More Related Content
What's hot (20)
Viewers also liked (20)
Similar to Unirea principatelor romane (20)
More from balada65 (20)
Unirea principatelor romane
- 1. ROM?NIA 24 ianuarie1859 Articolul 1 din Constitu?ia anului 1866 suna astfel: ?Principatele Unite Rom?ne constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea de Rom?nia￣. Aceast? lege fundamental? a fost revizuit? in 1879, 1884, 1917 ?i 1923, dar a r?mas coloana vertebral? a unuia ?i aceluia?i stat, elementul determinant al continuit??ii lui politice.
- 2. UNIREA PRINCIPATELO R La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei ?i Domn al ??rii Rom?ne?ti, de cele dou? camere de deputa?i, mai ?nt?i de cea de la Ia?i, apoi ?i de cea de la Bucure?ti.
- 3. Actul Unirii Basarabiei cu ?ara Mam? Solemnitatea deschiderii Adun?rii Ad-Hoc ?n ?ara Rom?neasc? -pictur? de Carol Popp de Szathmary 7 octombrie 1857 C Adunarea ad-hoc a Moldovei
- 4. FILE DIN ISTORIA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE Primii pa?i c?tre unire s-au f?cut odat? cu zilele Revolu?iei de la 1848, care a demonstrat dorinta de independen?? ?i de unitate a rom?nilor. Ne?in?nd cont de interesele poporului rom?n, Imperiul Otoman ?i Rusia ?arist? au incheiat o conven?ie prin care se stabilea ca domnitorii celor dou? ??ri rom?ne?ti s? fie considera?i ?nal?i func?ionari ai Imperiului Otoman ?i s? fie numi?i direct de sultan, cu acordul Rusiei ?ariste. Romania Romania rupandu-si catusele revolutionara- pe Campia Libertatii- Rosenthal Rosenthal
- 5. In 1853, s-a declan?at R?zboiul Crimeii, iar ?nfr?ngerea Rusiei a permis ca prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Rom?ne s? fac? propuneri de reorganizare, care s? se inf?ptuiasc? ?in?nd cont de dorin?ele rom?nilor. Dupa 1853 pa?optistii moldoveni ?i munteni, re?ntor?i ?n ?ar?, au organizat "Partida Nationala" ?i au format Comitete ale Unirii. Lucr?rile Adun?rii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci c?nd - pentru prima oar? - au fost prezen?i ?i deputa?i ??rani. Dup? mai multe dispute, in Adunarea Electiv? a Moldovei, a fost propus ?i ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - "om nou la legi noi", dup? cum aprecia Mihail Kogalniceanu. In ?ara Rom?neasc? Adunarea Electiv?, deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptat? ?n unanimitate. Alegerea aceluia?i domn ?n ambele Principate a reprezentat o victorie ?nsemnat? a poporului rom?n in lupta pentru formarea unui stat na?ional unitar.
- 6. Intrunite la Paris pentru Conferin?a desf??urat? intre 26 august si 6 septembrie 1859, marile puteri europene au fost nevoite s? accepte unirea ?nf?ptuit? de rom?ni. Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor. Unirea Principatelor- Theodor Aman
- 7. Unirea, cea mult a?teptat? de veacuri, dup? moartea n?praznic? a lui Mihai Viteazul, ucis mi?ele?te de unguri in 1601, pe C?mpia Turdei, se ?nf?ptuise.
- 8. Familii de cuvinte: ?ar?, ??ri?oar?, ??ran, ??ranc?, om al ??rii, ??r?nesc, ??r?noi, ??r?nist, ??r?n?; Rom?nia, rom?n, rom?nesc, rom?nc?, rom?ncu??, rom?ne?te, rom?nism;
- 10. Expresii ? A afla t?rgul ?i ?ara = a afla toat? lumea ? Chior ?n ?ara orbilor = mai bun dec?t al?ii ?n ? A se pune cu ?ara = a intra ?n conflict cu toat? condi?iile unei concuren?e foarte slabe lumea Jargoane de pop? de ?ar? = povestiri sau ? A da sfar? / sfoar?-n ?ar? = a lansa un zvon, a ?nt?mpl?ri ?tiute de toat? lumea da de ?tire ? Peste nou? (sau ?apte) m?ri (?i) peste nou? A fi ??ran / de la ?ar? = a fi b?d?ran / mojic; a fi (sau ?apte) ??ri = la mare dep?rtare, foarte r?uvoitor departe A pune ?ara la cale = 1. a face un plan, a preg?ti ? Te joci cu ?ara ?n bumbi? =formul? prin care se / a organiza ceva prin consult?ri comune. 2. a atrage aten?ia cuiva c? gre?e?te atunci c?nd discuta, a sta la taifas / la taclale subestimeaz? o persoan? sau o problem? A sta prost / r?u cu ?ara =a nu avea bani ? ?ara nim?nui = a) (?n basme) ?ar? f?r? st?p?n; a avea o fa?? de drum de ?ar? = a fi ridat b) spa?iu neocupat de armate ?ntre dou? fronturi A pl?ti (c?t) un col? de ?ar? = a valora foarte de lupt?; zon? neutr? mult ? ?ara (sau P?m?ntul) f?g?duin?ei=Raiul, loc ? A pune ?ara la cale = a) a conduce, a administra unde curge lapte ?i miere o ?ar?; b) (ir.) a discuta o chestie important? (de ? ?ara e larg? = e?ti liber s? faci ce vrei, s? pleci ordin politic) f?r? a avea competen?a necesar?; p. unde vrei. ext. a discuta multe ?i de toate ? A se duce la ?ar? = a se duce la sat ? ?ara lui Cremene (sau a lui Papur?-Vod?) = loc f?r? st?p?n, unde fiecare face ce-i place, f?r? ? A ajunge (sau a se face, a r?m?ne) de poveste s? dea seam? cuiva. ?n ?ar? = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomin?. ? A sta prost (sau r?u) cu ?ara = a nu avea bani
- 11. PROVERBE SI ZICATORI; CITATE PROVERBE SI ZICATORI CITATE ? ＾In unire sta taria. ＾ ? ＾Unirea e actul energic al ?ntregii na?iuni ? ＾Unirea biriueste pe cel mai tare dusman. ＾ rom?ne.￣ ? ＾Prietenul la nevoie se cunoa?te. ＾ ＾Unirea a fost, pentru rom?ni, ocazia de-a ar?ta lumii ?ntregi c?t sunt de singuri! ＾ ? ＾Unirea adevarata trebuie sa reziste in fata ? ＾Rom?nia noastr? se va ?nf?ptui＾- B?lcescu. tuturor dificultatilor fara sa se destrame.￣ ＾Unirea inseamna putere.￣ ? ＾Am o credin?? ad?nc?. E orb cine n-o vede! ＾- ＾Unirea valoreaza o mie de monede de aur.￣ Prin?ul Ghica ＾Nu exista forta fara unire.￣ ? ＾Vorba unire e azi ?n toate inimile. To?i o voim. ? ＾Unirea valoreaz? o mie de monede de aur. ＾ ＾-Nicolae B?lcescu ? ＾＾Nu exist? for?? f?r? unire. ＾ ? ＾Istoria rom?nilor ne arat? c? unirea a fost totdeauna ?elul cel mai dorit al lor. Ori de c?te ori viitorul a sur?s Rom?niei, fiii ei nu au lipsit ? ＾Unirea este mai tare dec?t o fort?rea??. ＾ de a aspira c?tre unire.＾ -Ion Ghica ? ＾Unirea e cel mai puternic zid al ora?ului.＾ ? ＾Ca s? voie?ti ceva, se cere unire, iar f?r? unire ? ＾Prin unire cresc lucruri mici, prin vrajba pier ?i voinpa nu are t?rie. ＾- George Bari? cele mari＾ ? ＾Unirea, e actul energic al ?ntregii na?iuni rom?ne. ＾ ? ＾Unde-i unul nu-i putere la nevoi ?i la durere, Unde-s doi puterea cre?te ?i du?manul nu spore?te. ＾
- 12. HORA UNIRII
- 13. Hora Unirii- Vasile Alecsandri ? Hai s? d?m m?n? cu m?n? ? Am?ndoi suntem de-o mam? Cei cu inima rom?n?, De-o f?ptur? ?i de-o seam?, Sa-nv?rtim hora fr??iei Ca doi brazi ?ntr-o tulpin? Pe p?m?ntul Rom?niei! Ca doi ochi ?ntr-o lumin?. ? Iarba rea din holde piar?! ? Am?ndoi avem un nume, Piar? du?m?nia-n ?ar?! Am?ndoi o faim?-n lume. ?ntre noi s? nu mai fie Eu ?i-s frate, tu mi-e?ti frate, Dec?t flori ?i omenie! ?n noi doi un suflet bate! ? M?i muntene, m?i vecine, ? Vin' la Milcov cu gr?bire Vino s? te prinzi cu mine S?-l sec?m dintr-o sorbire, ?i la via?? cu unire Ca s? treac? drumul mare ?i la moarte cu-nfr??ire! Peste-a noastre vechi hotare, ? Unde-i unul nu-i putere ? ?i s? vad? sf?ntul soare La nevoi ?i la durere, ?ntr-o zi de s?rb?toare Unde-s doi puterea cre?te, Hora noastr? cea fr??easc? ?i du?manul nu spore?te! Pe c?mpia rom?neasc?!
- 14. Hora lui Cuza Vod? Dimitrie Bolintineanu ? C?t om fi to?i ?n unire Nu ne fric? de peire Trage?i hora lat?, lat? Nici de ura ce dezbin?. C? mi-e inima-necat? Nici de sabia str?in?, ?i la glasul de Unire Nici de-amar? asuprire, Nici de lan?uri ?i hr?pire Curge pl?ns de fericire Trage?i hora mare, mare, M?ine spada rom?neasc? De la munte p?n-la mare. Poate ?nc? s? loveasc? Trage?i hora mare, mare, Locul ??ri, o dreptate Simte pa?ii cei de frate Cuza calc? pe hotare. ?i tresare-n bucurie Ca ?n timp de vitejie Trage?i hora, v?ntul bate Calul sufl?, salt?, bate: ?i ?n ??rmuri dep?rtate Focul peptul lui str?bate... Trage?i hora mare, mare, Duce veste de unire, Din Carpa?i ?i p?n-la Mare Duce veste de m?rire; C?ci a ??rilor Unire Fala iese din morminte Ne va duce la m?rire... ?i ne-aduce nou?-aminte. Lupte mari str?lucitoare Trage?i hora mare, mare, Nume pline de onoare, De la munte p?n-la mare. Fala veche ?i b?tr?n? Trece ?n inima rom?n? Trage?i hora ?i mai mare Trage?i hora mare, mare, De la munte p?n-la mare. Cuza sfar?m? hotare !
- 15. Via?a in Moldova ?i Muntenia secolului al XIX-lea ? Primele legi care au pus c?t de c?t ordine ?n modul ?n care trebuie s? se dezvolte via?a din Principate, inclusiv ?n t?rguri, au fost ?Regulamentele organice", practic primele Constitu?ii care au intrat ?n vigoare ?n 1831 ?n Muntenia ?i ?n 1832 ?n Moldova. ? Din dorin?a de a se rupe de Orient ?i a se apropia de Europa, ??nc? de la ?nceputul anilor 1830, ?n ?mbr?c?mintea elitelor boiere?ti ?i urbane, caftanele, anteriele, ?alvarii, me?ii, i?licele ?i alte piese de provenien?? oriental? sunt abandonate ?n favoarea redingotelor, pantalonilor, pantofilor, p?l?riilor tip ??ilindru" ?i altor haine ?evropene?ti" sau ?nem?e?ti". ?n pofida progreselor vizibile, Rom?nia r?m?ne o ?ar? a contrastelor ?n secolul XIX. Cum remarcau str?inii care str?b?teau regiunea, ?ndeosebi ora?ele capital?, Bucure?ti ?i Ia?i, palatele erau l?ng? cocioabe, D?mbovi?a ?i Bahluiul erau ni?te ?an?uri cu ap? ur?t mirositoare, ?n pofida eforturilor de regularizare, doamnele ?i domnii bine ?mbr?ca?i se intersectau cu mahalagiii cu haine ponosite ?i cu ??ranii ?n i?ari ?i opinci veni?i s? v?nd? ?i s? cumpere din ora?, tr?surile elegante trase de cai scumpi treceau pe l?ng? carele cu boi costelivi, ?n timp ce porci liberi scurmau prin gr?mezi de gunoaie". ? De?i ora?ele se dezvoltau vizibil, ?n 1899 ?n Regat 81,4% din popula?ie locuia ?n sate, iar 18,6% ?n cele 68 de ora?e. Dup? model european, ?ncep s? se traseze str?zi largi, cele centrale fiind chiar pietruite. ?n Bucure?ti, dup? R?zboiul de Independen??, unele str?zi sunt rebotezate. Astfel, Podul Mogo?oaiei devine Calea Victoriei, Podul de P?m?nt - Calea Plevnei, Podul Calicilor - Calea Rahovei, Podul de Afar? - Calea Mo?ilor, Podul Beilicului - Calea ?erban Vod?. ? Cu toate acestea, popula?ia se confrunta cu lipsa apei potabile ?i cu incendiile frecvente. ?n schimb noile inven?ii au prins foarte repede. Iluminatul public ?n Capital? a trecut de la tor?e la gazul lampant ?n 1856, petru ca s? ajung? ?n 1882 la curentul electric. ?RATB"-ul din epoca beneficia de tramvaie cu cai, dar ?i, din 1894, de cele electrice. Prima linie de telegraf s-a construit ?n 1854, iar telefonul a intrat ?n primele case din Bucure?ti ?n 1884. Primul automobil a circulat ?n Rom?nia ?n 1889.