Dorina Cosumov: • Voci tinere: versuri, proză, dramaturgie scrise de poeţi tineri
Download as PPTX, PDF0 likes368 views
More Related Content
What's hot (20)
Viewers also liked (6)
Similar to Dorina Cosumov: • Voci tinere: versuri, proză, dramaturgie scrise de poeţi tineri (20)
More from Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova (20)
Dorina Cosumov: • Voci tinere: versuri, proză, dramaturgie scrise de poeţi tineri
- 1. BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi “Voci tinere: versuri, proză, dramaturgie scrise de poeţi tineri.”
- 2. „Nici o literatură puternică şi sănătoasă, capabilă să determine spiritul unui popor, nu poate exista decât determinată ea însăşi, la rândul ei, de spiritul acelui popor, întemeiată adică pe baza largă a geniului naţional(…). Fără îndoială, există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământ, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent”. (M. Eminescu)
- 3. Fenomen dintre cele mai complexe, literatura este suma unei multitudini de cunoştinţe individuale, care, prin intermediul limbii, se întâlnesc în conştiinţa socială, şi în mutaţiile timpului istoric, aprofundând prin cuvânt fizionomia poporului. Nici o literatură nu este făcută numai din scriitori mari. Singuri ei însă o reprezintă ceilalţi fiind voci de
- 4. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Bălţi a vernisat expoziţia de carte ”Voci tinere”, care deţine în colecţiile ei cărţile tinerilor scriitori basarabeni: poezia, proza şi dramaturgia. Această acţiune a Bibliotecii s-a dovedit a fi un succes de rând cu multe alte activităţi desfăşurate pe parcursul anului de studiu, constituind un bun prilej de a cunoaşte dimensiunile operelor acestor scriitori.
- 5. Pentru noi, utilizatorii acestui nou mileniu, trăind vremuri de cumpănă şi perversiune, ar fi destul de relevant să pătrundem şi în fibrele cele mai ascunse ale textului, care este de fapt o lume potopită de cuvinte. Vom trece în revistă, creaţia tinerilor scriitori, ţinând seama de mai multe criterii, şi în primul rând, cel estetic, schiţând pentru fiecare autor mici sinteze, în care dezvăluim specificul, formula, stilul, evidenţiind totodată principalele tendinţe de evoluare şi urmărind procesul de
- 6. Cercetând peisajul, interesul nostru se îndreaptă către Steliana Grama (1974- 2006), poetă trecută în eternitate. Volumele de poezii: „Perfuzie de vise” (Ch. Ed. Cartea Moldovei, 2006), ”Speranţa moare ultima” (Ch.: Ed. Pontos, 2007) „Curcubeul viselor” (Ch.: Ed. Pontos, 2008), „Rană de stea”( Ch.: Ed.Pontos, 2009) şi „Telerană” (Ch.: Ed. Pontos, 2011), abordează cele mai diverse teme, principala fiind, evident, dragostea în toate aspectele ei de la suferinţa terestră până la fericirea celestă („Nu-mi defrişaţi Iubirile – exist / Atât, cât mai pot crede în Iubire / cât cred în felul meu idealist - / În Vise, în Noroc, în Fericire ").
- 7. Exemplu edificator este şi poezia eseistei Lilianei Armaşu (1972). ”Singurătatea de miercuri” (Ch.: Ed. Arc, 2010), unde poezia este un mesaj vorbitor şi trădător de fiinţă şi fireşte, devine mijloc de a se cunoaşte pe sine, capătă o tentă expresionistă: „Dumnezeu e ca un copil care / Respiră după perete, / Eu nu-l văd, / Dar ştiu că el există”. Un volum insolit de poezie este cel semnat de Adrian Ciubotaru „Omul roş” (Ch.: Ed. Prut Internaţional, 2002). Acest poet, destul de incitant, după părerea noastră, şi-a formulat un stil modern aparte, chiar pe alocuri exagerat prin extracţii expresioniste şi suprarealiste.
- 8. Editorial, poeta Luminiţa Dumbrăveanu (1971), îşi face intrarea în lumea bună a literaturii cu o plachetă bine primită ”Clarviziunea orbului” (Ch.: Ed. Arc în colecţia „Prima verba”,1996 ) urmată, peste trei ani, de ”Moartea ca certitudine” (Ch.: Ed. Civitas, 1999). Discursul liric indică o povară existenţială care îşi intensifică trăirile şi simte nevoia dialogului, iar pulsaţia gândului vizează trezirea şi neprihănirea: „cu ziua aceasta începe o nouă momeală sentimentală / singurătatea şi-a întins aceeaşi plasă matematică / peste / gândurile mele înceţoşate de lipsa memoriei raţionale.”
- 9. Prezintă mare interes şi două volume de poezii ale autoarei Doina Dabija (1981) „Liber în temniţă” (Bucureşti: Ed. Gnosis, 1998) şi „Bucurii înlăcrimate” (Ch.: Ed. pentru Literatură şi artă, 2003), ce denotă o formulă lirică de sensibilitate şi frăgezime incifrată, trecută sterilizant prin refrigerentul inteligenţei: ”În inima-mi nouă şi veche - / A prins rădăcini – IUBIREA”. Această curată sinceritate confesivă, aparţinând unui suflet „cutreierat de păsări”, poartă, o undă de tristeţe „ascunsă în versuri”.
- 10. Referindu-ne la activitatea literară a scriitorilor nu putem trece cu vederea textele cu proză a scriitorilor tineri. Există şi o categorie de autori care percep dimensiunea curativă a scrisului în termenii terapiilor de şoc pe care le aplică, de cele mai multe ori, în lipsa unor abilităţi elementare. În prima categorie se înscrie romanul lui Alexandru Vakulovski „Bong” (Ch.: Ed. Polirom, 2007), care vorbeşte despre un anume fel de ratare, în starea ei pură, o ratare pentru care nu personajele sunt vinovate, este realitatea care ne înconjoară. Pasaje întregi păstrează aerul de frază rudimentară cu intonaţii obsesive şi stări depresiv-maniacale. Celălalt roman semnat de acelaşi autor „157 de trepte spre iad” sau „Salvaţi-mă la Roşia Montana” (Ch.: Cartier, 2010), cititorul de rând simte în roman nu atât o plăcere estetică, cât o plăcere de a constata. Romanul e interesant prin ceea ce se spune, prin situaţii, psihologii, însă valoarea sa e ascunsă în straturile mai subtile ale scriiturii.
- 11. Antologia de proză KLU intitulată „Tiuk!” , înserează scrierile generaţiei tinere, favorizaţi fiind de epoca politică. Singurul principiu operaţional valabil în situaţia creată este cel tematic, la care s-au adăugat unele particularităţi narative şi stilistice comune: textualismul, intertextualitatea şi schematismul absurd. Antologia se doreşte a fi, în primul rând, o încercare de a trezi curiozitatea cititorului nostru aţipit şi de a-i atrage atenţia asupra unor modele de literatură. Un alt exemplar din colecţia dată este lucrarea Terasa „Zgîrie-Nori” ( Ch.: Ed. Cartier, 2004), scrisă de Călin Sobietsky-Mânăscurtă. Ţesătura piesei este eminamente literară. Nu numai deoarece se inspiră din idei, situaţii şi motive emanate de cărţi, ci şi fiindcă este susţinută de o scriitură cu desfăşurare aproape eseistică, care ignorează canoanele teatrale. Un joc al aparenţelor deconspirat metodic devine motorul verbal al acţiunii.
- 12. Dumitru Crudu, rubricant la Tiuk, pro- lific şi inventiv, transgresând genurile, virează între teatru, încearcă să ia atitudine, denunţând „erorile”. E vorba despre un teatru politic, în registru parodic, fără legătură cu absurdul, jucat pe mai multe scene, adunat în volumele („Crima sânge-roasă din staţiunea violetelor”, Ch.: Ed. Arc, 2001; „Salvaţi Bostonul”, Ch.: Ed. Cartier, 2001; şi „Oamenii ai nimănui”, Ch.: Ed. Cartier, 2007).
- 13. O lucrare demnă de atenţie este cea a lui Ştefan Baştovoi intitulată „Biserica şi şcoala în politica Rusiei de la Lenin la Kuraev” (Bucureşti: Ed. Cathisma, 2010), în care textul este un instantaneu al purităţii de care este capabilă o fiinţă umană. Procesul educativ este antrenat de diferiţi factori, care fac posibilă derularea sa, iată de ce autorul cărţii încearcă să demonstreze societăţii contemporane că predarea religiei prin pilde care înveşmântează principiile ei, oferă cititorului larg o inteligibilitatea care îi este necesară, dar păstrează în acelaşi timp şi partea de taină fără de care principiile îşi pierd adâncimea şi puterea de sugestie.
- 14. Pe lângă aceştia mai există mulţi autori memorabili (Iulian Fruntaşu, Andrei Langa, Aurelia Borzin, Victoria Fonari, Horia Hristov, Nicoleta Esinencu, Ana Rapcea, Oleg Carp, Pavel Păduraru, Alexandru Buruiană etc.), la care suntem liberi fiecare să le cunoaştem opera literară.
- 15. Tinerii de azi, deşi mult mai apolitici şi mai imorali (în sensul bun al cuvântului) deсît predecesorii lor, sunt totuşi mai puţin consideraţi “de alternativă”. Totuşi trebuie să le dăm după merite, căci în adevăr ei aduc un colorit, o altă atmosferă lirică. Concluzia lui Alex Ştefănescu merită transcrisă: “poezia basarabeană emoţionează, deci există” . În această ordine de idei, expoziţia de carte a încercat să propună o perspectivă, o constelaţie de valori pentru publicul larg de utilizatori, punând în valoare patrimoniul cultural al bibliotecii, stimulând interesul pentru documentele existente. Or, se ştie că experimentul literar nu poate da imediat satisfacţii cititorului, de vreme ce ele se produc fie prin raportarea operei experimentale la contextul literar al momentului, fie prin acţiunea secretă pe care o va exercita asupra evoluţiei ulterioare a literaturii.
- 16. INVITĂM LA LECTURĂ DORINA COSUMOV BIBLIOTECAR SERVICIUL DOCUMENTARE INFORMARE BIBLIOGRAFICĂ