului este distanţa dintre capetele segmentului. Două
segmente se numesc congruente dacă au aceeaşi lungime. Mijlocul unui segment este punctul care
împarte segmentul în două segmente congruente.
Trei sau mai multe puncte se numesc coliniare dacă aparţin aceleiaşi drepte. Se numesc
puncte coplanare punctele care se află în acelaşi plan.
O dreaptă poate fi : conţinută într-un plan (dacă cel puţin 2 puncte ale ei aparţin planului),
paralelă cu planul (dacă ea nu are puncte comune cu planul), incidentă ( dacă are un singur punct
comun cu planul).
V. 3. Unghiul
Figura geometrică formată din două semidrepte care au originea comună se numeşte unghi.
Unghiul poate fi : nul (când laturile sale coincid), alungit (când laturile sunt semidrepte
opuse), propriu (când nu e nici nul, nici alungit).
Masura unui unghi este dată de deschiderea dintre laturile sale. Unitatea de măsura a
unghiului se numeşte grad (sexagesimal) cu multiplii : minutul (10
=60’) şi secunda (1’=60’’).
Instrumentul de măsură este raportorul.
Unghiul poate fi : ascuţit (când măsura sa este mai mică de 900
), obtuz (când măsura sa este
mai mare de 900
) sau drept (când are 900
).
Ex. a) 620
45’57’’ +180
29’36’’= 800
74’93’’= 810
14’93’’= =810
15’33’’
b) 1350
18’12’’ – 420
36’25’’=1340
77’72’’ - 420
36’25’’= 920
41’47’’
c) 3 ·140
53’’=420
159’’=420
2’39’’
d) 1250
: 4=1240
60’ : 4=310
15’
Două unghiuri care au măsurile egale se numesc unghiuri congruente. Două unghiuri
proprii care au vârful comun şi o latură comună situată în interiorul unghiului format de cele două
unghiuri se numesc unghiuri adiacente.

42
Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în
interiorul acestuia, care formează cu laturile unghiului iniţial două unghiuri congruente.
Două unghiuri se numesc suplementare dacă suma măsurilor lor este de 1800
. Două
unghiuri se numesc complementare dacă suma măsurilor lor este de 900
.
Ex. Suplementul unghiului de 750
29’17’’ este
1800
-750
29’17’’=1790
59’60’’-750
29’17’’=1040
30’43’’
Complementul său este
900
-750
29’17’’=890
59’60’’-750
29’17’’=140
30’43’’
Două unghiuri cu acelaşi vârf care au laturile unuia în prelungirea laturilor celuilalt se
numesc unghiuri opuse la vârf. Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente. Suma măsurilor
unghiurilor formate în jurul unui punct este de 3600
.
V. 4. Congruenţa triunghiurilor ; perpendicularitate în plan ; paralelism
Figura geometrică formată din cele trei segmente determinate de trei puncte necoliniare se
numeşte triunghi. Suma lungimilor laturilor unui triunghi se numeşte perimetrul triunghiului (P),
iar jumătatea acestuia este semiperimetrul (p). După laturi triunghiul poate fi: scalen (laturile au
măsuri diferite), isoscel (două laturi sunt congruente), echilateral (toate laturile sunt congruente).
După unghiuri triunghiul poate fi: ascuţitunghic (toate unghiurile sunt ascuţite), dreptunghic (un
unghi este drept), obtuzunghic (un unghi este obtuz). Suma măsurilor unghiurilor în orice triunghi
este de 1800
. Unghiul care este adiacent şi suplementar cu un unghi al unui triunghi se numeşte
unghi exterior al triunghiului.
Două triunghiuri sunt congruente dacă laturile triunghiurilor sunt respectiv congruente şi
unghiurile sunt respectiv congruente. Cazurile de congruenţă pentru triunghiuri oarecare:
-L.U.L. (latură-unghi-latură)
-U.L.U. (unghi-latură-unghi)
-L.L.L. (latură-latură-latură)
Datorită criteriului 2 şi faptului că suma măsurilor unghiurilor în triunghi este 1800
, se poate enunţa
-L.U.U. (latură-unghi-unghi)
Metoda triunghiurilor congruente ajută la demonstrarea congruenţei a două laturi sau
două unghiuri pe care trebuie să le încadram în triunghiri despre care se va arăta că sunt congruente
(conform unuia din cazurile de congruenţă).
Ex. În figura următoare ∢ABC ≡∢DCB şi ∢ACB ≡ ∢DBC. Demonstrăm că ∢BAC ≡∢BDC şi
[AC]≡ [BD].

43
Privim ΔABC şi ΔDCB. Avem ∢ACB ≡ ∢DBC (ipoteză), [BC]≡[BC] (lat. comună) şi ∢ABC
≡∢DCB (ipoteză) ⇒(conform U.L.U.) ΔABC ≡ ΔDCB ⇒∢BAC ≡∢BDC şi
[AC]≡ [BD].
Două drepte concurente sunt perpendiculare dacă unul din unghiurile ce se formează în
jurul punctului lor comun este unghi drept (d ⊥ g).
Fiind dat un punct A exterior dreptei d, atunci punctul B ∈ d a. î. AB ⊥ d se numeşte
piciorul perpendicularei din A pe d.
Distanţa de la un punct exterior unei drepte la dreaptă este distanţa dintre punct şi piciorul
perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă d( A, d) = AB.
Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice :
-C. C. (catetă-catetă)
-C. U. ( catetă-unghi)
-I. U. (ipotenuză-unghi)
I. C. (ipotenuză-catetă)
Proprietatea bisectoarei : un punct din interiorul unui unghi propriu aparţine bisectoarei
unghiului dacă şi numai dacă
Distanţele de la punct la laturile unghiului sunt egale.
Concurenţa bisectoarelor într-un triunghi : în orice triunghi cele trei bisectoare sunt
concurente ( punctul lor de intersecţie este centrul cercului înscris în triunghi).
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul acestuia.
Proprietatea mediatoarei : un punct aparţine mediatoarei unui segment dacă şi numai dacă
are distanţele egale faţă de extremităţile segmentului.
Concurenţa mediatoarelor : în orice triunghi mediatoarele celor trei laturi sunt concurente
( punctul lor de intersecţie este centrul cercului circumscris triunghiului).
Două drepte sunt paralele dacă sunt coplanare şi nu au nici un punct comun.
Axioma paralelelor (Euclid) : printr-un punct exterior unei drepte date, trece o singură
paralelă la dreapta dată.
Două drepte intersectate cu o secantă formează o pereche de unghiuri alterne interne
congruente, dacă şi numai dacă dreptele sunt paralele.

44
d’ || d’’ ⇔ ∢ 1≡∢2
Într-un triunghi, segmentul care uneşte mijloacele a două laturi se numeşte linie mijlocie a
triunghiului şi ea are proprietatea că e paralelă cu cea de-a treia latură şi jumătate din lungimea
acesteia.
MN linie mijlocie⇔
MN∥BC şi 2MN=BC
V. 5. Proprietăţi ale triunghiurilor
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 1800
.
Măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri
ale triunghiului neadiacente cu el.
O înălţime a unui triunghi este segmental determinat de un vârf al triunghiului şi piciorul
perpendicularei dusă din acel vârf pe latura opusă.
Înălţimile în orice triunghi sunt concurente, iar punctul lor comun se numeşte ortocentrul
triunghiului (H).
Segmentul determinat de un vârf al unui triunghi şi mijlocul laturii opuse se numeşte
mediană.
Medianele în orice triunghi sunt concurente; punctul lor comun se numeşte centrul de
greutate al triunghiului şi se află la 2 treimi de vârf şi o treime de bază.
GB=2/3 BM ;
GM=1/3 BM.
Proprietăţile triunghiului isoscel :
-într-un triunghi isoscel unghiurile alăturate bazei sunt congruente
-într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului din vârf, înălţimea şi mediana corespunzătoare bazei
coincid şi sunt incluse în mediatoarea bazei
-medianele laturilor congruente sunt congruente (analog pentru înălţimi, bisectoare)
Proprietăţile triunghiului echilateral :

45
-într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente (au 600
)
-într-un triunghi echilateral mediana, bisectoarea şi înălţimea fiecărei laturi coincid şi sunt incluse în
mediatoarea laturii respective.
Proprietăţile triunghiului dreptunghic :
-într-un triunghi dreptunghic isoscel unghiurile alăturate bazei au fiecare 450
-într-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate
din lungimea ipotenuzei
-într-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unghiului de 300
este jumătatea ipotenuzei
-centrul cercului circumscris triunghiului dreptunghic ( intersecţia mediatoarelor) se află la
mijlocul ipotenuzei
-ortocentrul unui triunghi dreptunghic este vârful triunghiului drept.
V. 6. Patrulatere. Arii
Suma măsurilor unui patrulater convex este este egală cu 3600
.
Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.
Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept.
Rombul este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.
Pătratul este dreptunghiul cu două laturi consecutive congruente (sau este rombul cu un
unghi drept).

46
Trapezul este patrulaterul convex cu două laturi paralele numite baze şi doua neparalele.
Segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele se numeşte linie mijlocie în trapez;
este paralelă cu bazele şi egală cu semisuma lor.
Proprietăţile paralelogramului :
-laturile opuse sunt congruente
-unghiurile opuse sunt congruente
-unghiurile alăturate sunt suplementare
-diagonalele au acelaşi mijloc
Proprietăţile dreptunghiului :
-are toate proprietăţile paralelogramului
-toate unghiurile au 900
-diagonalele sunt congruente
Proprietăţile rombului :
-are toate proprietăţile paralelogramului
-are toate laturile congruente
-diagonalele sunt perpendiculare şi sunt bisectoarele unghiurilor
Proprietăţile pătratului :
-are toate proprietăţile dreptunghiului şi ale rombului
Arii :
-aria triunghiului A=
2
hB ⋅
-aria triunghiului dreptunghic A=
2
21 cc ⋅
-aria paralelogramului A=B·h
-aria dreptunghiului A=l·L
-aria rombului A= B·h =
2
Dd ⋅
-aria pătratului A=l2
-aria trapezului A=
2
)( hbB ⋅+
V. 7. Asemănarea triunghiurilor
Teorema paralelelor echidistante : Dacă dreptele paralele d1, d2, ..., dn determină pe o
secantă segmente congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă segmente congruente.
Teorema lui Thales : O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi determină pe celelalte
două laturi segmente proporţionale.

47
MN ∥BC ⇔
NCMB
=
ANAM
Teorema paralelelor neechidistante : Dreptele paralele d1, d2, ..., dn determină pe două
secante oarecare segmente proporţionale.
Teorema bisectoarei :Într-un triunghi bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă
două segmente proporţionale cu laturile unghiului.
[AD bisectoarea ∢BAC ⇔
ACDC
=
ABBD
Teorema fundamentală a asemănării : O paralelă la una din laturile unui triunghi
formează cu celelalte două laturi un triunghi asemenea cu cel dat.
MN ∥ BC ⇔ Δ ABC ∽ Δ AMN
Criteriile de asemănare :
-cazul I : două triunghiri sunt asemenea dacă au două unghiuri respectiv congruente ;
-cazul II : două triunghiri sunt asemenea dacă au 2 laturi respecriv proporţionale şi unghiurile dintre
aceste laturi congruente ;
-cazul III : două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile respectiv proporţionale.
V. 8. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
Teorema înălţimii: Într-un triunghi dreptunghic lungimea înălţimii corespunzătoare
ipotenuzei este media geometrică a lungimilor proiecţiilor catetelor pe ipotenuză.
BD2
= AD ·DC
Teorema catetei: Într-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este media geometrică a
lungimii proiecţiilor sale pe ipotenuză şi a lungimii ipotenuzei.

48
AB2
= AD ·DC; BC2
= DC ·AC
Teorema lui Pitagora: Într-un triunghi dreptunghic pătratul lungimii ipotenuzei este egal cu
suma pătratelor lungimilor catetelor.
AC2
= AB2
+BC2
Definirea funcţiilor trigonometrice:
sinus(sin) = cateta opusă / ipotenuză
cosinus(cos)= cateta alăturată / ipotenuză
tangenta(tg) = cateta opusă /cateta alăturată
cotangenta(ctg) = cateta alăturată / cateta opusă
Formula fundamentală a trigonometriei:
sin2
x +cos2
x =1
Valori ale funcţiilor trigonometrice pentru câteva unghiuri:
sin cos tg ctg
300
2
1
2
3 3
3
3
450
2
2
2
2 1 1
600
2
3
2
1 3
3
3
Câteva formule de trigonometrie:
cos x =sin ( 90-x); tg x = sin x / cos x;
ctg x =1 / tg x; ctg x = tg (90-x)
Aria unui triunghi:
A=
2
sin BBCAB ⋅⋅
; A =
2
cos
2
sinBCAB
BB
⋅⋅ ;
A= ))()( cpbpa −−( pp − , unde a, b, c sunt laturile triunghiului, iar
2
p =
cba ++
.
4
32
l
A = (pentru triunghiul echilateral)
Raza cercului înscris într-un triunghi: r =
p
S
Raza cercului circumscris unui triunghi : R =
S4
abc
V. 9. Cercul. Poligoane regulate
1=centrul cercului

49
=coarda
e centrul cercului, iar laturile sunt raze) : măsura este egală cu măsura
e cerc, iar laturile sunt coarde) : măsura este egală cu jumătatea
t coarde) : măsura este
iar laturile sunt coarde) : măsura este
uprinse între laturi.
şi tangenta într-un punct sunt perpendiculare)
de o diagonală cu o latură este
ate laturile şi toate unghiurile congruente.
at.
Calculul elementelor în poligoane regulate:
ra aria
2=diametrul
3=raza
4
Unghiuri în cerc:
-unghi la centru (vârful est
arcului cuprins între laturi.
-unghi înscris în cerc (vârful este p
măsurii arcului cuprins între laturi.
-unghi cu vârful în interior (vârful este în interiorul cercului, iar laturile sun
egală cu semisuma măsurilor arcelor cuprinse între laturi şi prelungirile lor.
-unghi cu vârful în exterior (vârful este în exteriorul cercului,
egală cu semidiferenţa măsurilor arcelor c
Poziţiile unei drepte faţă de cerc :
-secantă : are două puncte comune cu cercul
-tangentă : are un punct comun cu cercul ( raza
-exterioară : nu are puncte comune cu cercul.
Patrulatere inscriptibile (cu vârfurile pe un cerc) ; proprietăţi :
-un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă unghiurile sale opuse sunt suplementare
-un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă unghiul format
congruent cu unghiul format de cealaltă diagonală cu latura opusă.
Un poligon regulat este poligonul convex cu to
Ex : triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul regul
latu apotema(=r)
triunghi
echilateral
R 3
2
R
4
33 2
R
pătrat R
2
2R2 2R2
hexagon
regulat
R
2
3R
2
33 2
R
unde R=raza cercului circumscris, iar r= raza cercului înscris.
2π·R
Aria discului : A= π R2
.
. 10. Puncte, drepte, plane.Paralelism în spaţiu
Lungimea cercului : L =
V
determinat de:
care nu-i aparţine
ouă d
clid : Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralelă şi numai
ice plan care conţine dreapta şi-l intersectează pe
Un plan poate fi
-trei puncte necoliniare
-o dreaptă şi un punct
-două drepte paralele
-d repte concurente
Axioma lui Eu
una la dreapta datăa.
Teoreme de paralelism :
-dacă o dreaptă este paralelă cu un plan, atunci or
primul o face după o dreaptă paralelă cu cea dată.

50
plan conţine două drepte concurente care sunt paralele cu un alt plan, atunci planele sunt
ane paralele determină pe două drepte oarecare pe care le intersectează segmente
roporţionale.
. 11. Perpendicularitate în spaţiu
-dându-se două plane paralele, orice dreaptă dintr-unul este paralelă cu celălalt.
-dacă un plan intersectează două plane paralele, atunci dreptele de intersecţie sunt paralele.
-dacă un
paralele.
- două plane paralele cu un al treilea plan sunt paralele între ele.
- mai multe pl
p
V
este perpendiculară pe două drepte concurente din plan, atunci ea este
e
l cu piciorul celei de a doua perpendiculare este
onţinută în plan.
e unghi ascuţit sau drept cu vârful în
umim unghi al unei drepte cu un plan unghiul pe care acea dreaptă îl face cu proiecţia ei
şte unghi diedru figura geometrică formată de două semiplane delimitate de
planele ce formează diedrul având originea pe muchia diedrului şi fiind
erpendiculară pe acestea.
. 12. Poliedre
Se numesc drepte perpendiculare două drepte care formează un unghi drept.
Dacă o dreaptă
perpendiculară pe plan.
Teoreme :
-două plane perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralel
-două drepte perpendiculare pe acelaşi plan sunt paralele
-teorema celor trei perpendiculare : dacă dintr-un punct exterior unui plan se duce o
perpendiculară pe acel plan, iar din piciorul acesteia se duce o perpendiculară pe o dreaptă conţinută
în plan, atunci dreapta ce uneşte punctu
perpendiculară pe dreapta c
Unghiuri în spaţiu:
Prin unghiul a două drepte în spaţiu înţelegem oric
orice punct al spaţiului şi cu laturile paralele cu dreptele date.
N
pe plan.
Se nume
aceeaşi dreaptă.
Se numeşte unghi plan asociat unui unghi diedru unghiul determinat de două semidrepte
conţinute respectiv în semi
p
V
=
-cubul:
A=6l2
l3
V=
d 3l
a l dreptunghic:
+hl)
2
=l2
+L2
+h2
-p ralelipipedu
Alat =2(L+l)·h
A =2(lL+hL
V= l·L·h
d

51
baza poligon regulat):
ei)
2Ab (Ab=aria bazei)
= Ab·h
risma triunghiulară regulată:
risma patrulatară regulată:
risma hexagonală regulată:
tetraedrul regulat (toa unt congruente)
-prisma regulată (prisma dreaptă cu
Alat =PB ·h (PB= perimetrul baz
Atot = Alat +
V
P
P
P
- te muchiile s
3
= , ap=
6l
h
2
, A =l23l
3 , V=
12
23
l

52
gulată (are baza poligon regulat, iar piciorul perpendicularei din vârf este centrul-piramida re
bazei)
Alat =
2
(a
pb aP ⋅
p=apotema piramidei)
2
ab =apotema bazei)
Atot=Ab+Alat
ap = (h2
+ab
2
V =
3
iramidă triunghiulară regulată
Piramidă patrulateră regulată
iramidă hexagonală regulată
hAb ⋅
P
P

53
-trunchiul de piramidă (regulată)
Alat=
2
)( pbB aPP ⋅+
(PB=perimetrul bazei mari, Pb =perimetrul bazei mici)
Atot =AB +Ab +Alat
V = (h
⋅++ )bBbB AAAA
3
(AB =aria bazei mari, Ab =aria bazei mici)
ap
2
=h2
+(aB-ab)2
(aB=apotema bazei mari, ab = apotema bazei mici)
Trunchi de piramidă triunghiulară regulată
Trunchi de piramidă patrulateră regulată

54
Trunchi de piramidă hexagonală regulată
V. 13. Corpuri rotunde
-cilindrul circular drept:
Alat =2πRG
Atot =2πR(R+G)
V=πR2
h
-conul circular drept:
G2
=h2
+R2
Alat =πRG
Atot =πR(R+G)
V=
3
2
hR ⋅π

55
-trunchiul de con:
Alat=πg(R+r)
Atot =πR2
+πr2
+Alat
V = )(
3
RrrR ++ 22hπ
-sfera:
A=4πR2
V =
3
4 3
Rπ

�ݺ�ߣ

Formule geometrie

More Related Content

Formule geometrie