![Indiferent de conditia sociala sau de starea materiala a oamenilor infata lumii si a mortii
toti suntem egali Desi trepte osebite le-au iesit din urma sortie/Deopotriva-I stapaneste
raza ta si geniul mortii.
Apare imaginea batranului dascal stabilindu-se o antinomie intre fizicul sau si
capacitatea gandirii Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic/Universul fara margini e
in degetul lui mic/
Partea a treia este cosmogonica, porneste din starea precosmica Fu
prapastie?Genune?Fu noian intins de apa?[]/E stapanul fara margini peste marginile
lumii/.
Intre creatiune su apocalipsa poetul face referire ironica asupra efemiritatii umane si a
incapacitatea de a recunoaste valorile acolo unde exista Musti de-o zi pe-o lume mica
de se masura cu cotul.
Imaginea stingerii universului este maditatia profunda a poemului, spaima de neant
Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros//Caci in sine impacata reincep-etrena
pace/.
In partea a patra(87-96) reprezinta in interludiu in care poetul prezinta preocuparea
oamenilor pentru cautarea unui sens al exintentei in timp ce soarta oarba trece peste
muritori ca vantul peste valuri. De aceea critica de specialitate a interpretat ca
Eminescu aduce nota de pesimism si fatalitate. El insa presupune a te lasa in voia sorti,
prin sintagma Asta e!dar nu putem vorbi despre asa ceva in cea ce priveste eul liric
din poem, fiind un rezultat nelasand nimic la voia intamplarii asadar vorbim mai degraba
despre un scepticism.
In ultima parte se revine la cadrul romantic,initial, luna este narrator al sortie omenesti in
fata careia toti sunt egali.
Simbolismul
A aparut la mijlocul secolului XIX-lea in Franta si este singurul curent literar care a fost
promovat aproape simultan in toate celelalte tari europene. Cel care a pus bazele
simbolismului francez a fost J Moreas cu articolul "Simbolul".Alaturi de el au venit
A.Rimbaud, Mallarne, P.Valley, P.Verlaine, C.Boudlaire. Trasaturile simbolismului
sunt:simbolul cu incarcatura sa de semnif.;corespondentele care realizeaza legatura
dintre sunet, culoare si sentiment;sugestia ca principala trasatura de insinuare, ritmul
facil(usor),cuvant/vers reluat in refren ca lait motiv; imagini cromatice, folosirea
instrumentelor muzicale, a numerelor cu valoare estetica. La noi in tara cel care a dat o
directie a curentului simbolist a fost A Macedonski, a infiintat revista si cenaclul
literar"Literarul" si a atras pe tinerii scriitori, viitorii poeti:T. Arghezi, G.Bacovia, I.Pillat.
Alaturi de ei au scris Stf.Petica, D.Anghel, I.Minulescu. Al.M ca sef de scoala literara si-
a manifestat activitatea spre poezie, proza si dramarturgie. Cele mai import.volume ale
sale sunt:"Poema Rondelurilor"(rondelul este poezia cu forma fixa de dimens. 2 catrene
si o cvinarie), "Ciclul Noptilor"(pe fiecare luna inafara de octombrie a scris un
poem).Poemul Noapte de Decemvrie se inscrie in simbolism avand toate trasaturile
specifice, iar sursa de inspiratie o constituie proza"Meka si Meka" in care este vorba de
printul Bagdadului. Mohamed ben Hassan ben Ali primeste mostenire de la tatal sau
intreaga avere cu promisiunea de a ajunge in Cetatea Preasfanta Meka. Astfel, va
incalca toate bogatiile pe camile, isi va lua slugile si pleaca in aceasta calatorie pe un
drum drept prin pustiul Arabiei, conditiile fiind foarte grele si murind pe rand si oameni si](https://image.slidesharecdn.com/lectiiromana-130610113434-phpapp01/85/Lectii-romana-clasa-a-11-a-2-320.jpg)
More Related Content
What's hot (20)
Similar to Lectii romana clasa a 11-a (20)
Lectii romana clasa a 11-a
- 1. Oda(in metru antic) Poezia a aparut in revista Convorbiri literare si a devenit o elegie si ruga de mantuire spre a trece in moarte o meditatie, pe tema tragismului existentei finite supreme care-si asuma suferinta si moartea. Poezia este considerate un cantec de dragoste si de moarte. Patetismul si nostalgia sunt atat ale eului lyric avand doua valente,dionisiacul care este definitoriu pentru fiinta ce traieste cu voluptate iubirea si moartea si apolinicul care este o solutie a echilibrului si armoniei cu universal. Poetul aduce motive emblematice precum manta, rugul, titanul, codrul. De la ipoteza de geniu nemuritor, unic, insingurat trece la ipostaza de fiinta atinsa de moarte si suferinta. Simbolu pasarii Phoenix sugereaza speranta, castigarea sinelui purificat prin ardere. El cere interogativ redobandirea vietii sub forma corpului de lumina Pot sa mai renviu luminous din el ca Pasarea Phoenix?. Corp de lumina au doar zeii, iar gandul reinvierii din propria cenusa cate o garantie a intrarii in alta forma de existent cu puteri regenaratoare si intrarii in mitologie. Ca o rostire a nefericitului din iubire apare dorinta de recuperare a singuratatii, a nepasarii triste pentru a muri Piara-mi ochii tulburatori din cale/Vino iar in san, nepasare trista/Ca sa pot muri linistit, pe mine/Mie reda-ma/ Din punct de vedere prosaic, poezia este un model antic, este strofa safica, construita din strofe, versuri lungi si unul conclusiv. Versul safic are o construcit special adaptata limbii romane care nu cunoaste silaba lunga si o inlocuieste pe aceasta. Acest poem se incadreaza in structura celor cu forma fixa (rondel, sunet). Scrisoarea I In 1881 au fost publicate in Convorbirii literare cele cinci scrisori numerotate cu ciofre romane, iar initial au fost stranse sub titlul de satire.De altfel fiecare ele este construita pe o antiteza, partea a doua reprezentand ironie usturatoare la adresa contemporanilor poetului, reliefand defectele unei generatii de epigoni incapabili sa inteleaga iubirea unui trecut glorios ca in scrisoarea trei, volumele omului de geniu ca in scrisorile doi si patru, vol dascalului cercetator al universului ca in scrisoarea intai saul val poetului insusi ca inscrisoarea cinci. In perioada cand scrie acest poem Eminescu se afla la Berlin fiind preocupat de legea conservarii energiei extinse asupra echilibrului si sortii sistemului solar asa cum apar in operele stiintifice ale lui Laplace, Humbold, Claussius. Bun cunoscatoral scrierilor indiene, de asemenea prelucreaza teoriile cunoasterii lui Kant si este preocupat de epistemologie. Tema filozofica a nasterii si stingerii universului reprezinta limitele gandirii batranului dascal si transforma poemul intr-o meditatie. Prima parte debuteaza cu intrarea intr-un alt spatiu precosmic axandu-se pe tema timpuluisi pe motivele romantic. In partea a doua este adresata catre astrul nocturn ce devine atotputernic deoarece produce transferul in transcendent Luna tu stapana-a marii, pe a lumii, bolta luneci/Si gandirilor dand viata suferintele intuneci.
- 2. Indiferent de conditia sociala sau de starea materiala a oamenilor infata lumii si a mortii toti suntem egali Desi trepte osebite le-au iesit din urma sortie/Deopotriva-I stapaneste raza ta si geniul mortii. Apare imaginea batranului dascal stabilindu-se o antinomie intre fizicul sau si capacitatea gandirii Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic/Universul fara margini e in degetul lui mic/ Partea a treia este cosmogonica, porneste din starea precosmica Fu prapastie?Genune?Fu noian intins de apa?[]/E stapanul fara margini peste marginile lumii/. Intre creatiune su apocalipsa poetul face referire ironica asupra efemiritatii umane si a incapacitatea de a recunoaste valorile acolo unde exista Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul. Imaginea stingerii universului este maditatia profunda a poemului, spaima de neant Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros//Caci in sine impacata reincep-etrena pace/. In partea a patra(87-96) reprezinta in interludiu in care poetul prezinta preocuparea oamenilor pentru cautarea unui sens al exintentei in timp ce soarta oarba trece peste muritori ca vantul peste valuri. De aceea critica de specialitate a interpretat ca Eminescu aduce nota de pesimism si fatalitate. El insa presupune a te lasa in voia sorti, prin sintagma Asta e!dar nu putem vorbi despre asa ceva in cea ce priveste eul liric din poem, fiind un rezultat nelasand nimic la voia intamplarii asadar vorbim mai degraba despre un scepticism. In ultima parte se revine la cadrul romantic,initial, luna este narrator al sortie omenesti in fata careia toti sunt egali. Simbolismul A aparut la mijlocul secolului XIX-lea in Franta si este singurul curent literar care a fost promovat aproape simultan in toate celelalte tari europene. Cel care a pus bazele simbolismului francez a fost J Moreas cu articolul "Simbolul".Alaturi de el au venit A.Rimbaud, Mallarne, P.Valley, P.Verlaine, C.Boudlaire. Trasaturile simbolismului sunt:simbolul cu incarcatura sa de semnif.;corespondentele care realizeaza legatura dintre sunet, culoare si sentiment;sugestia ca principala trasatura de insinuare, ritmul facil(usor),cuvant/vers reluat in refren ca lait motiv; imagini cromatice, folosirea instrumentelor muzicale, a numerelor cu valoare estetica. La noi in tara cel care a dat o directie a curentului simbolist a fost A Macedonski, a infiintat revista si cenaclul literar"Literarul" si a atras pe tinerii scriitori, viitorii poeti:T. Arghezi, G.Bacovia, I.Pillat. Alaturi de ei au scris Stf.Petica, D.Anghel, I.Minulescu. Al.M ca sef de scoala literara si- a manifestat activitatea spre poezie, proza si dramarturgie. Cele mai import.volume ale sale sunt:"Poema Rondelurilor"(rondelul este poezia cu forma fixa de dimens. 2 catrene si o cvinarie), "Ciclul Noptilor"(pe fiecare luna inafara de octombrie a scris un poem).Poemul Noapte de Decemvrie se inscrie in simbolism avand toate trasaturile specifice, iar sursa de inspiratie o constituie proza"Meka si Meka" in care este vorba de printul Bagdadului. Mohamed ben Hassan ben Ali primeste mostenire de la tatal sau intreaga avere cu promisiunea de a ajunge in Cetatea Preasfanta Meka. Astfel, va incalca toate bogatiile pe camile, isi va lua slugile si pleaca in aceasta calatorie pe un drum drept prin pustiul Arabiei, conditiile fiind foarte grele si murind pe rand si oameni si
- 3. camile. Ultimul care moare este printul al carui suflet va patrunde in Meka Cereasca . In acelasi timp cu printul pleaca si un personaj de o conditie inferioara Pocitan ben Pehlovan, va urmari un drum cotit pe la umbra si racoare, iar in final reuseste sa intre in Meka Pamanteasca. Simbolurile vor fi preluate in poem astfel printul este omul de geniu animat de idealuri marete, si isi va dori absolutul. In prima parte poetul este intr-un spatiu ostil "Pustie si alba este camera moarta", nu mai are inspiratie, il cheama pe Ingerul decazut "-Arhanghel de Aur cu tine ce-ai adus?". Acesta ii raspunde ca a venit cu inspiratia si ii creaza dorinta de a evada in spatii exotice in "Rozul Bagdad". Imaginile cromatice sunt in functie de starea de spirit a eului liric, optimista culorile roz/albastru, pesimista prin cenusiu, alb/negru. Printul este dominat de perfectiune, are un caracter integru, nu face compromisuri, ci isi asuma toate riscurile in atingerea idealurilor. Omul comun, inferior desi are si el idealuri face nroase compromisuri(drumul cotit), isi atige scopul prin orice mijloace fara remuscari "Auzu-i se umple de-un vesel tumult/Si drumu- ocoleste mai mult - tot mai mult.//.....//Un chin fara margini de sete-arzatoare.../Nesip, si deasupra, cer rosu - si-atat.-/Si totusi nainteaza sub flacari de soare./". Pe masura ce inainteaza prin "jarul pustiu" emirul are visarea fetei Morgana, i se pare ca se apropie de Cetate dar acesta este doar o "naluca" si in finalmoare patrunzindu-i doar sufletul in Meka. Inainte de a muri insa il vede pe drumetul Pocit cum reuseste sa intre in Meka. Finalul poemului aduce o revenire la planul initial, o intoarcere din moarte a poetului care concluzioneaza pesimist ca absolutul devoreaza si cele mai puternice caractere, iar viata este un dat supus compromisurilor"Sunt toate pustia din calea cea dreapta,/S-acea izolare, si acea dezolare,/Sunt Meka cereasca, sunt Meka ce mare.../Murit-a amirul sub jarul pustiei" Romanul Subiectiv In functie de curentul literar caruia circumscriu compozitional romanele sunt mai multe tipuri: romanul traditional care conserva traditia si obiceiurile ancestral precum Baltagul de Mihail Sadoveanu, Mara de I.Slavici care creaza arhetipul femeii singure, vaduve, nevoita sa creasca singura doi copii; Ciclul Comanestenilor din care fac parte Viata la Tara, Tanase Scatiu, In Razboi scrise de Duiliu Zamfirescu; romanul obiectiv este remarcabil prin detasare extradiegetica a naratorului care scrie la persoana a III-a avand focalizare zero si perspectiva narativa Dindarat, Ion de Liviu Rebreanu pune bazele romanului modern si Enigma Otiliei roman balzacian ce creaza tipologii fiind narator omniscient si omniprezent. Romanul modern descinde din directivele lui Eugen Lovinescu ce creaza in 1919 cenaclul si revista Sburatorul unde recomanda inlocuirea vechilor teme de factura taraneasca precum problematica pamantului, cu altele ca orasul si intelectualul inadaptat care vede idei este lucid pana la monstruozitate si de aici drama. Romanul subiectiv se numeste de introspectie psihologica, de autoanaliza, tip jurnal sau memorii, narat la persoana I intradiegetic asa cum se intalneste la Camil Petrescu in Ultima Noapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi. Romanul este scris dupa formula lui Marcel Proust din romanul In cautarea timpului pierdut unde se foloseste declansarea memoriei involuntare, un proces de constiinta de intoarcere catre sine a protagonistului supus propriilor remuscari. Romanul se dovedeste a fi chiar jurnalul de razboi al autorului, participat la P.R.M, iar acesta drama l-a ajutat sa depaseasca propria sa durere sufleteasca. Cartea are doua
- 4. parti, prima este o fictiune avand ca tema iubirea si gelozia iar a doua parte are ca tema razboiul. Romanul foloseste declansarea memoriei involuntare, autoanaliza si procesele de constiinta, are o constructive bipolar asa cum arata si titlul. Substantivul noapte din titlu arata incertitudinea protagonistului Stf.Gheoghidiu asupra iubirii sale dar sin inceputul unei alte experiente aceia a razboiului. Tema principala este intelectualul inadaptat, lucid care vede idei, este tragedia geloziei aspect pe care in procesul de autoanaliza el respinge Eu nu am fost niciodata gelos, desi am suferit atat de mult din iubire. Primul capitol surprinde o discutie la popota ofiterilor , suntem intr-un timp real al razboiului, iar subiectul este o crima din gelozie ceea ce va declansa rememorarea celor doi ani de mariaj dintre Stefan si Ela intrand in timpul psihologic. De aici aflam ca se cunosc pe vremea, cand ea era sudenta la litere, iar el professor de filozofie. Fiind cea mai frumoasa fata din facultate el este mandru ca s-a indragostit alegandu-l dintre ceilalti barbati care o curtau si astfel se casatoresc, sunt doi ani fericiti desi au o stare materiala modesta caci traiau din salariul lui de profesor aspect care nu constituia o problema. Dupa doi ani Stefan primeste mostenire de la unchiul sau Tache iar lucrurile iau o alta turnura. Ela se adapteaza perfect noii situatii, intra in lumea mondena, participa la serate, la excursii cu diverse prilejuri, iar distractiile se tin lant. Stefan insa are alt temperament, o alta lume a ideilor in care traieste si face fata cu greu mediului in care este nevoit sa mearga cu sotia sa. De indata ce Ela incepe sa mearga singura la petreceri, relatia lor se deteriorizeaza caci venind dimineata Stefan nu poate sa inteleaga cum l-a ignorant fara sa-i pese de timpul pe care nu l-au petrecut impreuna. El o dorea tot timpul in preajma sa, nu concepea o alta lume inafara ei, o considera parte din sufletul lui si era contrariat ca Ela nu simte aceleasi lucruri. Se cearta deseori odata cu aparitia domnului G in viata lor mondena, el are complexe vizavi de acest personaj si crede ca sotia sa il insala. Vrea sa se razbune si intr-o seara cand Ela este plecata, cheama acasa o femeie de moravuri usoare, asa incat cand Ela isi da seama durerea ei este atat de mare incat pleaca de acasa, se impaca, dar se declanseaza P.R.M si el se inroleaza voluntar crezand ca astfel va depasi pripria drama atunci cand va veni in contact cu o tragedie mondiala. Cartea a doua este jurnalul de razboi al autorului iar cel mai important capitol care consemneaza ororile conflagratiei este Ne-a acoperit pamantul Lui Dumnezeu!!! aici consemneaza in detaliu cum mor oamenii si zgomotul asurzitor facut de arme, si reuseste sa inlocuiasca durerea personala cu durerea universala. Intre timp Ela se apropriase aproape de front asa incat sotul ei sa vina mai repede acasa, insa in permisia pe care o ia, ii propune Elei sa se desparta. Si-a dat seama ca gelozia din iubire il decade din statutul de intelectual si prefera sa divorteze. La terminarea razboiului chiar face acest lucru, luand doar un geamantan cu carti si lasandu-i ei toata averea. Asa considera ca va scapa de trecutul care il devorase si de care nu era mandru. Romanul este roman realist psihologic de autoanaliza, ionic ce se inscrie in linia modernista prin conditia intelectualului inadaptat dintr-o lume careia ii refuza intrarea cu forta in viata sa.