Migratia fortei de munca si copiii ramasi acasa - Catalin lucaActionam responsabil! - Reteaua sociala RSCConferinta “Initiative RSC pentru o lume mai buna: Antreprenoriatul social – posibila solutie pentru incluziunea sociala” (Iasi)
Detalii: http://www.actionamresponsabil.ro/evenimente/conferinta-initiative-rsc-pentru-o-lume-mai-buna-antreprenoriatul-social-posibila-solutie-pentru-incluziunea-sociala
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.3, Martie 2016Lina GrauPublicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este consacrată subiectelor de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova și este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Phil Batson: Cel mai mare risc pentru R.Moldova este că guvernarea nu învață din propriile greșeli și continuă să mimeze reformele.
2. Ex-ministrul de Finanțe, Veaceslav Negrută: „Declarațiile diferă foarte mult de acțiunile guvernanților”.
3. Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţie, Oleg Mărleanu: Fără un dialog social constructiv nu vom reuși prea multe.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.2, Februarie 2016Lina GrauPublicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova Andi Cristea: „Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate”.
2. Directorul executiv API, Petru Macovei: „Măsurile adoptate de actuala guvernare vor înrăutăți piața media”.
3. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș: „Rămâne doar ca Procuratura să-și schimbe mentalitatea și să vrea să fie independentă”.
Noul și sublimul bizantinism rusescClaudiu DThis document discusses the emergence of a "new Russian Byzantinism" through the strengthening of relations between Russia and various European political parties and the Russian Orthodox Church. It notes that for Russia to withstand a long-term confrontation with Europe, it needs to develop a new political front. Some European political parties may synchronize with this new Russian Byzantinism, but it remains to be seen which ones and how involved Europe will be politically. In Italy specifically, there is a new rapprochement between the Russian state seeking a unifying national idea and the Russian Orthodox Church seeking to recover past prestige through mutual support. The Russian government emphasizes supporting the church's politics, such as opening a new Orthodox church in Rome to favor further
Rusia comparatii între documentele strategice din Polonia și RomaniaClaudiu DThe document summarizes how Poland and Romania addressed relations with Russia in their strategic defense documents between 2003-2015. In Poland's documents, relations with Russia are described as one of developing partnership and cooperation, while also recognizing Russia's efforts to strengthen its influence over neighboring countries. Romania's documents emphasize cooperation with neighboring countries like Russia and respecting their sovereignty. By 2014, Poland's documents reflect growing concerns about Russia's confrontational foreign policy and its pressure on neighboring countries, especially regarding Ukraine and Crimea.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.3, Martie 2016Lina GrauPublicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este consacrată subiectelor de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova și este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Phil Batson: Cel mai mare risc pentru R.Moldova este că guvernarea nu învață din propriile greșeli și continuă să mimeze reformele.
2. Ex-ministrul de Finanțe, Veaceslav Negrută: „Declarațiile diferă foarte mult de acțiunile guvernanților”.
3. Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţie, Oleg Mărleanu: Fără un dialog social constructiv nu vom reuși prea multe.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.2, Februarie 2016Lina GrauPublicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova Andi Cristea: „Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate”.
2. Directorul executiv API, Petru Macovei: „Măsurile adoptate de actuala guvernare vor înrăutăți piața media”.
3. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș: „Rămâne doar ca Procuratura să-și schimbe mentalitatea și să vrea să fie independentă”.
Noul și sublimul bizantinism rusescClaudiu DThis document discusses the emergence of a "new Russian Byzantinism" through the strengthening of relations between Russia and various European political parties and the Russian Orthodox Church. It notes that for Russia to withstand a long-term confrontation with Europe, it needs to develop a new political front. Some European political parties may synchronize with this new Russian Byzantinism, but it remains to be seen which ones and how involved Europe will be politically. In Italy specifically, there is a new rapprochement between the Russian state seeking a unifying national idea and the Russian Orthodox Church seeking to recover past prestige through mutual support. The Russian government emphasizes supporting the church's politics, such as opening a new Orthodox church in Rome to favor further
Rusia comparatii între documentele strategice din Polonia și RomaniaClaudiu DThe document summarizes how Poland and Romania addressed relations with Russia in their strategic defense documents between 2003-2015. In Poland's documents, relations with Russia are described as one of developing partnership and cooperation, while also recognizing Russia's efforts to strengthen its influence over neighboring countries. Romania's documents emphasize cooperation with neighboring countries like Russia and respecting their sovereignty. By 2014, Poland's documents reflect growing concerns about Russia's confrontational foreign policy and its pressure on neighboring countries, especially regarding Ukraine and Crimea.
1. 6 Martie 2013
Criza moldoveană
Pentru context, două extrase din articole anterioare.
Moldova – 19 februarie 2013
Am sperat că putem spune sus și tare, fără să ne contrazică realitățile de la Chișinău, că
prioritatea noastră este integrarea Moldovei în UE, din păcate nu mai putem face asta. O
reprioritizare în politica noastră trebuie să se producă, cel târziu în toamnă. Ar trebui să
punem pe primul plan relațiile bilaterale, să ne punem ordine în acest capitol și să nu mai
facem un pas fără reciprocitate. Reflexele actualei clase politice din Molodova le știm, nu
vor putea pune clar pe masă un proiect de stat la negocierile cu Transnistria, nu vor să își
asume o poziție clară, preferă să facă declarații post-factum.
Despre Moldova, pe un ton sceptic – 19 martie 2012
Întrebarea majoră este: De ce ar impune un om politic 10 condiții legate de respectarea
statalității unui Înalt magistrat, profesionist care s-a ocupat în toată activitatea sa de
respectarea și aplicarea legilor și a Constituției ?
Posibile răspunsuri:
A. Comuniștii din Moldova au aplicat doar o primă etapă din strategia lor de a continua
blocajul.
B. Cele 10 condiții nu se referă la ce trebuie să respecte noul președinte ci la ce NU trebuie
să facă pe perioada mandatului.
Care este perspectiva pentru România?
Simplu.
În cel mai optimist caz, România va fi pusă în fața unei Alianțe care, conform înțelegerii cu
comuniștii, va promova incrementalist doar măsuri de reformă mai puțin importante și deci
modeste în relație cu așteptările Bucureștiului.
În cel mai pesimit scenariu, Moldova va intra într-un blocaj parlamentar, iar președintele
va gira un parcurs spre noi alegeri și spre amânarea reformei.
În concluzie, nu sunt adeptul acelor interpretări din România, care salută pasul făcut și
care consideră că a fost îndepărtat ultimul obstacol din calea reformei, cred că a mai fost
pus un obstacol de către comuniști, însă este unul sofisticat.
Am menționat articolul de acum un an ca să nu ziceți că nu am scris. Acum am o imagine mai clară.
Probabil că toată tărășenia cu ascultările a fost doar picătura care a umplut paharul din coaliție.
Coaliția oricum nu mai avea resurse, idei, inițiative, pe scurt era erodată și fiecare partid, luat
2. separat, nu prea mai dorea să preia din bagajul negativ al guvernării.
Președintele Timofti a jucat minimal partitura unui șef de stat neutru și a respectat cele 10 condiții
de statalitate impuse de comuniști. Greu de spus care va fi contribuția lui la evoluțiile pe termen
scurt. Nu îl creditez cu prea multă influență, nu are autoritate, are reflexe de magistrat care se
plasează în sfera ambiguității când nu se conturează un sfârșit clar al crizei.
Naveta europeană, de aplaudat în intenție, nu dă rezultate în Europa de est, nu are o soluție pentru
menținerea unui curs precis în țările foste sovietice. În cazul Moldovei, probabil că ritmul este
impus de Berlin și Moscova, Bruxellesul fiind mai mult facilitator.
În orice caz, o alianță de conjuctură între comuniști și alte partide din AIE ar fi mult mai mult pe
placul Berlinului, iar perspectiva menținerii interesului german pentru continuarea negocierilor
pentru Transnistria ar putea fi un motiv destul de rezonabil ca să se producă și un asemenea
scenariu.
Pentru România, criza din Moldova confirmă doar că anumite măsuri nu le facem bine sau chiar
deloc la București.
– Nu avem un Roadmap (o cale de parcurs pe termen lung) cu guvernul moldovean, indiferent de
orientarea politică, un plan cu obiective clare. Asocierea la UE nu poate suplini un asemenea plan.
Planurile de cooperare bilaterală sectorială, mai ales economice, sunt fragmentate, anuale și nu au
sponsori politici. Roadmapul ar trebui să ofere predictibilitate, să implice mai mulți actori din
Moldova și să genereze o agendă comună.
– Nu avem nici măcar acum, când guvernul Ponta se pare că dorește o nouă poziționare pe
problema Kosovo, o perspectivă privind Transnistria. Nici nu vreau să mă gândesc dacă și cum ar
putea să redacteze USL un articol în viitoarea Constituție privind românii din vecinătatea României.
– Va trebui să analizăm care mai este viabilitatea strategiei enunțate de București privind traseele
separate cu un singur punct de destinație în UE. În eventualitatea menținerii statutului neutru pe
termen lung, cum gestionăm decalajul ?
– Nu există nici măcar un Grup de reflecție româno-moldovean transpartinic privind educația,
cultura, situația în Europa de Est, riscurile transfrontaliere.
– Apropo de știrea aceasta: Conferinţa de lansare oficială a proiectului „Noua Enciclopedie a
României”. Sper ca iluștrii noștri academicieni, experți, cunoscători în ale științelor să se gândească
la o modalitate de a trimite o invitație Academiei Republicii Moldova să stabilească un grup de
experți moldoveni care să scrie un capitol privind Moldova. Este un test de încredere între noi dar,
mai ales, o obligație a României să abordeze aceste lucruri echilibrat.